Decizia civilă nr. 607/2013. Servitute
| Comentarii |
|
Dosar nr._ R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ CODP 3184
DECIZIE CIVILĂ Nr. 607/2013
Ședința publică de la 20 Noiembrie 2013 Completul constituit din:
PREȘEDINTE D. T.
JUDECĂTOR D. -I. T. GREFIER G. -C. Ț.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de reclamanta apelantă M.
D. M. împotriva Sentinței civile nr. 20207/2012, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimații S. R. PRIN
C. LOCAL AL M. C. N., U. DE Ș. A. ȘI M. V.
C. N., având ca obiect servitute.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
La data de_, apelanta a depus la dosar Concluzii scrise.
Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de_, când părțile au pus concluzii pe fond conform încheierii din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 20207/2012, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta M. D. M. împotriva pârâților S. R. prin C. local al municipiului C. -N. și U. de Ș. A. și M. Veterinară C. și în consecință:
A fost obligată pârâta U. de Ș. A. și M. Veterinară să recunoască în favoarea reclamantei un drept real de servitute de trecere auto și pietonal pe drumul de acces care duce de la drumul public -principal- peste imobilul proprietatea pârâtului S. R. prin C. local al municipiului C. -N. înscris în CF 1. C., cu nr.top 12178/2/2 teren curte în str. M., nr.1 în suprafață de 808 mp fond aservit la terenul aferent și construcția ap.2 proprietatea reclamantei situate în C. -N., str.
M., nr.1, jud. C. imobile înscrise în CF 1. C. -N. cu nr.top.12178/2/1 în privința terenului în suprafață de 347 mp aferent clădirii de apartamente-fond dominant înscris în CF 1. C., nr.top 12178/2/1/II pe terenul cu nr.cadastral 2. înscris în CF 2. C. proprietatea USAMV C. conform variantei 1 din raportul de expertiză întocmit de expert Sântămărean D., parte integrantă din prezenta șia fost obligată pârâta USAMV să permită reclamantei accesul liber pe noul drum de servitute .
S-au respins restul cererilor. S-a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată de 2432,98 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținur următoarele:
Potrivit CF 20254 C. imobilul cu nr. top 12178 a constituit proprietatea S. ui R., Academia de Înalte Ș. A., actuala USAMV
C. -N. . În baza încheierii de CF 13735/ 2000, imobilul a fost dezmembrat, astfel că imobilul cu nr. top nou 12178/2/1 a fost transcris în CF 1. în favoarea S. ui R. în administrarea C. ui local al municipiului C. -N. .
Potrivit CF 1. imobilul cu nr. top 12178/2/1 constând din construcție cu 10 apartamente, având ca p.i.c terenul, fundațiile, casa scării, WC-ul și baia de la parter, coridoarele de la subsol și parter, podul și acoperișul, fațadele, racordurile principale de apă, canal, gaz, electricitate, intrarea în curte, poarta șu împrejmuirea în suprafață de 347 mp constituie proprietatea comună a proprietarilor celor 10 apartamente. În favoarea imobilului cu nr.top 12178/2/1 este intabulat dreptul de servitute de trecere peste imobilul cu nr top 12178/2/2.
Reclamanta este proprietara apartamentului nr.2 din imobil, apartament dobândit prin moștenire la la mama sa Chețan Ana. Întregul imobil a făcut obiectul Legii nr.112/1995.
Imobilul cu nr.top 12178/2/2 în suprafață de 808 mp constituie proprietatea S. ui R. fiind dat în administrarea C. ui local al M.
C. -N., având destinația de curte a imobilului cu nr. top 12178/2/1. Conform susținerilor reclamantei și a martorilor audiați în cauză,
accesul la curtea imobilului cu nr.top 12178/2/1 s-a făcut pe intrarea la U. de Ș. A., respectiv pe poarta principală, până la momentul la care pârâta a înțeles să închidă calea de acces în curtea cu nr.top 121278/2/2 pentru proprietarii imobilului de pe str. M. nr.1 .Martorul M. F. M. a arătat că prin anii 200-2002 a fost la un imobil situat vis-a -vis de imobilul în care este amplasat apartamentul reclamantei și accesul se făcea din str.
