Decizia civilă nr. 383/2013. Constatare nulitate act juridic
Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 383/R/2013
Ședința publică din data de 3 octombrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: I. C., judecător JUDECĂTOR: S. I. JUDECĂTOR: N. C.
GREFIER: C. S.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de reclamanta P. L., prin mandatar R. A., împotriva sentinței civile nr. 12602/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, având ca obiect constatare nulitate act juridic.
La apelul nominal făcut în ședința publică, pentru reclamanta recurentă se prezintă mandatara R. A., cu procură judiciară aflată la fila 73 din dosarul de fond, iar pentru pârâta intimată A. de P. T. V. 30 se prezintă avocat Ureche L. -C., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că, în data de_, pârâta intimată A. de P. T. V. 30 a depus la dosar, prin serviciul de registratură al instanței, note prin care își exprimă poziția față de înscrisurile depuse de mandatara recurentei pentru prima dată în recurs, în două exemplare, dintre care un exemplar se comunică cu mandatara reclamantei recurente.
Reprezentantul pârâtei intimate, avocat Ureche L. -C., învederează instanței faptul că împuternicirea avocațială depusă la fila 70 conține o eroare în sensul că nu o reprezintă în proces pe P. L., ci A. de P. T. V.
30. Susține oral întâmpinarea și notele depuse la dosar așa cum au fost formulate în scris.
Reprezentanții părților arată că nu formulează cereri prealabile, apreciind cauza în stare de judecată.
Nefiind cereri prealabile, tribunalul acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Mandatara reclamantei recurente nu poate pune concluzii întrucât nu are calitatea de avocat, însă insistă să învedereze instanței că o reprezintă regulat pe recurentă, în baza procurii existente la dosar.
Reprezentantul pârâtei intimate, avocat Ureche L. -C., solicită în principal admiterea excepției netimbrării recursului, anularea cererii de recurs pentru lipsa motivelor de nelegalitate, admiterea excepției lipsei calității de reprezentant a mandatarei reclamantei recurente, în temeiul art. 161 alin. 2 Cod procedură civilă, iar pe fond solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțate de instanța de fond, cu obligarea reclamantei recurente la plata
cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocațial, potrivit chitanței pe care o depune la dosar, pentru motivele arătate în scris, pe care le reiterează.
deliberând, constată:
T R I B U N A L U L,
Prin sentința civilă nr. 12602/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanta P. L. împotriva pârâtei A. de P. T. V. 30, S.C. U. S.A., extinsă și față de pârâții C. L., G. Artenie, G. B., G. D., G. T. - decedat, având ca moștenitori pe ceilalți pârâți, ca fiind neîntemeiată.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub numărul_, reclamanta P. L. a chemat în judecată pe pârâtele A. de P. T. V. 30 și S.C. U. S.A., solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să constate nulitatea absolută a contractului de cesiune de creanță nr. 822/_, încheiat între pârâte, pentru suma de 6.661,02 lei, întrucât suma nu este datorată de reclamantă.
În motivare se arată că prin convenția menționată s-a cesionat suma de 6.661,02 lei, reprezentând restanțe la asociație. Așa-zisul debit a fost cedat în mod gratuit către pârâta de rândul 2, administratorul asociației de proprietari aflându-se în situația de a face acte gratuite la agenții economici, fără știrea proprietarilor asociați și fără o hotărâre a adunării generale, ceea ce din punct de vedere legal nu este posibil.
Reclamanta învederează că are 78 ani și o pensie lunară de 350 lei și nu își permite să aibă alte tipuri de cheltuieli la asociație decât cele care rezultă din folosirea apei, cheltuielile comune fiind calculate abuziv de către administrator. Astfel, reclamanta contestă debitul cesionat întrucât, deși a beneficiat de subvenții, administratorul nu a operat subvențiile la termen, iar pe luna respectivă a calculat și penalități de întârziere. Or, conform art. 25 din HG 1588/2007, cuantumul penalităților nu poate depăși debitul restant.
Se susține că cedarea creanței s-a făcut cu titlu gratuit, din cuprinsul contractului atacat nu se poate identifica valoarea pentru care se cesionează creanța, iar asociația de proprietari nu a împuternicit administratorul să efectueze asemenea operațiuni, prin urmare și sub acest aspect contractul este nul absolut.
În drept s-au invocat prevederile art. 1392 și urm. cod civil vechi, art. 30 din Legea 230/2007 și art. 25 din HG 1588/2007.
