Decizia civilă nr. 285/2013. Succesiune

Dosar nr. _

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA I CIVILĂ

cod operator 4204

DECIZIE CIVILĂ Nr. 285/R

Ședința publică din 28 Mai 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE A. S. -T.

Judecător D. T. Judecător D. W.

G. ier A. S.

Pe rol este rejudecarea recursului formulat de pârâtele Ș. R., cu domiciliul în localitatea B., nr. 77, județul M., D. J., cu domiciliul în localitatea B., nr. 63, județul M. și M. R., cu domiciliul în Târgu

L., str. C., nr. 2, județul M., împotriva sentinței civile nr. 406/_, pronunțată de Judecătoria Târgu L., în dosarul nr._, având ca obiect succesiune - masă succesorală și constatarea calității de moștenitor.

Se constată că dezbaterea recursului a avut loc în ședința publică din data de_, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, în conformitate cu prevederile art. 260 și art. 146 Cod procedură civilă, coroborate cu art. 316, 298 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de azi, când a pronunțat prezenta hotărâre.

T.

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr.668/R din_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._, s-a admis contestația în anulare formulată de contestatoarele B. E., M. L. și R. O. împotriva deciziei civile nr.262/R din_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._, care a fost anulată, stabilindu-se termen pentru rejudecarea recursului.

Instanța a reținut că raportat la motivarea deciziei de casare, trimiterea cauzei spre rejudecare a fost determinată de necesitatea chemării în judecată a numitei Ș. Sofia, astfel încât neobservarea de către instanța de recurs a fotocopiei certificatului de deces al acesteia, depusă la dosar, echivalează cu o greșeală materială esențială, care a influențat soluția.

În etapa de rejudecare a recursului s-au mai atașat la dosar înscrisuri, precum și dosarul nr.8555/1997 al Judecătoriei Baia Mare.

Analizând recursul, T. îl apreciază fondat, pentru considerentele ce succed:.

Prin sentința civilă nr.406/2011 din 23 iunie 2011, pronunțată în dosarul nr._ s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantele B. E.

, M. L. și R. O. în contradictoriu cu pârâtele Ș. R., D. J., M.

R. și B. L., s-a constatat că defunctul Ș. I., decedat la 19 decembrie 1996, este singurul moștenitor al defunctului Ș. Alexandru.

S-a constatat că reclamantele au calitate de succesoare ale defunctului Ș.

I., decedat în data de_, în calitate de fiice.

S-a constatat că Ș. Gavril, decedat la 10 aprilie 2002, și pârâta B. L.

, sunt străini de succesiunea rămasă de pe urma defunctului Ș. Alexandru, prin renunțare.

S-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâtele reclamante reconvențional Ș. R., D. J., M. R. și B. L., în contradictoriu cu reclamantele pârâte reconvențional B. E., M. L. și

R. O. și s-a constatat că pârâtele sunt succesoare ale defunctului Ș. Gavrilă.

Au fost respinse în rest atât acțiunea civilă formulată de reclamante, cât și cererea reconvențională, dispunându-se compensarea cheltuielilor de judecată efectuate de părți.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamantele au solicitat în contradictoriu cu pârâtele să se constate că masa succesorală rămasă după defunctul Ș. Alexandru, decedat la data de_ se compune din: terenurile cuprinse în titlul de proprietate nr. 52943/70, eliberat la_, situate în localitatea B., în suprafață totală de 8837 mp, respectiv, teren extravilan arabil, situat în locul numit "La Vâlcea"; în suprafață de 2436 mp, teren extravilan fânețe, situat în locul numit "Sub Laz";, în suprafață de 2000 mp, teren extravilan fânețe, situat în locul numit "Obcină II"; în suprafață de 3700 mp, teren intravilan fânețe, situat la locul numit "La Ioșca"; în suprafață de 701 mp, terenurile cuprinse în titlul de proprietate nr. 52943/71, eliberat la_, situate în localitatea B., în suprafață totală de 3 ha 9140 mp, respectiv, teren extravilan arabil, situat în locul numit "Sub Soci"; în suprafață de 2500 mp, teren extravilan arabil situat la locul numit "La Suciu";, în suprafață de 1800 mp, teren extravilan arabil, situat la locul numit