M. pe intrarea spre USAMV, se parcurgea o anumită distanță și apoi se vira la stânga și se intra în curtea imobilului. Între calea de acces la USAMV și curtea imobilului reclamantei existau porți de intrare și gard, cale pe care și martorul a mers de mai multe ori. Imobilul avea și o ale de acces direct din stradă, care din cauza faptului că era îngustă era folosită doar pentru accesul pietonal. Aceste aspecte au fost confirmate și de martora Nagy A.
M. care a arătat că accesul pietonal se făcea doar din stradă încă în urmă cu 30-40 de ani, iar auto prin curtea USAMV, după care se vira la stânga și se intra în curtea imobilului. La intrarea în curtea imobilului reclamantei era o poartă, existând o delimitare prin gard între proprietatea pârâtei și curtea imobilului în care locuiește reclamanta.. În curtea imobilului sunt mai multe garaje, unele dintre ele demolându-se datorită vechimii. În calitate de fost angajat al SC Construct Ardealul SA., martora a arătat că la stabilirea prețului de vânzare al apartamentelor din imobilul situat în C. -N. s-a ținut cont și de împrejmuirii, personal participând la măsurarea acestora.
În cauză a fost efectuată o expertiză topografică din ale cărei concluzii reiese că în ceea ce privește imobilul cu nr. top 12178/2/1 întreaga suprafață de 347 mp este acoperită de construcția cu 10 apartamente situată în C. -N., str. M., nr.1, construcție care în realitate are 370 mp. Chiar dacă terenul cu nr. top 12178/2/1 se învecinează cu strada M.
, accesul în clădire nu este prevăzut direct din stradă, ci se face pe terenul cu destinația de curte cu nr. top 12178/2/2 înscris în CF 1. . Deși în CF este înscris un drept de servitute, din dosarul de carte funciară nr.13735/2000 prin care s-a instituit servitutea aceasta nu este evidențiată. Chiar și în condițiile în care această servitute nu a fost materializată prin schițe, singurul loc de acces la clădirea cu 10 apartament este posibil pe
partea dinspre terenul pe care este amplasată USAMV C., o porțiune de teren lată de 2,58 mp măsurați din peretele construcției până în gardul ce desparte cele două proprietăți și pe unde, în fapt, se realizează în prezent accesul.
De fapt, din fotografiile depuse la dosar reiese că imobilul cu 10 apartamente are acces din stradă pe o poartă mare din fier, care însă nu permite acces auto. Expertul a concluzionat că spațiul cu lățime de 2,58 mp și lungime de 10,47 ml satisface accesul pietonal din strada M. la clădire și curtea situată la nr. administrativ 1, dar accesul cu autovehicul în acest spațiu este imposibil. Expertul a concluzionat că servitutea de trecere înscrisă în CF 1. C. asupra imobilului cu nr. top 12178/2/2 cu suprafața de 808 mp ca fond aservit în favoarea imobilului înscris sub nr top 12178/2/1 ca fond dominant, a survenit din faptul că înainte de construirea gardului din beton actual de către USAMV, a existat o poartă de acces, în prezent desființată ( situată conform schiței anexa 4 și 7 la limita gardului dintre USAMV și curtea situată în str. M., nr.1, jud. C. ) pe care se făcea accesul din str. principală (M. ) pe poarta principală de intrare în curtea USAMV, apoi prin curtea universității, intrându-se în curtea din str. M. nr.1, respectiv poarta acum desființată.
Prin urmare, contrar celor susținute prin cererea de chemare în judecată, reclamanta nu a beneficiat niciodată de vreo servitute de trecere peste terenul pârâtei USAMV, faptul că a folosit o cale mai veche, nu înseamnă că aceasta a și coincis cu servitutea înscrisă în Cf servitute care se făcea doar pe terenul cu nr. top 12178/2/2 proprietatea S. ui R. prin C. local al municipiului C. -N. . Ca urmare, nu a existat nici rea-credință și nici abuz din partea pârâtei USAMV la momentul la care a interzis accesul proprietarilor imobilului de pe str. M. nr.1 în curtea imobilului prin curtea universității pe un traseu improvizat și a închis poarta de intrare în curtea imobilului în litigiu. Această operațiune a fost făcută în virtutea dreptului de proprietate pe care USAMV l-a avut asupra terenului, fără ca dreptul său s ă fie grevat de vreun dezmembrământ al dreptului de proprietate și fără ca reclamanta să dovedească vreun drept cu privire la această cale de acces.
