Decizia civilă nr. 491/2013. Revendicare imobiliară
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184 R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 491/R/2013
Ședința publică de la 26 Aprilie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. O. -S.
Judecător Dan-I. T. Judecător E. L.
Grefier C. -G. H.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent G. F. - E. și pe intimat G. ANA, intimat P. ANA, intimat R. E., intimat B. ANA, intimat F. I., intimat P. M., având ca obiect recursul declarat împotriva Sentinței civile nr. 1537 din_ pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Gherla, dosar având ca obiect revendicare imobiliară .
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Dezbaterile au avut loc la data de 23 aprilie 2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din decizia ce se va pronunța.
T. UL
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Sentința civil nr. 1537 din_ pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Gherla
a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei R. E., față de care s-a respins acțiunea civilă a reclamantului; a fost admisă în parte acțiunea civilă precizată a reclamantului G.
F. E. împotriva pârâților G. Ana, P. Ana, B. Ana, F. I., și în consecință: s-a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul G. G. jr. decedat la data de_ se compune și din cota de 1/3 parte din terenurile extravilane, din J. de Sus, constând din tarlaua 31, parcela 35, tarlaua 14, parcela 16, tarlaua 27, parcela 21, tarlaua 12 parcela 38 înscrise în titlul de proprietate nr._ ; s-a constatat calitatea de moștenitor legal al defunctului a reclamantului ca unic moștenitor în cotă de 1/1 parte; s-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta G. Lucreția decedată la data de_ se compune și din cota de 1/3 parte din terenurile extravilane, din
J. de Sus, constând din tarlaua 31, parcela 35, tarlaua 14, parcela 16, tarlaua 27, parcela 21, tarlaua 12 parcela 38, înscrise în titlul de proprietate nr._
; s-a constatat calitatea de moștenitori legali ai defunctei, a pârâtelor G. Ana și P. Ana, ca fiice în cote părți egale; s-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta G. Valeria se compune și din cota de 1/3 parte din terenurile extravilane, din J. de Sus, constând din tarlaua 31, parcela 35, tarlaua 14, parcela 16, tarlaua 27, parcela 21, tarlaua 12 parcela 38, înscrise în titlul de proprietate nr._ ; s-a constatat calitatea de moștenitori legali ai defunctei, a pârâtelor B. Ana și F. I., ca fiică și nepoată de fiu predecedat, în cote părți egale; s-a respins petitul de partajarea a terenurilor extravilane mai sus menționate, în modalitatea propusă de reclamant.
Pentru a pronunța această hotărare, prima instnață a reținut următoarele:
Prin titlul de proprietate nr. 27611/1276/_ a fost reconstituit dreptul de proprietate al numiților G. G., G. Lucreția, G. Valeria ca moștenitori ai defunctului Ghrișan G. Oiță, pentru suprafața totală de 4 ha 4900 mp teren arabil extravilan în J. de Sus, comuna J. .
La data de_, numitul G. G., în timpul vieții, a încheiat cu reclamantul un antecontract de vânzare-cumpărare prin care defunctul G. G. se obliga să vândă reclamantului 4 terenuri extravilane: tarlaua 31, parcela 35 în suprafață de 5800 mp, tarlaua 14, parcela 16 în suprafață de 7200 mp, tarlaua 27, parcela 21 în suprafață de 5800 mp, tarlaua 12 parcela 38 în suprafață de 6800 mp, în schimbul unui preț plătit în întregime la data semnării promisiunii de vânzare-cumpărare.
În acest contract, defunctul G. G. preciza că este proprietarul acestor terenuri în baza unui act de partaj voluntar de folosință încheiat între el și ceilalți coproprietari ai terenului în urma căruia aceste terenuri i-ar fi revenit lui, în cotă de 1/1 parte.
La dosarul cauzei, reclamantul nu a putut prezenta un astfel de act de partaj voluntar încheiat între coproprietarii terenului înscris în titlul de proprietate arătat mai sus sau vreun alt act, cum ar fi testament, donație, etc.