Prin scriptul depus la dosarul cauzei la termenul din_, reclamanta prin mandatar R. A. a arătat că sumele care au stat la baza emiterii Sentinței civile nr. 6515/2010 a Judecătoriei B. provin din falsurile consemnate în lista de plată ape pentru august 2010 și fișa de cont ianuarie-august 2010, considerând inexplicabil modul în care instanța a decis în favoarea pârâtei S.C. U. S.A. fără a proceda la verificarea veridicității documentelor depuse de aceasta în probațiune. Astfel, sumele invocate sunt ireale, fiind imposibil ca o pensionară cu un consum lunar de 1-2 mc apă să cumuleze datorii de cca. 5.400 lei.
În realitate, suma de 5.413,72 lei provine din sume false înscrise de administratorul Petrean E. în anul 2001 în listele de plată, care nu s-a raportat la
prevederile Legii 230/2007 și HG 1588/2007, respectiv nu a indexat subvențiile la gaze acordate de Primăria Bistrița pentru anii 2006-2007 și 2009-2010.
Se mai arată că, urmare a actului de control efectuat la plângerea depusă de reclamantă la Primăria Bistrița, s-a solicitat rectificarea soldului asociației de proprietari, dar tot la o valoare abuzivă. Însuși faptul că administratorul a reactivat debitul cesionat este recunoașterea ilegalității cesionării, conform listei de plată pe martie 2012 și rezilierea contractului nr. 822/_ ca urmare a controlului de specialitate financiar-contabil, motiv de nulitate absolută a Sentinței civile nr. 6515/_ .
Pârâtele A. de P. T. V. 30 și S.C. U. S.A., legal citate, au formulat întâmpinare (f. 50-51), prin care au solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantă, ca fiind netemeinică, cu motivarea că în cauză nu există nici un motiv de nulitate absolută a contractului de cesiune atacat, debitul cedat către S.C. U.
S.A. nu este unul cu titlu gratuit, în contract specificându-se temeiul ce a stat la baza cesiunii, respectiv contractul de prestări servicii de salubritate. Acest contract preexistent între părți a creat obligații reciproce între acestea, respectiv de prestare a unui serviciu contra cost, beneficiarul având datoria de a achita acest cost.
Pentru a-și îndeplini obligația contractuală de plată a serviciilor, asociația nu a făcut altceva decât să cesioneze debitele membrilor, precum în speță, cele certe, lichide și exigibile, pentru a acoperi o datorie totală de 52.081,39 lei către S.C. U.
S.A. În concluzie nu este vorba de un act cu titlu gratuit, ci de unul pe cât se poate de oneros.
În speță, debitul în valoare de 5.661,02 lei a fost datorat de reclamantă Asociației de proprietari T. V. 30, potrivit Sentinței civile nr. 6515/2010 a Judecătoriei B., ulterior a fost cesionat pârâtei S.C. U. S.A., cu titlu oneros, prin executarea parțială a unei obligații preexistente de achitare a restanței de 52.081,39 lei.
În drept, se invocă dispozițiile art. 1391 și următoarele Cod civil.
La termenul de judecată din_ acțiunea a fost extinsă și față de ceilalți debitori cedați din contractul de cesiune de creanță atacat, respectiv C. L., G. Artenie, G. B., G. D., G. T. - decedat, având ca moștenitori pe ceilalți pârâți.
Pârâtul G. D. s-a prezentat personal în instanță și a arătat că este de acord cu admiterea acțiunii.
Ceilalți pârâți, deși legal citați, nu s-au prezentat în instanță și nu au formulat apărări în scris.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate și a temeiurilor juridice aplicabile, judecătoria a statuat că, la data de_, între pârâta
A. de proprietari T. V. nr. 30, în calitate de cedent, și pârâta S.C. U. S.A., în calitate de cesionar, s-a încheiat contractul de cesiune de creanță nr. 822/_
, având ca obiect transmiterea către cesionar a creanței în sumă totală de 16.377,94 lei, reprezentând debite restante față de asociație înregistrate în sarcina debitorilor cedați P. L. - suma de 6.661,02 lei și C. L., G. Artenie, G. T., G. B. și G. D. - suma de 9.716,92 lei (fila 23). Potrivit art. 4 din contract, creanțele se bazează pe fișa de cheltuieli aferentă proprietarilor, tabelul de cheltuieli, Sentința civilă nr. 6515/2010 și contractul de salubritate nr. 146/_ .
În ceea ce o privește pe reclamanta P. L., aceasta datorează debitul în valoare de 6.661,02 lei către A. de proprietari T. V. nr. 30, în temeiul Sentinței civile nr. 6515/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ (f. 44-46), rămasă definitivă și irevocabilă, astfel că susținerea reclamantei că nu datorează această sumă nu poate fi primită, deoarece, în caz contrar, s-ar aduce atingere prezumției de lucru judecat care funcționează în cauză.