În scopul creării unei servituți care să permită accesul reclamantei în curtea imobilului curte asupra căreia are un drept de servitute, expertul a propus trei variante. Dintre acestea, ținând cont de cerințele impuse la stabilirea unei servituți, în sensul că acesta trebuie să se facă pe calea cea mai scurtă și să vatăme cât mai puțin drepturile proprietarilor fondului aservit, instanța a apreciat că varianta I îndeplinește aceste cerințe. Conform acestei variante, accesul în curtea imobilului se propune prin lărgirea accesului deja existent prin deplasarea gardului despărțitor al universității cu 3 m, respectiv prin desființarea unei porțiuni de 3 m de gard, ceea ce ar duce la un acces de 4 m lățime în zona din colțul clădirii și de 5,5 mp la ieșirea în str. M. . Chiar dacă această cale de acces necesită cheltuieli din partea proprietarilor imobilului nr.1 de pe str. M. pentru amenajarea căii de acces, aș cum am menționat anterior este cea mai scurtă și mai puțin vătămătoare pentru proprietarul fondului aservit.
În ceea ce privește petitul de obligare al pârâților să permit și să deschidă accesul liber la reclamantei la drumul de servitute abuziv închis și să refacă împrejmuirea și porțile acesta a fost respins ca nefondat având în vedere că reclamanta nu era îndreptățită la acest drum de servitute. În ceea ce privește petitul subsidiar dea permite și deschide accesul reclamantei prin înlăturarea oricăror obstacole la o altă cale de acces posibilă, acest petit
a fost admis doar în parte cu privire la cererea de a permite accesul, aspectele legate de înlăturarea obstacolelor și a amenajărilor căzând în sarcina proprietarilor fondului dominant. Întrucât din probatoriul administrat în cauză reiese că pârâtul S. R. prin C. local al municipiului C. -N. nu a îngrădit accesul reclamantei la curtea imobilului, față de acest pârât acțiunea va fi admisă doar pentru opozabilitate în calitate de proprietar al curții cu nr. top 12178/2/2 în suprafață de 808 mp.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, deși pârâta USAMV este parte căzută în pretenții, prin întâmpinarea formulată acesta a arătat că este de acord cu mutarea gardului până la limita posibilă de pe malul pârâtului pentru ca drumul de acces existent să poată fi mărit și utilizat ca și acces auto. Această poziție, față de soluția pronunțată echivalează cu o recunoaștere a pretențiilor reclamantei, astfel că potrivit dispozițiilor art.275, astfel cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată a fost respinsă.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat apel reclamanta,
solicitând schimbarea în parte a hotărârii prin stabilirea servituții de trecere conform variantei III din raportul de expertiză, în subsidiar conform variantei II, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată în fond și apel.
În motivare se arată că hotărârea instanței de fond este criticabilă întrucât ar fi trebuit să aleagă o variantă posibilă pentru constituirea servituții. Varianta I este imposibilă întrucât trebuie distrus parțial un gard, terenul este traversat de o conductă magistrală de gaz, lucru practic imposibil întrucât s-ar aduce atingere art. 86 lit. c din Legea 531/2004.
Astfel, s-ar încălca un drept legal pe care companiile de furnizare a gazelor naturale îl au.
Lărgirea accesului deja existent poate fi realizată prin distrugerea părții din dreapta a porții de acces în contradictoriu cu situația imobilului care figurează ca monument istoric și ar duce la distrugerea acestuia. Această variantă este și mai gravă pentru pârâtă.
Varianta III este cea mai oportună raportat la situația de fapt existentă, respectiv un drum pavat grevat accesului auto.
Acest drum este vechiul drum de acces și constituie cea mai oportună variantă.