"Sub Pleșe"; în suprafață de 3400 mp, teren extravilan arabil, situat în locul numit "În Zăvoaie";, în suprafață de 1000 mp, teren extravilan arabil, situat la locul numit "În Zăvoaie";, în suprafață de 2500 mp, teren extravilan arabil, situat în locul numit "La Cruce";, în suprafață 900 mp, teren extravilan fânețe, situat la locul numit "Sub Podiree";, în suprafață de 3100 mp, teren extravilan fânețe, situat la locul numit "Podirei";, în suprafață de 1000 mp, teren extravilan fânețe, situat la locul numit "În Poiană";, în suprafață de 1000 mp,

teren extravilan fânețe, situat la locul numit "Dâmb";, în suprafață de 1000 mp, teren extravilan fânețe, situat la locul numit "La Zăpode";, în suprafață de 1000 mp, teren extravilan fânețe, situat la locul numit "Deasupra Zăpozii";, în suprafață de 2500 mp, teren extravilan fânețe, situat la locul numit "Sub Laz";, în suprafață de 1900 mp, teren extravilan fânețe, situat la locul numit "Pe Poiană";, în suprafață de 3500 mp, teren extravilan fânețe, situat la locul numit

"Pe Ponor";, în suprafață de 3500 mp, teren extravilan fânețe, situat la locul numit "Sub Podiree";, în suprafață de 3100 mp, teren extravilan fânețe, situat la locul numit "Toptile Vâlvea";, în suprafață de 1000 mp, teren extravilan neproductiv, situat la locul numit "Pietrișul Băbeni";, în suprafață de 2000 mp, teren extravilan neproductiv, situat la locul numit " "Vl. Frasinului";, în suprafață de 2000 mp, teren extravilan neagricol, situat la locul numit "Pe Moine";, în suprafață de 2000 mp, teren extravilan neagricol, situat în locul numit "Obcine";, în suprafață de 1500 mp, și terenurile cuprinse în titlul de proprietate nr. 52943/72, eliberat la data de_, situate în localitatea B., în suprafață totală de 3 ha 4829 mp, respectiv, teren extravilan arabil, situat la locul numit "la Topile";, în suprafață de 3553 mp, teren extravilan fânețe, situat la locul numit "La Topile";, în suprafață de 3406 mp, teren extravilan fânețe, situat la locul numit "Braniște";, în suprafață de 5405 mp, teren extravilan fânețe, situat la locul numit "Șuvăr";, în suprafață de 4002 mp, teren extravilan pășuni, situat la locul numit "Dosuri";, în suprafață de 915 mp, teren extravilan fânețe, situat la locul numit "Peste Vale";, în suprafață de 800 mp, teren extravilan fânețe, situat la locul numit "Ponor Topile";, în suprafață de 5513 mp, teren extravilan fânețe, situat la locul numit "Sub Podieree";, în suprafață de 2776 mp, teren intravilan fânețe, situat la locul numit "Grădina din Sus";, în suprafață de 3112 mp, teren intravilan fânețe, situat la locul numit "Grădina Casei";, în suprafață de 2900 mp, teren intravilan curți construcții, situat la locul numit "Grădina Casei";, în suprafață de 519 mp, teren intravilan, categoria "alte terenuri";, situat la locul numit "Grădina Casei";, în suprafață de 1628 mp.