Potrivit acestei prezumții (art. 1200 pct. 4 cu referire la art. 1202 alin. 2 din Codul civil vechi - aplicabil conform principiului tempus regit actum), o hotărâre irevocabilă exprimă realitatea raporturilor juridice dintre părți (res judicata pro veritate habetur), neputându-se primi vreo dovadă contrară, față de caracterul absolut al prezumției (art. 1202 alin. 2 Cod civil).
Nefondat susține reclamanta și că contractul de cesiune de creanță ar fi un act cu titlu gratuit, deoarece, chiar dacă în cuprinsul convenției nu s-a făcut nicio referire la prețul cesiunii, părțile nu au înțeles să facă o liberalitate. Aceasta deoarece la art. 4 din contractul de cesiune este specificat temeiul ce a stat la baza cesiunii, respectiv
"contractul de salubritate nr. 146/_ ";, contract ce a generat obligații reciproce între pârâte, în principal de prestare a serviciilor publice de salubritate pentru un tarif determinat, beneficiarul având obligația de a-l achita în termenele stabilite.
Datorită faptului că A. de proprietari T. V. 30 nu a dispus de sumele necesare pentru a-și îndeplini obligația contractuală de plată a serviciilor prestate de S.C. U. S.A., deoarece înregistra restanțe de la membrii săi, printre care și reclamanta, a procedat la cesionarea debitelor proprietarilor restanțieri, pentru a acoperi din datoria totală de 52.081,39 lei către prestator, evidențiată în fișa de client de la fila 52 din dosar.
Anterior semnării cesiunii, la data de_, asociația a fost notificată de către pârâta S.C. U. S.A. că înregistrează la data de_ suma arătată, reprezentând contravaloarea serviciilor de salubritate prestate conform contractului nr. 146/_, drept pentru care i-a solicitat să-i pună la dispoziție o situație a membrilor restanțieri din asociație pentru a purcede la efectuarea demersurilor în justiție în vederea recuperării debitelor (f. 55).
Așadar, în cauză, se confirmă împrejurarea că între pârâte s-au derulat raporturi contractuale, iar încheierea actului juridic atacat a fost analizată în contextul dificultăților intervenite, urmărindu-se compensarea sumei datorată pârâtei-cesionare cu creanța dobândită de pârâta-cedentă asupra debitorilor cedați, între care și reclamanta, în vederea stingerii datoriilor reciproce.
În raport cu cele menționate mai sus, s-a constatat că contractul de cesiune de creanță nr. 822/_ nu este un act cu titlu gratuit întrucât nu s-a făcut dovada intenției paratei-cedente de a o gratifica pe parata-cesionară, ci un act oneros, ce îndeplinește toate condițiile de fond și formă prevăzute de lege pentru validitatea sa.
Toate aceste considerații conduc la concluzia că, în privința actului atacat, nu sunt prezente motive de nulitate absolută, și drept urmare, văzând și prevederile art. 1391 și următoarele Cod civil, s-a respins acțiunea formulată, ca fiind neîntemeiată.
Pârâtele nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței expuse a declarat recurs, în termen legal, reclamanta P. L.
, prin mandatar R. A., solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii în sensul admiterii cererii introductive așa cum a fost formulată, cu motivarea, în esență, că suma cesionată nu este datorată, fiind calculată eronat de administratorul asociației
pârâte, fapt ce se deduce și din procesul verbal nr. 33825/_ instrumentat de organul de control al Primăriei B., și că reclamanta are contract individual de salubrizare cu S.C. U. S.A. B. .
Intimata A. de proprietari T. V. 30, prin întâmpinarea de la filele 18-20, s-a opus admiterii recursului, invocând în apărare excepția netimbrării recursului, nulitatea căii de atac pentru lipsa motivelor de nelegalitate, excepția lipsei calității de reprezentant a numitei R. A. și inadmisibilitatea recursului întrucât recurenta înțelege să solicite pentru prima dată în recurs anularea totală sau parțială a contractului de cesiune (respectiv o nulitate relativă, deși în calitate de terț față de contract nu poate dobândi calitatea procesuală activă de a promova o acțiune întemeiată pe o asemenea pretenție).
Cealaltă intimată nu și-a expus punctul de vedere cu privire la calea de atac declanșată de reclamantă.
În soluționarea recursului se vor trata prioritar excepțiile ridicate de intimata asociație, deoarece, în cazul în care una dintre ele este întemeiată, analizarea pe fond a cauzei devine de prisos.