Din actele de stare civilă depuse în cauză rezultă că toți titularii titlului de proprietate arătat sunt decedați iar moștenitorii lor legali sunt părțile, astfel, defunctul G. G. are ca moștenitori pe pârâta G. Ana și reclamantul G.
F., ca soție și fiu; defuncta G. Lucreția are ca moștenitori pe P. Ana și P.
M. ca fiice; iar defuncta G. Valeria are ca moștenitori pe B. Ana, fiică și F.
I. el, fiu predecedat, în locul căruia vine prin reprezentare pârâta F. I. - fiică. În masa succesorală rămasă după acești defuncți intră cota de 1/3 parte,
fiecare din terenurile înscrise în titlul de proprietate mai sus arătat, în suprafață totală de 4 ha 4900 mp, extravilan, din J. ;
Potrivit vechii reglementări, aplicabilă în cauză, actul de partaj sau împărțeala convențională reglementată de vechiul cod civil trebuia să îndeplinească toate condițiile de validitate a actelor juridice prev. de art. 948 din Codul civil vechi, fără a fi necesară o formă solemnă, ad validitatem, el putând să fie încheiat și în formă verbală de toți coproprietari, iar forma scrisă a actului de partaj era necesară pentru dovedirea acestuia, ca instrumaentum.
Acest act de partaj voluntar verbal încheiat între cei trei coproprietari ai titlului de proprietate arătat mai sus, în timpul vieții lor, nu a fost recunoscut de pârâta P. Ana, moștenitoarea defunctei G. Lucreția, arătând că nu a fost
încheiată niciodată o astfel de înțelegere verbală între antecesoarea sa și ceilalți coproprietari și nici ea nu a încheiat un astfel de partaj, solicitând partajarea terenurilor potrivit cotelor de proprietate ce le revin părților, pe cale
judecătorească și în natură, nefiind legală modalitatea de partajare în natură, propusă de reclamant.
Pârâtele G. Ana, B. Ana și P. M. au fost de acord cu modalitatea de partajare propusă de reclamant și cu înțelegerea legată de folosința terenurilor de fiecare dintre cei trei moștenitori ai defunctului G. G. Oiță.
În cauză, a fost administrată și proba testimonială respectiv au fost audiați mai mulți martori consăteni, care nu au putut confirma existența sau inexistența vreunei înțelegeri verbale între copiii defunctului G. G. - zis Oiță legată de partajarea terenurilor dobândite prin moștenire de la tatăl lor prin titlul de proprietate arătat.
Așa cum s-a statuat în literatura de specialitate și practica judiciară,înainte de apariția Codului civil nou, în cazul în care actul de partaj voluntar nu a fost încheiat de unul dintre coproprietari sau nu a fost recunoscut, partajul este ineficace față de acel coproprietar, adică nu produce nici un efect față de el, fiind necesară împărțeala judecătorească potrivit cotelor de proprietate ce le revin
coproprietarilor și în natură, conform deciziilor fostului T. Suprem nr. 673/1982 și decizia nr. 2508/1988, pentru că înțelegerea inițială făcută cu omiterea unuia dintre coproprietari nu îi era opozabilă. În prezent, potrivit art.684 cod civil nou, partajul încheiat în lipsa unuia dintre copartajanți este lovit de nulitate absolută.
Întrucât în speța de față se aplică vechea reglementare, în cauză se impune partajarea judecătorească în natură a tuturor terenurilor extravilane înscrise în titlul de proprietate arătat, între toți moștenitorii defuncților titulari ai titlului de proprietate și potrivit cotelor de proprietate ce le revin.
Această partajare poate fi făcută numai având la bază o expertiză tehnică judiciară topografică de identificare și stabilire a loturilor ce urmează a fi atribuie părților, care să fie echivalente valoric între ele.
Această expertiză nu a fost solicitată și nici dorită de reclamant, ca probă în cauză, considerând-o a nu fi necesară, motiv pentru care reclamantul este decăzut din probă.