Subsidiar solicită acordarea servituții conform variantei II, însă această variantă presupune tăierea unor arbori dar costuri mai mici de realizare.
Se solicită cheltuieli de judecată întrucât pârâta este parte căzută în pretenții iar o simplă afirmație cu privire la acordul asupra mutării gardului nu echivalează cu achiesarea.
Intimata U. de Ș. A. și M. Veterinară a depus întâmpinare
solicitând respingerea apelului învederând că reclamanta nu a beneficiat niciodată de vreo servitute de trecere pe terenul lor iar faptul că a fost tolerată să folosească o cale de acces mai veche nu înseamnă că aceasta a și coincis cu servitutea înscrisă în cartea funciară, servitute care se făcea doar pe terenul cu nr. 12178/2/2, proprietatea S. ui R. .
În cazul în care s-ar fi ales altă variantă apelanta ar beneficiat de două căi de acces ceea ce este contrar prevederilor legale.
Se mai arată că acceptarea altei variante ar duce la încălcarea art. 617 alin 2 din Legea 287/2009 cât și art. 126 alin. 3 din Legea 1/2011.
S. R. prin C. local a depus întâmpinare
, solicitând respingerea recursului, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive a
S. ui R. raportat la dis part. 25 din Decretul 31/1954, iar pe fond consideră că varianta aleasă corespunde cel mai bine situației de fapt, fiind cea mai scurtă.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică, tribunalul reține următoarele:
Partea din hotărârea instanței de fond prin care s-a stabilit servitutea de trecere pietonală, cu vehicule și autovehicule
în favoarea fondului dominant aparținând reclamantei a intrat în putere de lucru judecat.
Excepția invocată de către S. R. prin C. local al mun. C. este neîntemeiată întrucât calitatea de proprietar al imobilelor o are S. R. așa cum rezultă din analiza Cărții Funciare, imobilul fiind în administrarea C. ui local al mun. C. -N. .
Această pârâtă nu a invocat eventuala lipsa sa a calității de reprezentant, lucru care de asemenea ar fi fost neîntemeiat, deoarece imobilul se află în administrarea C. ui local al mun. C. -N. .
Potrivit art. 6 alin. 6 din Legea 50/1991, modificată, prevede: Certificatul de urbanism se emite si in urmatoarele situatii: c) pentru cereri in justitie si operatiuni notariale privind circulatia imobiliara atunci cand operatiunile respective au ca obiect imparteli ori comasari de parcele solicitate in scopul realizarii de lucrari de constructii, precum si constituirea unei servituti de trecere cu privire la un imobil. Operatiunile juridice mentionate, efectuate in lipsa certificatului de urbanism, sunt lovite de nulitate.
În apel instanța a solicitat autorităților locale punctul de vedere cu privire la aspectul care variantă, din cele trei propuse în raportul de expertiză, îndeplinește condițiile legale pentru a se emite un certificat de urbanism.
Prin adresa nr. 355299/_, emisă de Direcția de Urbanism din cadrul Prim. Mun. C. -N. se invederează că certificat de urbanism se poate elibera în varianta II din raportul de expertiză întocmit de exp. Sântămârean D., cu condiția obținerii avizului Autorității de Protecția Mediului pentru tăierea a patru arbori aflați pe drumul de servitute, cât și în varianta III.
Prin adresa nr. 567/_, emisă de M. ul Culturii - Direcția Județeană pentru Cultură C. (f. 85) se comunică că varianta I este inacceptabilă întrucât se alterează arhitectura împrejmuirii către str. M. ului, celelalte 2 variante putând fi acceptate în anumite condiții, respectiv păstrarea porții și gardului dinspre str. M. ului intacte, iar terenul marcat pentru acces nu poate fi împrejmuit.
Instanța este obligată să țină seama de aceste poziții ale unor autorități, întrucât prin stabilirea unor drepturi în favoarea particularilor nu se poate aduce atingere interesului general prin încălcarea normelor de urbanism și a celor de protecție specială a monumentelor.
