Decizia civilă nr. 356/2013. Încuviințare executare silită

R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. _

Operator de date cu caracter personal 3184

DECIZIA CIVILĂ NR. 356/A/2013

Ședința publică de la 07 August 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: DAN-I. T.

JUDECĂTOR: ANA-SS GREFIER: L. M.

Pe rol fiind judecarea apelului promovat de apelanta S. Ana împotriva încheierii civile nr. 317 din_, pronunțată în dos. nr._ al Judecătoriei

G., privind și pe intimat B. L. R., având ca obiect încuviințare executare silită.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni. Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care T. ul, din oficiu, raportat la natura juridică a titlului executoriu și a raportului dintre părți, invocă excepția necompetenței materiale a T. ului Cluj și reține cauza în pronunțare asupra excepției.

T. UL

Reține că, prin încheierea civilă nr. 317/_, Judecătoria Gherla a respins ca neîntemeiată cererea formulată de petentul Biroul Executorului Judecătoresc L. R., având ca obiect încuviințare executare silită.

Pentru a pronunța acestă hotărâre, prima instanță a reținut că, potrivit art. 640 NCPC, "Cambia, biletul la ordin si cecul, precum și alte titluri de credit constituie titluri executorii, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute în legea specială.";

În caz de refuz de plată a biletului la ordin, posesorul acestuia poate exercita fie dreptul de regres împotriva giranților, trăgătorului și celorlalți obligați (art. 48 din Legea nr. 58/1934), fie poate declanșa executarea silită în temeiul acestei file, art. 61 alin. 1 din lege dispunând că biletul la ordin are valoare de titlu executoriu pentru capital și accesorii.

În temeiul dispozițiilor art. 46 ind. 1 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, prezentarea unui bilet la ordin la plata se poate face în original sau prin trunchiere. Refuzul total sau parțial la plata al unui bilet la ordin prezentat la plata prin trunchiere se face în formă electronică, de către instituția de credit plătitoare, iar, în baza acestui refuz, instituția de credit care deține biletul la ordin original va înscrie pe acesta data prezentării acestuia la plată, spre a se constata dacă prezentarea s-a făcut în cadrul termenului prevăzut la art. 41 si declarația de refuz, datată și semnată de către reprezentanții legali sau împuterniciți ai acestora. Mențiunile înscrise pe biletul la ordin original constituie dovada refuzului de plată (art. 46 ind. 3 din lege).

Instanța a reținut că pe Biletul la ordin seria BRDE3AB, nr. 0509612, emis la data de_, cu scadenta la data de_, în valoare de 320.000 lei de către Baraian S. R. Intreprindere, locul plății G., nu este clară declarația de refuz a băncii, fiind specificat "refuz business total";. Din această mențiune se

înțelege că biletul la ordin a fost refuzat, însă nu se înțelege motivul refuzului la plată.

Împotriva acestei încheieri a declarat apel petenta S. Ana, solicitând admiterea acestuia.

Consideră că sentința atacată este nelegală pentru următoarele considerente:

Prin cererea de încuviințare a executării silite, BEJ LUngu R. a solicitat încuviințarea executării silite a BO nr. 0., scadent la data de_ . În data de_ instanța a solicitat să se depună la dosar refuzul din partea băncii, în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțarea soluției s-a făcut la data de _

, înaintea încheierii termenului de 10 zile. Astfel că depunerea justificării refuzului din partea băncii depus în data de_ s-a făcut după pronunțarea soluției.

Analizând excepția invocată, tribunalul reține următoarele:

Executarea silită din dosarul execuțional nr. 63/2013 al BEJ L. R. a fost începută în baza titlului executoriu bilet la ordin BRDE3AB 0509612 cu scadență la_, efect de comerț fiind astfel vorba despre raporturi juridice între persoane care au calitatea de profesioniști.

Potrivit dispozițiilor art.36 alin.3 din Legea nr.304/2004 în cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, secții maritime și fluviale sau pentru alte materii.

Potrivit art.37 din același act normativ, în domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înființa tribunale specializate. T. ele specializate sunt instanțe fără personalitate juridică, care pot funcționa la nivelul județelor si al municipiului București și au, de regulă, sediul în municipiul reședință de județ.

T. ele specializate preiau cauzele de competența tribunalului în domeniile în care se înființează.

Prin înființarea T. ului Comercial Cluj, acesta a preluat potrivit dispozițiilor art.37 alin.3 din Legea nr.304/2004 cauzele de competența tribunalului în domeniul în care s-a înființat, respectiv cauzele de natură comercială, în prezent și litigiile dintre sau cu profesioniști.