De asemenea s-a solicitat să se constate că defunctul Ș. I., decedat la 19 decembrie 1996, este singurul moștenitor al defunctului Ș. Alexandru, decedat la data de 30 martie 1967, cu ultimul domiciliu în comuna Cernești, sat

B., nr. 69, jud. M., conform certificatului de moștenitor din 16 aprilie 1968, emis la dosarul succesoral nr. 73/1968, că reclamantele au calitatea de succesoare ale defunctului Ș. I., decedat la 19 decembrie 1996, în calitate de fiice, că Ș. Gavril, decedat la 10 aprilie 2002, având ca moștenitori pe pârâtele Ș. R., D. J., M. R., în calitate de soție supraviețuitoare și, respectiv, fiice, precum și pârâta B. L., sunt străini de succesiunea lui Ș. Alexandru, decedat la 30 martie 1967, prin renunțare, conform certificatului de moștenitor din 16 aprilie 1968, emis în dosarul succesoral nr. 73/1968, și să se dispună atribuirea către reclamante a tuturor terenurilor ce formează masa succesorală.

Expunând situația de fapt reclamantele au arătat că terenurile ce formează masa succesorală au aparținut anterior cooperativizării, bunicului reclamantelor, defunctul Ș. Alexandru. Acesta a fost cel care a adus terenurile în CAP. Ș. Alexandru a avut trei descendenți: B. L. - pârâta de rândul 4, Ș. I., decedat la 19 decembrie 1996, - tatăl reclamantelor, și Ș. Gavril, decedat la 10 aprilie 2002, ale cărui moștenitoare sunt pârâtele de rândul 1-3, în calitate de soție supraviețuitoare și, respectiv, fiice.

Ș. Alexandru a decedat la data de 30 martie 1967, succesiunea sa fiind dezbătură prin certificatul de moștenitor emis la 16 aprilie 1968, în dosarul succesoral nr. 73/1968, în care se consemnează că are calitatea de moștenitor doar Ș. I., tatăl reclamantelor, în calitate de fiu al defunctului Ș. Alexandru, ceilalți doi descendenți ai lui Ș. Alexandru, respectiv, Ș. Gavril și B. L., fiind renunțători la succesiune. Certificatul de moștenitor face dovada deplină între moștenitori cu privire la calitatea de moștenitor și nu a fost contestat.

Potrivit art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, moștenitorii care nu-și pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiți repuși de drept în termenul de acceptare, cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor. Pronunțându-se asupra recursului în interesul legii prin Decizia nr. XI din 5 februarie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că: "Beneficiază de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii, numai moștenitorii care nu au acceptat succesiunea în termenul prevăzut de art. 700 din Codul civil, iar nu și cei care au renunțat la moștenire";. Prin urmare, singurul care are calitatea de moștenitor al bunicului reclamantelor este tatăl acestora, defunctul Ș. I. . Acesta este singurul moștenitor îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ce au aparținut defunctului său tată, Ș. Alexandru.

Prin cererea reconvențională, pârâtele reclamante reconvențional au solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor emis la data de_ în dosarul succesoral nr. 73/1968, după decesul autorului Ș. Alexandru, în sensul de a se constata că pârâtele nu sunt renunțătoare.

De asemenea, s-a solicitat să se constate că pârâtele au calitatea de moștenitori după autorul Ș. Alexandru, că masa succesorală rămasă de pe urma acestuia se compune din terenurile cuprinse în Titlul de proprietate nr. 52943/70, Titlul de Proprietate nr. 52942/71 și Titlul de Proprietate nr. 52943/72, că succesori ai defunctului Ș. Alexandru au fost Ș. Gavril, în prezent decedat, B. L. și Ș. I., că succesori ai defunctului Ș. Gavril sunt pârâtele Ș. R., D. J. și M. R., că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului Ș. Gavril se compune din cota de 1/3 din terenurile cuprinse în Titlurile de proprietate nr._ 2/71 și 52943/72, să se constate că pârâtei B. L. îi revine cota de 1/3 parte din aceste terenuri iar cota de 1/3 parte revine pârâtelor Ș. R., D. J. și M. R., în calitate de

moștenitoare ale defunctului Ș. Gavril, cu obligarea reclamantelor la plata cheltuielilor de judecată.