În stabilirea variantei instanța trebuie să țină cont și de starea de fapt a imobilului. Este cert că accesul la imobilul reclamantei în varianta II presupune afectarea unui porțiuni mai mici din terenul reprezentând fond dominat, însă cu tăierea unor arbori.
Varianta III cu toate că presupune afectarea unui teren cu o suprafață mai mare, apare în condițiile speței de față ca fiind preferabil pentru considerentele ce vor urma:
În fața instanței de fond intimata USAMV a depus întâmpinare (f. 23 dosar fond) prin care se arată că " redeschiderea servituții de trecere auto
…până la această dată a existat un drum de trecere prin curtea instituției
noastre, care deservea imobilul de la nr. 1 dar asta deoarece acest imobil era în proprietatea noastră și era incomod ca pentru a ajunge aici să ieșim";.
Această poziție confirmă existența unei căi de acces la imobilul aparținând reclamantei conform Variantei III. La momentul constituirii acestei servituți erau în vigoare Codul civil vechi care prevedea în art. 625 că destinația proprietarului ține loc de titlu în privința servituților continue și aparente.
Este evident din poziția exprimată în cuprinsul întâmpinării că a existat o reglementare a accesului în forma cuprinsă în varianta III.
Într-adevăr art. 617 alin. 2 din cod civil nou prevede că trecerea trebuie să se facă în condiții să aducă o minimă stânjenire a exercitării dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publică iar trecerea se va face pe fondul căruia i s-ar aduce cele mai puține prejudicii, însă această dispoziție trebuie analizată din punct de vedere practic în speța de față.
În ceea ce privește întindera și modul de stabilire a modului de trecere art. 619 Cod civil nou, în vigoare la data pronunțării soluției prevede că întinderea și modul de exercitare a modului de trecere sunt determinate prin înțelegerea părților, prin hotărâre judecătorească sau printr-o folosință continuă timp de 10 ani.
Declarațiile testimoniale administrate în fața instanței de fond respectiv martorul M. F. M. f. 161 și Nagy Ana M. f. 162, confirmă că în urmă cu 30-40 ani accesul în imobilul reclamantei se făcea pietonal printr-o poartă metalică amplasată la stradă, iar accesul auto se făcea prin intrarea de la Universitate, virându-se la un moment dat la stânga pentru a se pătrunde în curtea unde era situat apartamentul reclamantei. Terenul aparținând celor 2 imobile era delimitat prin garduri și o poartă metalică.
Aceste declarații coroborate cu poziția exprimată în întâmpinare de către Universitate confirmă că mai mult de 10 ani accesul la imobilul reclamantei s-a realizat printr-o servitute exercitată pe imobilul teren propus în varianta III.
Analiza planșelor anexa aferente celor trei variante confirmă că într- adevăr în varianta III terenul afectat are o suprafață de 267 mp, însă este evident din cercetarea acesteia că cea mai mare parte a terenului afectat servituții are destinația de drum, fiind amenajat în acest sens iar terenul efectiv ce se impune a fi afectat are în fapt o suprafață mult mai mică (16,3 x 4=57,2 m) decât cea din varianta II (70 m), cele două variante fiind singurele ce pot fi avute în vedere.
Având în vedere aceste considerente, se poate aprecia că varianta III a raportului de expertiză este în măsură să satisfacă exigențele normale și legale în vederea asigurării dreptului de servitute stabilit în favoarea fondului aparținând reclamantei.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța apreciază că pârâtele sunt părți căzute în pretenții ca urmare a poziției procesuale exprimată în cuprinsul întâmpinării, precum și din poziția acestora în raport cu cererile formulate ulterior depunerii raportului de expertiză precum și soluția pronunțată.
În fața instanței de fond apelanta a făcut cheltuieli de judecată cu plata taxei de timbru (f. 114), plata onorariului de expert (f. 168) și a onorariului de avocat. Cererea a fost admisă doar în parte, și nu mai în limitele grănițuirii, cheltuielile pot fi acordate în condițiile prevăzute de art. 274 și 276 C.pr.civ.