În lipsa acestui raport de expertiză nu poate fi admisă cererea de partajare formulată de reclamant în modalitatea propusă pentru că nu se poate verifica dacă lotul format din cele 4 parcele indicate de reclamant este egal valoric cu celelalte loturi de teren ce ar reveni celorlalți moștenitori, putându-se crea o inechitate față de aceștia.
Astfel, pe viitor dacă părțile nu vor ajunge la o înțelegere amiabilă legată de modalitatea de partajare a terenurilor deși sunt rude apropiate, oricare dintre ei, vor putea cere instanței o împărțeală judecătorească în natură, în baza unui raport de expertiză tehnică judiciară topografică, care să respecte principiul egalității tuturor coproprietarilor.
În consecință, instanța, în temeiul art. 659 și următoarele din Codul civil vechi, aplicabil în cauză, conform art. 91 din Legea nr. 71/2011, a admis în parte acțiunea.
Împotriva Sentinței civile nr. 1537/_ a Judecătoriei Gherla a declarat recurs reclamantul G. F., solicitând instanței, în principal, admiterea recursului, casarea hotărârii atacate în temeiul art. 312 alin. (5) Cod Procedură Civilă și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe; în subsidiar, modificarea hotărârii, în sensul admiterii acțiunii civile, așa cum a fost formulată în baza art.304 pct.7,8,9 C. Pr. C. rap.la art.312 alin.(1,2) C. Pr. C.
În motivare s-a arătat că instanța de fond, în mod nelegal ,deși a admis în parte acțiunea, o omis să se pronunțe în contradictoriu cu pârâta P. M., în calitate de moștenitoare a defunctei G. Lucreția, decedată la_, deși prin acțiunea precizată a solicitat soluționarea cererii introductive în contradictoriu și cu această pârâtă.
În mod nelegal s-a constatat calitatea de moștenitor legal a aceleiași defuncte G. Lucreția a pârâtei G. Ana, aceasta nefiind descendentă a lui Lucreția, ci soția supraviețuitoare a defunctului G. G. Junior, decedat la data de_ și al cărui singur moștenitor este recurentul, mama sa renunțând la succesiune.
În realitate, moștenitori ai defunctei G. Lucreția sunt pârâtele P. Ana și P. M. .
În mod nelegal, pe fondul cauzei s-a respins capătul de cerere privitor la partajarea terenurilor extravilane înscrise în titlul de proprietate nr._ în modalitatea propusă de recurent .
Reținerea instanței că actul de partaj voluntar verbal încheiat între cei trei coproprietari, respectiv G. G. Jr., G. Lucreția și G. Valeria
(moștenitori ai lui Ghrișan G. Oița) nu a fost recunoscut de pârâta P. Ana, moștenitoare a defunctei G. Lucreția și pe cale de consecință, această modalitate de partaj este ineficace față de această pârâtă nu este justificată în
raport de împrejurarea că această modalitate de partajare și folosință a terenurilor a fost convenită de antecesorii noștri, în timpul vieții lor, fapt recunoscut de către toți pârâții cu excepția pârâtei P. Ana.
Mai mult, decesul lui G. Lucreția a avut loc la_ și de la reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor în litigiu și până în prezent, ele au fost folosite potrivit acestei înțelegeri, după cum rezultă și din probele testimoniale.
Ca atare, opunerea pârâtei P. Ana în sensul modalității de partajare conform folosinței actuale este nejustificată. Mai mult că sigur că această pârâtă nu avut cunoștință despre înțelegerea intervenită intre antecesorii noștri, respectiv G. G. Jr., G. Lucreția și G. Valeria, cu toții decedați.
Nu este lipsit de semnificație nici faptul că antecesorii părților, fiind frați nu s-a pus problema să se încheie un act de partaj voluntar scris, fiecare folosind terenurile potrivit înțelegerii dintre ei, chiar și în prezent.
În ce privește aplicarea greșită a legii de către instanța de fond, deși aceasta reține în considerentele hotărârii că împărțeala convențională nu era necesară în vechea reglementare a Codului Civil ad validitatem, ea se impunea doar ca instrument de probațiune.