Expunând situația de fapt, pârâtele reclamante reconvențional au arătat că autorul lor, Ș. Alexandru, a decedat la data de 30 martie 1967. La succesiune au fost chemați Ș. I., tatăl reclamantelor pârâte reconvențional, Ș. Gavril, autorul pârâtelor Ș. R., D. J. și M. R., și pârâta reclamantă reconvențional B. L. . În acest sens a fost emis certificatul de moștenitor din data de_, în dosarul nr. 73/1968 al Notarului de Stat.

S-a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a acestui certificat de moștenitor întrucât autorul pârâților, Ș. Gavril, nu a renunțat la succesiune. De asemenea, se arată că nici pârâta reclamantă reconvențional B. L. nu a renunțat la succesiune, consemnându-se în mod greșit că aceștia ar fi renunțători. Discuțiile purtate în fața notarului au vizat atribuirea bunurilor mobile (o vacă și 10 oi), a casei de locuit și a terenului în suprafață de 800 mp, situate în satul B., la nr. 69, comuna Cernești, jud. M., în favoarea lui Ș.

I., autorul reclamanților. Nu s-a pus în discuție sub nici o formă ca ceilalți doi comoștenitori să renunțe la succesiune. Aceștia nu au dat o declarație în fața notarului și nici nu au prezentat o declarație autentificată în sensul că renunță la succesiune. Pe cale de consecință, nu se poate reține că aceștia sunt renunțători întrucât nu există o renunțare expresă, conform Legii Notarilor Publici, nr. 36/1995 cu modificările ulterioare. Pârâtele reclamante reconvențional apreciază că lipsa declarațiilor exprese de renunțare determină nulitatea certificatului de moștenitor, motiv pentru care se impune admiterea primului petit din cererea reconvențională. Se mai arată că în anul 2004, reclamanții recunoșteau calitatea de moștenitori a pârâților pe care acum însă o contestă.

Prin întâmpinare la cererea reconvențională, reclamantele au solicitat respingerea acesteia, arătând că pârâtele solicită constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor întrucât defunctul Ș. Gavril și pârâta B. L. au fost în eroare la momentul înfățișării la notar. Altfel spus, cei doi nu au avut reprezentarea la momentul încheierii actului atacat că renunță la succesiune. Starea de fapt relatată de pârâte vizează instituția erorii ca viciu de consimțământ iar sancțiunea ce intervine într-un asemenea caz este nulitatea relativă, acțiunea în anulare fiind prescriptibilă în termen de 3 ani. Renunțarea expresă la succesiune este un aspect pe care notarul public îl constată, în virtutea atribuțiilor pe care i le conferă legea, astfel că nu poate fi pur și simplu contestată, ci poate fi răsturnată doar prin procedura înscrierii în fals.

Analizând acțiunea civilă dedusă judecății și cererea reconvențională, prin prisma probațiunii și a dispozițiilor legale în materie, prima instanță a reținut că în data de 30 martie 1967 a avut loc decesul numitului Ș. Alexandru, cu ultimul domiciliu în comuna Cernești, sat B., nr. 69, jud. M.

. În urma dezbaterii succesiunii, în cadrul dosarului succesoral nr. 73/1968 al notariatului de Stat Județean M., a fost emis certificatul de moștenitor din

data de 16 aprilie 1968 în care s-a reținut că singurul moștenitor al defunctului Ș. Alexandru este Ș. I., în calitate de fiu. În cuprinsul aceluiași certificat se menționează faptul că numiții Ș. Gavril și B. L., ceilalți doi descendenți ai defunctului, au renunțat la succesiune.

Potrivit actelor de stare civilă depuse la dosar, reclamantele sunt descendente ale defunctului Ș. I. iar pârâtele Ș. R., D. J. și M. R.

, sunt descendente ale defunctului Ș. Gavril.

