Decizia civilă nr. 3055/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 3055/R/2013
Ședința publică din 13 iunie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. C. JUDECĂTOR: A. A. C. JUDECĂTOR: ANA I.
G.: C. B.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul D. A. împotriva sentinței civile nr. 568 din 10 aprilie 2013 a T. ui Maramureș, pronunțată în dosarul nr._, privind și pe intimatul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A F.
P. MARAMUREȘ, având ca obiect despăgubiri legea nr. 221/2009.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reclamantul recurent D.
A., personal, reprezentanta P. ui de pe lângă C. de A. C., procuror Trăistaru Violeta, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar, a fost declarat și comunicat în termenul legal.
S-a făcut referatul cauzei, după care reclamantul recurent arată că își susține recursul formulat și nu are cereri de formulat în probațiune.
Reprezentanta P. ui de pe lângă C. de A. C. arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, C. declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, menționând că, din informațiile pe care le are, termenul pentru formularea unei astfel de cereri a fost prelungit, însă nu poate depuse înscrisuri în acest sens.
Reprezentanta P. ui de pe lângă C. de A. C. solicită respingerea recursului, arătând că nu există niciun act normativ prin care să se fi prelungit termenul pentru formularea unei astfel de cereri.
C U R T E A
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de_, reclamantul D. A. a chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând să se constate calitatea de moștenitor îndreptățit la despăgubiri ce reprezintă daune morale în sumă totală de
40.000 euro, sens în care, în baza art. 5 alin. 1 din Legea 221/2009, Statul Român să fie obligat la plata acestora.
În motivarea cererii s-a arătat că defunctul D. Andraș a fost deportat ca prizonier de război în URSS în perioada_ -_ . Reclamantul a arătat este beneficiarul Legii nr. 118/1990 și solicită cele de mai sus întrucât prin această lege nu a fost despăgubit.
Soluția primei instanțe
Prin sentința civilă nr. 568 din 10 aprilie 2013 a T. ui Maramureș, acțiunea a fost respinsă ca tardivă, reținându-se că, în baza art. 5 alin. 1 din Legea 221/2009, persoana vătămată, sau moștenitorii acesteia până la gradul al II-lea, pot solicita în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a legii despăgubiri constând în daune morale, respectiv materiale. Legea nr. 221/2009 a fost publicată în Monitorul Oficial al României partea I, la data de 11 iunie 2009 și a intrat în vigoare a intrat în vigoare la data de 13 iunie 2009, astfel că termenul de 3 ani pentru a se solicita despăgubirile arătate s-a împlinit la data de 13 iunie 2012. Formularea unei solicitări în temeiul legii arătate mai sus la data de_ este făcută cu depășirea termenului de 3 ani arătat mai sus.
Recursul
Împotriva acestei sentințe, a declarat în termen legal recurs reclamantul, solicitând casarea ei, pe motiv că greșit a fost respinsă acțiunea ca tardivă, întrucât termenul de 3 ani prevăzut de Legea nr. 221/2009 a fost prelungit ulterior, fără a indica, însă, actul normativ la care face referire.
Pârâtul intimat, deși legal citat, nu a depus întâmpinare și nici nu s- a prezentat la termenul fixat în vederea judecării recursului.
Recursul formulat este nefondat, întrucât excepția, deși greșit calificată ca fiind a tardivității, în realitate fiind vorba de excepția prescripției dreptului la acțiune, a fost corect admisă de prima instanță, cererea de chemare în judecată fiind înregistrată cu depășirea termenului de 3 ani prev. de art. 5 alin. 1 din Legea nr. 221/2009, acest termen nefiind prelungit prin vreun act normativ ulterior, reclamantul arătând doar că a auzit că ar fi existat o astfel de lege, neputând, însă, să indice numărul ei.
În temeiul art. 312 alin. 1 raportat la art. 3041Cod proc.civ., curtea,
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul D. A. împotriva sentinței civile nr. 568 din 10 aprilie 2013 a T. ui M., pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 13 iunie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | G. | |
A. C. A. | A. C. | ANA I. C. B. | |
plecată în C.O.semnează | plecată în C.O.semnează | ||
Vicepreședinte, A. I. A. M. | G. șef, T. |
Red. CAA dact. GC 2 ex/_
Jud. primă instanță: D.W.
| ← Sentința civilă nr. 3849/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009 | Sentința civilă nr. 5386/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009 → |
|---|