Or, în speță, din acest punct de vedere, apreciază că instrimentum, partajul convențional a fost dovedit prin însăși recunoașterea acestuia de către toți ceilalți pârâți.
Mai mult, soluția trebuie nuanțată, întrucât art. 1203 VCC, nu se completează numai cu art. 1194 alin.(1) și (2) din aceleași cod ci și cu toate celelalte texte ce stabilesc derogări de la acesta, care nefiind imperativ, poate fi înlăturat prin convenția părților.
În speță, reclamantul propunând proba cu martori și interogatorii și pârâții neopunându-se, ci propunând martori în contrapartidă, înseamnă că părțile au înțeles să probeze partajul convențional prin alte mijloace de probă, ceea ce s-a și realizat.
Intimata P. Ana a formulat întâmpinare față de recursul declarat de reclamantul G. F.,
solicitand admiterea recursului doar cu privire la îndreptarea erorilor strecurate în cuprinsul sentinței sentinței civile 1537/2012 pronunțată în dosarul civil_ de Judecătoria Gherla în sensul că sentința trebuie pronunțată și împotriva pârâtei P. M. care este parte în prezenta cauză.
Privitor la primele doua petite invocate de recurent, acestea sunt erori de redactare care puteau fi complinite printr-o îndreptare eroare materiala.
În fapt, P. M. a fost parte în proces deci întreg probatoriul s-a administrat în contradictoriu cu aceasta.
În ceea ce privește al treilea motiv de recurs, se opune categoric admiterii lui întrucat acest partaj voluntar nu a fost niciodată încheiat cu antecesoarea sa, nu îl recunoaște și dorește partajarea în natura a tuturor parcelelor conform cotelor deținute.
Recurentul nu a luat în calcul varianta propusă de intimată și s-a opus categoric partajării în natura, susținând în prima faza că întreg terenul a fost cumpărat de la tatăl sau, apoi a susținut existența unui partaj fara însă a-1 dovedi, iar ulterior a susținut ideea unui partaj de ascendent aspect nedovedit dealfel în condițiile legii.
Mai mult s-a opus categoric efectuării unei expertize cu toate că în cauza a fost reprezentat de doi avocați aleși.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiilor art. 115 C. pr.c.
Analizand hotărarea atacată prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul constată următoarele:
Prin acțiunea dedusă judecății, recurentul reclamant G. F. E. a invocat existența unui partaj voluntar între titularii înscriși în Titlul de proprietate nr._, respectiv G. G., G. Lucreția și G. Valeria,în calitate de moștenitori ai defunctului G. Ghorghe Oiță, iar prin precizarea ulterioară a actiunii, a solicitat partajarea judecătorească a terenurilor înscrise în titlu de propritate menționat, prin atrbuirea în favoarea sa a patru parcele și anume de 5800 mp. înscrisă în tarlaua 31 parcela 53, 7200 mp. înscrisă în tarlaua 14 parcela 16, 5800 mp. înscrisă în tarlaua 27 parcela 21și 5800 mp. înscrisă în tarlaua 12 parcela 38, fără plata vreunei sulte.
Conform prevederilor art. 730 alin. 1 Cod civil, pentru a fi posibil, partajul convențional se poate realiza numai daca toti coproprietarii sunt majori si isi exprima consimtamantul, neexistand nici o conditie de forma pentru validitatea conventiei de partaj, aceasta putandu-se incheia chiar si numai verbal, indiferent daca acordul de vointa este sau nu confirmat ulterior in forma scrisă..
Cu privire la notiunea de " act de imparțeala " Curtea Suprema de Justitie a definit-o ca fiind operatiunea juridica de consimtamant la imparteala și nu de instrument materializat intr-un inscris. In concluzie,de principiu, împarțeala voluntară poate fi făcuta și verbal, dovada acestuia urmand a se face in conditiile art. 1191 Cod civil.