Prima instanță a mai reținut că, certificatul de moștenitor din data de 16 aprilie 1968, emis în dosarul succesoral nr. 73/1968, este un act autentic și face dovada deplină cu privire la conținutul său, inclusiv cu privire la renunțarea în mod expres la succesiunea rămasă de pe urma defunctului Ș. Alexandru, a celor doi descendenți - Ș. Gavril și B. L. . Conform art. 1173 alin.1 din Codul civil, actul autentic are deplină credință în privința oricărei persoane despre dispozițiile și convențiile ce constată.

Mențiunile din certificatul de moștenitor fac deplină dovadă împotriva succesorilor atâta vreme cât nu se face dovada că acordul este urmarea unui viciu de consimțământ. Certificatul de moștenitor este opera acordului de voință al succesorilor, având valoarea unei convenții în conformitate cu dispozițiile art. 969 Cod civil, și poate fi atacat de către aceștia, în cadrul procedurii jurisdicționale contencioase, pe motiv că a fost viciat prin eroare sau violență consimțământul unora dintre moștenitori. Critica nu se adresează în aceasta ipoteză direct actului notarial, ci modului în care a fost manifestat acordul de voință al succesorilor.

În speță, pârâtele Ș. R., D. J. și M. R., susțin în cuprinsul cererii reconvenționale că autorul lor - Ș. Gavril și pârâta B. L. nu ar fi renunțat în mod expres la succesiune ci au acceptat doar ca toate bunurile care au compus masa succesorală să revină fratelui lor - Ș. I. . Această împrejurare nu este însă confirmată de probatoriul administrat. Însăși pârâta

B. L., prin interogatoriul luat de către instanță, arată că la momentul întocmirii certificatului de moștenitor, atât ea cât și fratele ei, Ș. Gavril, au renunțat la moștenirea ce le revenea după tată întrucât nu aveau nevoie de avere. Verificarea de către instanță a declarațiilor date de succesorii renunțători nu a fost însă posibilă datorită faptului că dosarele succesorale din anul 1968 au fost scoase din uz și distruse, termenul de păstrare a acestora fiind de 10 ani, astfel cum rezultă din Adresa nr. 1540/_ a Camerei Notarilor Publici C. (fila 55 dosar).

Instanța a reținut că toți succesorii au participat la eliberarea certificatului de moștenitor atacat și și-au exprimat în mod valabil consimțământul cu privire la toate mențiunile pe care acesta le cuprinde. Întrucât nu s-a făcut dovada unei false reprezentări a succesorilor renunțători asupra naturii actului juridic ce s-a încheiat, respectiv a declarațiilor de renunțare la succesiune, în condițiile art. 954 Cod civil, instanța nu a dat curs solicitării pârâtelor reclamante reconvențional de constatare a nulității absolute

a certificatului de moștenitor din data de 16 aprilie 1968, emis în dosarul succesoral nr. 73/1968.

Pe cale de consecință, instanța a constatat că defunctul Ș. I., decedat la 19 decembrie 1996, este singurul moștenitor al defunctului Ș. Alexandru, că reclamantele au calitate de succesoare ale defunctului Ș. I., decedat în data de_, în calitate de fiice, precum și faptul că Ș. Gavril, decedat la 10 aprilie 2002 și pârâta B. L., sunt străini de succesiunea rămasă de pe urma aceluiași defunct, prin renunțare. De asemenea, a constatat că pârâtele sunt succesoare ale defunctului Ș. Gavrilă, astfel cum s-a solicitat prin cererea reconvențională și cum rezultă din actele de stare civilă depuse la dosar.

Solicitarea reclamantelor de a se constata că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului Ș. Alexandru, decedat la data de_, se compune din terenurile cuprinse în titlul de proprietate nr. 52943/70, eliberat la_, situate în localitatea B., în suprafață totală de 8837 mp, terenurile cuprinse în titlul de proprietate nr. 52943/71, eliberat la_, situate în localitatea B.

