Decizia civilă nr. 337/2013. Reexaminarea sanctiunii contraventionale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR. 337/2013
Ședința publică din 02 aprilie 2013
Completul compus din:
Președinte: I. D., judecător
Judecător: K. M., președinte tribunal Judecător: L. M., judecător
Grefier: C. P. E.
Ministerul Public este reprezentat de procuror Stana Pompilia - procuror șef secție judiciară în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj
S-a luat în examinare recursul formulat de petentul M. Z. prin Primar cu sediul în municipiul Z., Piața I. M., nr. 3, județul S., împotriva sentinței civile nr. 277 din 31 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria Zalău în_, având ca obiect reexaminare sancțiune contravențională.
La apelul nominal, făcut în ședința se constată lipsa părților. Procedura de citare nu este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că potrivit dispozițiilor art. 15 lit. i) din Legea nr. 146/1997, prezenta cauză este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, recursul este motivat, semnat, se solicită judecarea cauzei în lipsă potrivit dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă, procedura de citare nu este îndeplinită cu intimatul A. C., dovada de îndeplinire a procedurii de citare fiind restituită în întregime la dosarul cauzei - fila 9 -după care:
Nefiind alte cereri instanța acordă cuvântul asupra recursului de față.
Reprezentanta Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii pronunțate de prima instanță ca fiind legală și temeinică.
Instanța, constată că potrivit dispozițiilor art. 159¹ Cod procedură civilă este competentă să judece prezenta cauză și în raport cu obiectul cererii și a actelor de la dosar reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 277 din 277 din 31 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria Zalău în_, s-a respins ca inadmisibilă sesizarea M. ui Z. prin primar privind înlocuirea sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității aplicate contravenientului A. C. domiciliat în Z. - A. de N., prin Sentința civilă nr. 3655 din_ a Judecătoriei Z. cu sancțiunea amenzii .
.
1
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Procedura înlocuirii sancțiunii prestării activității în folosul comunității cu amenda contravențională prevăzută de art. 21 din O.G. 55/2002 este complementară procedurii contravenționale prevăzute de art. 6 - 9 din același act normativ, care vizează aplicarea direct de către instanța de judecată a sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității în cazul în care agentul constatator apreciază, în raport de gravitatea faptei, că sancțiunea amenzii nu este îndestulătoare.
În acest caz, dacă s-a aplicat în sarcina contravenientului sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității, iar contravenientul se sustrage de la executare ori nu își îndeplinește atribuțiile ce-i revin la locul de muncă, instanța poate să înlocuiască această sancțiune cu sancțiunea amenzii.
Dacă însă, sancțiunea prestării de către contravenient a unei activități în folosul comunității nu a fost aplicată direct de instanță ca sancțiune principală, ci a fost transformată de instanță din sancțiunea amenzii, în procedura prevăzută de art. 9 din O.G. 2/2001, ca efect al imposibilității executării silite, înlocuirea din nou a activității în folosul comunității cu amenda este inadmisibilă. Transformarea amenzii în activitate a fost o obligație pentru instanță, conform imperativului art. 9 alin.5, tocmai pentru a se asigura executarea sancțiunii într-un alt mod decât cel pecuniar, în condițiile în care contravenientul nu a achitat amenda la termenele stabilite și nu există posibilitatea executării silite.
Transformarea din nou a activității în amendă nu asigură executarea sancțiunii contravenționale printr-o mai bună individualizare, ci, dimpotrivă, dă naștere unui ciclu de transformări ale sancțiunilor principale contravenționale fără nicio rațiune juridică. Din moment ce s-a constatat o dată refuzul contravenientului de a plăti și imposibilitatea executării silite a amenzii, revenirea la această sancțiune este lipsită de logică.
Împotriva hotărârii astfel rezumate a declarat recurs M. Z., prin Primar, solicitând admiterea acestuia casarea sentinței și rejudecând înlocuirea sancțiunii muncii în folosul comunității cu sancțiunea amenzii.
Criticile recurentei vizează următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3410/_ a Judecătoriei Z. s-a dispus înlocuirea amenzii contravenționale în sumă de 500 lei aplicată intimatului prin procesul verbal de contravenție seria SJPLZ nr. 0000943/_, întocmit de către Poliția Z. cu sancțiunea prestării unei activității în folosul comunității, pe o durată de 50 ore și s-a emis Mandatul de executare nr. 475 din_ prin care contravenienta a fost obligată la prestarea unei activități în folosul comunității.
Cu toate acestea contravenientul nu s-a prezentat în vederea executării muncii în folosul comunității.
Instanța de fond a făcut o apreciere greșită asupra temeiurilor de drept pe care s-a pronunțat conform art. 15 și următoarele din O.G. nr. 55/22002, deoarece contravenientul nu s-a prezentat la sediul instituției pentru executarea sancțiunii, situație în care sunt incidente prevederile art. 21 din OG nr. 55/2002.
Prin faptul că nu s-a înlocuit sancțiunea prestării activității în folosul comunității cu sancțiunea amenzii contravenționale, art. 22 din OG nr. 55/2002 nu are aplicabilitate, mandatul de executare neputând fi executat ca și creanță bugetară. Mandatul de executare nu poate fi echivalat cu un proces verbal de
2
contravenție potrivit dispozițiilor legale privind executarea creanțelor bugetare, mai exact art. 110 pct. 3 Titlul VIII din Codul de procedură fiscală.
Deliberând asupra recursului de față, tribunalul reține următoarele:
După cum s-a susținut în hotărârea recurată, în cazul intimatului A. C. s-a dispus transformarea amenzii contravenționale în sancțiunea prestării unei activității în folosul comunității.
Nu sunt incidente prin urmare dispozițiile legale care permit transformarea din nou, a sancțiunii obligării la muncă în folosul comunității cu sancțiunea amenzii.
Prima instanță a observat corect aceste dispoziții legale (art. 15 și art. 21 din OG nr. 55/2002) sunt aplicabile doar dacă, ab inițio, s-a aplicat contravenientului sancțiunea obligării la muncă în folosul comunității.
Transformarea din nou a activității în folosul comunității în amendă nu asigură executarea sancțiunii contravenționale printr-o mai bună individualizare, ci, dimpotrivă, dă naștere unui ciclu de transformări ale sancțiunilor principale contravenționale fără nicio rațiune juridică.
Acest aspect, esențial în cazul de față, este reținut ca atare de considerentele hotărârii atacate și corespunde întru totul soluției de respingere a sesizării deduse judecății.
Se constată pentru cele ce preced, că hotărârea atacată este temeinică și legală, drept pentru care în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă recursul de față urmează a fi respins ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I,
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de M. Z. prin Primar împotriva sentinței civile nr. 277 din_ a Judecătoriei Z. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
I. D. K. M. L. M. C. P. E.
Red. ID._ / dact. ECP/_ / 2 ex. Jud- fond R. I. R. .
3
| ← Decizia civilă nr. 385/2013. Reexaminarea sanctiunii... | Decizia civilă nr. 447/2013. Reexaminarea sanctiunii... → |
|---|