Netimbrarea nu poate fi reținută deoarece pentru o parte din suma totală datorată cu acest titlu (255,33 lei), în cuantum de 127,66 lei, s-a acordat ajutor public judiciar prin încheierea din 15 mai 2013 (f. 29), iar diferența s-a achitat prin chitanța de la fila 55, la care s-a adăugat timbrul judiciar de 3 lei, aplicat pe scriptul de la fila 54.
Nulitatea recursului nu poate opera pentru că, în conformitate cu art. 3041Cod procedură civilă, recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate
fi atacată cu apel - cum este și sentința de față - nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art. 304, adică doar de nelegalitate, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele. Recursul reclamantei a fost motivat în termen legal, așa cum rezultă din sublinierile deja făcute anterior, vizând elemente de netemeinicie, admise în contextul legal evocat.
În schimb, excepția lipsei calității de reprezentant a numitei R. A. este întemeiată.
În procura judiciară autentificată sub nr. 1092/2012 de BNPA Drăguț M. și Drăguț Maximilian-Iulius (f. 57) se stipulează, în alineatul 3, clar, expres și strict juridic că P. L. - mandanta o împuternicește pe mandatara R. A., ca în numele său, și pentru ea, să o reprezinte cu puteri depline în fața Judecătoriei B. și a tuturor autorităților judiciare și publice - unde îi va putea reprezenta interesele în procesul cu S.C. U. S.A. B. având ca obiect contestație la executare silită.
Analizând speța se poate observa cu ușurință că demersul juridic inițiat de reclamantă la fond, prin avocat, nu se subsumează unei contestații la executare, așa cum aceasta este definită de art. 399 Cod procedură civilă. Dimpotrivă, s-a atacat un act - contractul de cesiune de creanță - intervenit între intimate anterior începerii executării ce se derulează în dosar execuțional nr. 84/2012 al BEJ J. O. Laurențiu (f. 84 din dosarul de fond) și nicidecum un act de executare în sensul dispoziției legale indicate.
Întâmpinarea a fost comunicată numitei R. A., însă aceasta a persistat în teza că o reprezintă pe reclamantă convențional în baza procurii deja examinate, redând cuprinsul paragrafului 4, unde se stipulează că: "În acest scop, mandatara mea va înainta, susține, restrânge sau modifica acțiunea introductivă după caz, va face
cererile și declarațiile necesare, va propune și administra orice probe, va îndeplini și primi orice acte de procedură și va putea introduce căile de atac, iar după rămânerea definitivă a hotărârii, o va putea investi cu formulă executorie și pune în executare încasând orice sume de bani mi-ar reveni. Mandatara mea va putea declara recurs împotriva sentinței pronunțate sau va îndeplini orice altă cale de atac. Mandatara mea are drept de răspuns la interogatoriu și îmi va putea angaja avocat dacă va fi necesar";. Dar, această prevedere trebuie privită coroborat cu celelalte, mai ales cu cea din alineatul 3, redat mai înainte, împreună formând un tot unitar. Nu se poate reține că abilitățile de la punctul 4 nu se referă la procesul cu obiect contestație la executare.
Așa fiind, întrucât nu s-au acoperit lipsurile susținute de intimata asociație, în baza art. 161 alin. 2 Cod procedură civilă, tribunalul urmează să anuleze cererea de recurs, nemaiputându-se preocupa de analiza celorlalte probleme aduse în discuție de părți.
Conform art. 274 Cod procedură civilă, reclamanta va fi obligată să plătească pârâtei A. de P. T. V. 30 suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, justificate cu plata onorariului avocațial (f. 74).
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge excepțiile netimbrării și nulității recursului declarat de reclamanta P.
L. , domiciliată în B., str. T. V., nr. 22, sc. C, ap. 23, jud. B. - Năsăud, prin mandatar R. A., împotriva sentinței civile nr._ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr. 12._, ridicate de intimata A. de P. T.
V. 30, cu sediul în B., str. T. V., nr. 30, jud. B. -Năsăud.
Admite excepția lipsei calității de reprezentant al numitei R. A. și, în consecință, anulează cererea de recurs.
Obligă pe reclamantă să plătească pârâtei A. de P. T. V. 30
suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 3 octombrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | |||
I. C. S. | I. | - N. | C. C. | S. |
Red. I.C. - _
Dact. C.S. - 2 ex. /_ Jud. fond O. G.
← Sentința civilă nr. 259/2013. Constatare nulitate act juridic | Decizia civilă nr. 998/2013. Constatare nulitate act juridic → |
---|