, în suprafață totală de 3 ha 9140 mp, și terenurile cuprinse în titlul de proprietate nr. 52943/72, eliberat la data de_, situate în localitatea B., în suprafață totală de 3 ha 4829 mp, s-a apreciat a fi nefondată, având în vedere că dreptul de proprietate asupra acestor terenuri a fost reconstituit în favoarea reclamantelor, a pârâtei B. L., a numitei Ș. Sofia și a defunctului Ș. Gavril, autorul pârâtelor Ș. R., D. J., M. R. . De menționat este faptul că doar în titlul de proprietate nr. 52943/72, eliberat la data de_, se face referire la autorul după care s-a dispus reconstituirea, respectiv Ș. Alexandru.

Atâta timp cât nu s-a constatat nulitatea titlurilor de proprietate menționate mai sus, persoanele în favoarea cărora acestea au fost eliberate sunt îndreptățite la ieșirea din indiviziune, în condițiile dreptului comun, conform art.728 cod civil și art. 13 din Legea nr. 18/1991, motiv pentru care instanța nu a dat curs nici solicitării reclamatelor de a le fi atribuite toate terenurile aflate în litigiu.

Urmare a respingerii solicitării pârâtelor de constatare a nulității absolute a certificatului de moștenitor din data de 16 aprilie 1968, emis în dosarul succesoral nr. 73/1968, instanța a respins și petitele nr. II, III, IV, VI și VII din cererea reconvențională care au un caracter accesoriu față de primul, excepție făcând petitul nr. V asupra căruia s-a pronunțat mai sus. Chiar și în situația în care s-ar fi reținut calitatea de moștenitori a succesorilor renunțători, instanța a constatat că în titlurile de proprietate amintite este inclusă numita Ș. Sofia, față de care nici reclamantele și nici pârâtele, pe cale reconvențională, nu au solicitat introducerea în cauză.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâtele-reclamante Ș. R.

, D. J., M. R., solicitând a se dispune casarea sentinței și trimiterea

cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, în subsidiar modificarea în parte a sentinței în sensul admiterii tuturor petitelor din cererea reconvențională.

În motivarea recursului, s-a învederat că se impune trimiterea spre rejudecare pentru ca și numita Ș. Sofia să fie introdusă în cauză.

De asemenea, s-a precizat că pentru aflarea adevărului cu privire la renunțarea la succesiune se impune a se administra proba cu interogatoriul pârâtei-reclamante Ș. Sofia, cu atât mai mult cu cât în fața notarului B. L. a declarat că nu s-a renunțat expres la succesiune.

Recurentele au arătat că autorul lor, Ș. Alexandru a decedat în_, moștenitorii lui fiind Ș. I. -tatăl reclamantelor-pârâte, Ș. Gavril - autorul recurentelor, precum și B. L. . S-a emis certificatul de moștenitor din_ a cărei nulitate se solicită a se constata, pe considerentul că în cuprinsul acestuia s-a menționat că B. L. și Ș. Gavril ar fi renunțat la moștenire, ceea ce nu este adevărat, discuțiile vizând doar atribuirea către Ș. I. a bunurilor mobile: o vacă și 10 oi, precum și a bunului imobil casa de locuit și teren în suprafață de 800 m.p. situate în Berbești nr.69.

Recurentele au învederat că Ș. Gavril și B. L. nu au dat o declarație expresă în fața notarului, astfel încât, potrivit disp. art.2 din Decretul nr.40 din_ în vigoare la data emiterii certificatului de moștenitor, în dosarul succesoral nr.73/1968 nu există o renunțare expresă la succesiune. Lipsa acestor declarații exprese duce la nulitatea certificatului de moștenitor. Cu atât mai mult renunțarea nu subzistă, cu cât la apariția legii fondului funciar intimații au fost de acord să solicite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor rămase după autorul lor și emiterea unor titluri de proprietate în comun, iar după decesul autorilor, terenurile sunt folosite de părți conform înțelegerii avute în anul 2004.

S-a mai precizat că în certificatul de moștenitor atacat, la rubrica "Au renunțat la succesiune";, potrivit dispozițiilor legale în materie, trebuia să se consemneze numărul declarației autentice de renunțare la moștenire, mențiune obligatorie, iar declarația de renunțare expresă trebuia să fie înregistrată într- un registru special ținut la Biroul Notarului de Stat, or la dosar nu există o copie de pe acest registru.