Se reține în acest sens faptul că, deși criteriul de delimitare a cauzelor prin raportare la dreptul material și-a pierdut funcționalitatea, niciuna dintre normele noului cod civil ori ale Legii nr.71/2011 de punere în aplicare a acestuia, nu interzice separarea litigiilor în care cel puțin una dintre părți are calitatea de profesionist în materia "activităților de producție, comerț sau prestări de servicii"; (expresie care, conform art. 8 din Legea nr. 71/2011, înlocuiește expresiile "acte de comerț";, respectiv "fapte de comerț";) de celelalte litigii care implică profesioniști în alte materii și conferirea competenței de soluționare a primei categorii tribunalelor specializate, astfel cum a procedat, implicit, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 654/31 august 2011.

Pe de altă parte, dispozițiile art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 au un caracter enunțiativ și nu limitativ prevăzând posibilitatea înființării în cadrul secțiilor civile, a unor complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii, în considerarea obiectului sau naturii acestora, precum: cereri în materie de insolvență, concordat preventiv și mandat ad hoc; cereri în materia societăților comerciale și a altor societăți, cu sau fără personalitate împiedicarea

ori denaturarea concurenței; cererile privind titlurile de valoare și alte instrumente financiare.

Conform art. 228 din Legea nr. 71/2011, normă specială față de art. 227 din același act normativ, până la data intrării în vigoare a Codului civil, tribunalele comerciale Argeș, Cluj și Mureș se reorganizează ca tribunale specializate sau, după caz, ca secții civile în cadrul tribunalelor Argeș, Cluj și Mureș, în condițiile art. 226.

Stabilirea întregii sfere de competență a tribunalelor specializate revine, conform art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011, Consiliului Superior al Magistraturii, dispozițiile art. 227 din Legea nr. 71/2011 vizând doar o parte dintre cauzele de competența tribunalelor specializate, respectiv cele pentru care legile speciale prin raportare la noul Cod civil prevăd expres că anumite cauze sunt de competența tribunalelor comerciale ori, după caz, de competența secțiilor comerciale ale tribunalelor sau curților de apel.

T. ele comerciale Argeș, Cluj și Mureș au fost reorganizate ca tribunale specializate, prin Hotărârea C. nr. 654/31 august 2011. Pentru a pronunța această hotărâre, Consiliul Superior al Magistraturii a avut în vedere volumul de activitate înregistrat la nivelul celor trei tribunale comerciale prin comparație cu volumul de activitate în materie comercială de la alte tribunale situate în localități în care își au sedii curți de apel, similar cu situația în care se află cele trei tribunale specializate și care au o schemă relativ apropiată cu cea rezultată din comasarea schemei tribunalului specializat cu cea a tribunalului de drept comun.

Deși Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a pronunțat expres asupra competenței materiale a tribunalelor specializate, a avut în vedere, în mod neechivoc, volumul de activitate al acestor instanțe, volum care include toate cauzele a căror natură "comercială"; era determinată prin aplicarea dispozițiilor art. 3, art. 4, art. 7, art. 9 și art. 56 din Codicele de comerț din 1887. În consecință, nu se poate reține intenția legiuitorului de a transfera competența de soluționare a acestor cauze în favoarea secțiilor civile ale tribunalelor de drept comun, reorganizarea păstrând în favoarea tribunalelor specializate competența materială în limitele competenței fostelor tribunale comerciale.

Având în vedere motivele expuse mai sus, în baza dispozițiilor art.245, 246 alin.1, art,247 alin 1, art.248 alin.5 raportat la art.95 alin.1 pct.2. C.proc.civ. tribunalul va admite excepția invocată și va declina competența de soluționare a recursului în favoarea T. ului Specializat Cluj.

PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE

Admite excepția necompetenței materiale a T. ului Cluj-Secția civilă.

Declină competența de soluționare a apelului declarat de S. Ana împotriva încheierii civile nr. 317 din_, pronunțată în dos. nr._ al Judecătoriei G. în favoarea T. ului Specializat Cluj.

Decizia este definitivă.

Pronunțată în ședința publică din_ .

Președinte, Judecător,

Dan-I. T. Ana-SS

Grefier,

L. M.

Red./Dact./SS 4ex._

Jud.fond. R. V. a T.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 356/2013. Încuviințare executare silită