Așa cum corect a observat însă prima instanță, recurentul nu a făcut dovada susținerilor sale, în condițiile art. 1169 C.civ., privind existența partajului voluntar intervenit între beneficiarii titlului de proprietate nr._
, iar critica sa din recurs, în sens contrar, nu este întemeiată.
Aceasta întrucat parata P. Ana, moștenitoarea defunctei G. Lucretia
,nu a recunoscut convenția invocată, iar martorii audiați, nu au fost în măsură să confirme nici ei, existența partajului voluntar.
T. ul reține în plus, contrar susținerilor recurentului, că luarea în folosință a unor bunuri indivize este interpretată ca o dovada de acceptare a mostenirii, dar nu in sensul că intre coerezi a intervenit o imparțeală prin buna învoială. In concluzie, existența partajului voluntar trebuie să fie neîndoielnică, ea neputand fi reținuta din stari de fapt care, desi prin natura lor sunt specifice proprietarului, cum ar fi de ex., executarea unor imbunatatiri la imobile și altele asemenea, și se pot efectua și de alte persoane, nu sînt recunoscute de moștenitori ca expresie a partajului voluntar încheiat în condițiile art. 729 c. civ., deoarece prin "act de împărțeală", în sensul acestui text, trebuie înțeleasă operația juridică - de consimțămînt la împărțeală - singurul care poate să producă efecte.
Cum în speță, nu sunt îndeplinite condițiile unui partaj voluntar, întrucat unul din coproprietari nu a recunoscut existența acestuia, iar depozițiile martorilor nu aau fost nici ele de natură a conduce laa concluzia neîndoielnică a
intervenirii partajului voluntar susținut de recurent, urmează că sistarea indiviziunii nu se poate realiza decât pe cale judecătorească, printr-o acțiune de partaj inițiată de partea interesată.
Se constată că reclamantul recurent a investit instanța cu o astfel de cerere, prin precizarea de acțiune, însă nu a fost de acord cu efectuarea expertizei tehnice de identificare și stabilire a loturilor corespunzătoare cotelor de proprietate, situație în care, în mod corect, instanța a respins solicitarea de sistare a indiviziunii.
Reținand așadar, că sub aspectul soluției pronunțate asupa cererii de împarțeală hotărarea primei instanțe este corectă, criticile recurentului fiind nefondate,nu aceeași este situatia în ce privește capătul de cerere referitor la stabilirea moștenitorilor defunctei G. Lucreția. Aceasta întrucat, reclamantul a arătat că succesorii acestei defuncte sunt P. Ana și P. M., sens în care s-au depus acte de stare civilă, iar instanța a stabilit ca fiind
moștenitoare pe P. Ana și G. Ana, aceasta din urmă fiind însă mama reclamantului.
Așa fiind, apreciind că sub aspectul acestui capăt de cerere instanța nu s-a pronunțat pe fond, în temeiul art. 312 al.1,3 C.pr.civ. tribunalul va admite în parte recursul declarat de reclamantul G. F. E. împotriva Sentinței civile nr. 1537 din_ pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Gherla, pe care o va casa în parte, respectiv în ce privește stabilirea moștenitorilor defunctei G. Lucreția și va trimite cauza spre rejudecare, în aceste limite, aceleiași instanțe, va menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite în parte recursul declarat de reclamantul G. F. E. împotriva Sentinței civile nr. 1537 din_ pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Gherla, pe care o casează în parte, respectiv în ce privește stabilirea moștenitorilor defunctei G. Lucreția și trimite cauza spre rejudecare, în aceste limite, aceleiași instanțe.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
Președinte, M. O. -S. | Judecător, Dan-I. T. | Judecător, E. L. |
Grefier, C. -G. H. |
C.H. 13 Mai 2013
Jud. fond. C. S. - JUDECĂTORIA GHERLA Red./Dact. M.O.S./C.H.-_
| ← Decizia civilă nr. 1123/2013. Revendicare imobiliară | Decizia civilă nr. 38/2013. Revendicare imobiliară → |
|---|