Recurentele au mai invocat că li s-au respins inclusiv petitele III și IV din cerere, deși în titlurile de proprietate autorul lor și B. L. sunt coproprietari, iar instanța reține corect că atâta vreme cât nu s-a constatat nulitatea titlului de proprietate, se poate solicita sistarea stării de indiviziune.

Intimata B. L. a depus întâmpinare în același dosar nr._ solicitând respingerea recursului, arătând că nu se poate imputa instanței necitarea unei persoane ce nu avea calitatea de parte și în recurs nu se pot produce probe noi. Intimata a mai arătat că declarația sa autentificată sub nr.1274/2010 solicită a nu fi luată în considerare.

Recurentele în rejudecarea recursului au depus la dosar concluzii scrise, insistând asupra faptului că în dosarul nr.8555/1997 prin sentința civilă

nr.407/_ instanța le-a recunoscut calitatea de moștenitori, dispunând înscrierea tuturor în titlurile de proprietate ce fac obiectul cauzei. S-a arătat că potrivit principiului neretroactivității legii în timp, nici Decizia ÎCCJ invocată de către intimați nu poate retroactiva, fiind pronunțată la 6 ani de la data constatării calității lor de moștenitori printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă, intrată în puterea lucrului judecat și pe care inclusiv instanța de recurs trebuie să o aibă în vedere.

Analizând recursul, T. reține că prin Decizia nr.XI din_, pronunțată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că în aplicarea dispozițiilor art.8 și art.13 alin.2 din Legea nr.18/1991, republicată, beneficiază de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii numai moștenitorii care nu au acceptat succesiunea în termenul prevăzut de art.700 C.civ., iar nu și cei care au renunțat la moștenire. Decizia a unificat astfel practica judiciară în ceea ce privește aptitudinea eredelui renunțător de a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate, prin repunerea în termenul de acceptare a succesiunii. Efectul obligatoriu al acestei decizii se rezumă la materia arătată în cuprinsul ei și la dispozițiile legale a căror interpretare s-a efectuat. Inclusiv la data publicării acestei decizii în Monitorul Oficial, prevederile art.329 alin.3 C.pr.civ. statuau lipsa de efecte a soluțiilor, asupra hotărârilor judecătorești examinate și cu privire la situația părților din acele procese.

Probațiunea cu înscrisuri administrată în instanța de recurs posterior admiterii contestației în anulare a relevat că Titlul de proprietate nr.52943/70 din 2004 a fost eliberat în baza Sentinței civile nr.99/_, pronunțată de Judecătoria Tg. L. la dosarul nr.317/1998; Titlul de proprietate nr. 52943/72 din 2004 a fost eliberat în baza Sentinței civile nr.407/_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosar nr.8555/1997; Titlul de proprietate nr. 52943/71 din 2004 a fost eliberat în baza adeverinței de proprietate nr.1740/_

, anexa nr.3 poz.6 la Hotărârea nr.949 a Comisiei Județene de fond funciar la Legea nr.18/1991.

Prin sentința civilă nr.407 din_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosar nr.8555/1997 s-a admis acțiunea formulată și precizată de reclamanții Ș. Gavril (autorul recurentelor) și B. L. (intimată) împotriva intimatelor-reclamante B. E., M. L., R. O. și Ș. Sofia, toți în calitate de moștenitori ai defunctului Ș. I., s-a dispus anularea parțială a Titlului de proprietate nr.44297/87 emis în data de_ de Comisia Județeană M. de aplicare a legilor fondului funciar în ce privește terenurile:";La Topile"; în suprafață de 3853 m.p., "La Topile"; în suprafață de 3406 m.p., "Braniște"; în suprafață de 5405 m.p., "Șuvăr"; în suprafață de 4002 m.p., "Peste Vale"; în suprafață de 800 m.p., "Ponor Topile"; în suprafață de 5513 m.p., "Sub Podiree"; în suprafață de 2776 m.p., "Dosuri"; în suprafață de 915 m.p., "Grădina casei"; în suprafață de 2900 m.p., "Grădina din sus"; în suprafață de 3112 m.p., "Grădina casei"; în suprafață de 519 m.p. și "Grădina

din sus"; în suprafață de 1628 m.p. și a fost obligată pârâta Comisia Județeană

M. să emită titlu de proprietate comun pentru reclamanți și pârâți, care sunt moștenitorii defunctului Ș. I., pentru aceste terenuri. Obiectul litigiului l-a constituit solicitarea celor doi reclamanți de a fi incluși alături de pârâți în titlul de proprietate eliberat în baza adeverinței de proprietate nr.1790/_ întrucât Ș. Gavril, B. L. și Ș. I. sunt cu toții moștenitori ai defunctului Ș. Alexandru.

Instanța a reținut din analiza actelor de la dosar și a întâmpinării care arată că moștenitori ai defunctului sunt fiii Ș. I., L. și Gavril, precum și a prevederilor Legii nr.18/1991, că Titlul de proprietate a fost eliberat eronat doar pe numele lui Ș. I., că acțiunea este întemeiată, obligând pârâta să elibereze un nou titlu de proprietate, comun pentru reclamanți și pârâți, în care să figureze toți moștenitorii îndreptățiți ai defunctului Ș. Alexandru

.

Pe cale de consecință, chiar dacă hotărârea evocată a fost pronunțată într-un litigiu de fond funciar, nu se poate face abstracție de efectele ei (evident, în privința terenurilor cuprinse în Titlul de proprietate nr.52943/72, instanța de fond urmând a verifica și celelalte titluri invocate de reclamanți) în contextul în care reclamantele afirmă calitatea de unic moștenitor a autorului lor, Ș. I., față de persoana după care s-a reconstituit dreptul de proprietate, Ș. Alexandru. Or, în procesul anterior, în condiții de opozabilitate cu reclamantele s-a anulat titlul de proprietate prin care dreptul la reconstituire a fost recunoscut doar acestora, fiind obligată comisia să elibereze "un nou titlu în care să figureze toți moștenitorii îndreptățiți ai defunctului Ș. Alexandru";.

Raportat la aceste aspecte, T. apreciază, prin prisma probațiunii administrate în rejudecarea recursului, ulterior admiterii contestației în anulare, că pentru aflarea adevărului și deplina lămurire a cauzei, precum și pentru a nu priva părțile de un grad de jurisdicție, se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, în aplicarea prevederilor art. 312 alin. 5 teza I Cod procedură civilă. În acest context se reține că prima soluție de casare cu trimitere a fost determinată de necesitatea chemării în judecată a numitei Ș. Sofia, decizia fiind argumentată doar pe acest considerent. Hotărârea T. ui în rejudecare are o argumentație diferită, expusă în paragrafele precedente și care se întemeiază pe aspecte noi.

În rejudecare se va proceda la verificarea și a celorlalte Titluri de proprietate, la soluționarea cererilor părților în considerarea existenței acestor hotărâri judecătorești, urmând a se lămuri de către părți și verifica, inclusiv identitatea de terenuri între cele relevate în titluri și cele enumerate în hotărârile judecătorești.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Admite recursul declarat de recurentele Ș. R., domiciliată în B. nr.77, județul M., D. J., domiciliată în B. nr.63, județul M. și M.

R., domiciliată în Târgu L., strada C. nr.2, județul M., împotriva sentinței civile nr. 406 din_, pronunțată de Judecătoria Târgu L. în dosarul nr._, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă

Pronunțată în ședință publică azi, 28 mai 2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

S. -T. A. Ț. D., W. D. A. S.

În C.O. semnează în C.O. semnează Președintele tribunalului grefier șef Secția I civilă

Red. S.T.A/_

Tred. F.P./_

2 ex.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 285/2013. Succesiune