Având în vedere cele arătate mai sus, tribunalul în temeiul art. 617 Cod civil și 296 C.pr.civ. va admite apelul declarat de M. D. M. împotriva sentinței civile 20207/_ pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca în dosar_ pe care o schimbă în parte în sensul că va admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta M. D. M. împotriva pârâților S. R. prin C. local al municipiului C. -N. și U. de Ș. A. și M. Veterinară C. și în consecință va obliga pârâta U. de Ș. A. și M. Veterinară să recunoască în favoarea reclamantei un drept real de servitute de trecere auto și pietonal pe drumul de acces care duce de la drumul public -principal- peste imobilul proprietatea pârâtului S.
prin C. local al municipiului C. -N. înscris în CF 1. C., cu nr.top 12178/2/2 teren curte în str. M., nr.1 în suprafață de 800 mp fond aservit la terenul aferent și construcția ap.2 proprietatea reclamantei situate în C. -N., str. M., nr.1, jud. C. imobile înscrise în CF 1. C.
-N. cu nr.top.12178/2/1 în privința terenului în suprafață de 347 mp aferent clădirii de apartamente-fond dominant înscris în CF 1. C., nr.top 12178/2/1/II pe terenul cu nr.cadastral 2. înscris în CF 2. C. proprietatea USAMV C. conform variantei III din raportul de expertiză întocmit de expert Sântămărean D., care face parte integrantă din prezenta, astfel: în CF 2. C. -N., asupra nr. cadastral 2. în suprafață de 72439 mp constând din teren intravilan în calea M. nr.3-5 proprietar
R. prin Academia de Înalte Studii A. C. se înscrie sarcina constând din "drept de servitute de trecere pietonală, cu vehicule și autovehicule în favoarea imobilelor înscris în CF 1. C. -N., nr. top 12178/2/2 și CF 1. C. -N. nr.top 12178/2/1 pe o lățime de 4 m și lungimea de 65,2 m, conform planului de situație varianta III; în CF 1. C.
-N., nr. top 12178/2/2 teren în suprafață de 808 mp constând din " curte în str. M. nr.1";, imobil aflat în proprietatea S. ui R. în administrarea
C. ui local C. -N. se înscrie sarcina " drept de servitute de trecere pietonală, cu vehicule și autovehicule în favoarea imobilului înscris în CF 1.
C. -N. nr. top 12178/2/1 pe o lățime de 2,58 m și lungimea de 10,5 m conform planului de situație varianta III; drept de servitute de trecere, cu vehicule și autovehicule asupra imobilului înscris în CF nr. 2. C. -N. nr. cad 2. pe o lățime de 4 m și lungimea de 65,2 m conform planului de situație varianta III, în CF 1. C. -N. cu nr. top 12178/2/1 teren în suprafață de 347 mp constând din construcție cu 10 apartamente cu pic…se înscrie"; drept de servitute de trecere pietonală și cu vehicule și autovehicule, asupra imobilului înscris în CF 1. C. -N., nr. top 12178/2/2 pe o lățime de 2,58 m și lungime de 10.5 m conform planului de situație varianta III: drept de servitute de trecere pietonală, cu vehicule și autovehicule, asupra imobilului înscris în CF 2. C. -N. ne cad 2. pe o lățime de 4m la stradă și lungimea de 65,2 m, conform planului de situație varianta III. va obliga pârâții să plătească reclamantei, in solidar, suma de 5620 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară, onorar expert și onorar avocațial și va menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.
În fața instanței de apel, apelanta reclamantă a făcut cheltuieli de judecată cu plata taxelor de timbru în cuantum de 1723 lei.
Fiind părți căzute în pretenții ca urmare a admiterii apelului, în temeiul art. 274 și 277 C.pr.civ. va obliga intimații să plătească apelantei, in solidar, suma de 1723 lei cheltuieli de judecată în apel, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de M. D. M. împotriva sentinței civile 20207/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar_ pe care o schimbă în parte în sensul că admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta M. D. M. împotriva pârâților S. R. prin
C. local al municipiului C. -N. și U. de Ș. A. și M. Veterinară C. și în consecință:
Obligă pârâta U. de Ș. A. și M. Veterinară să recunoască în favoarea reclamantei un drept real de servitute de trecere auto și pietonal pe drumul de acces care duce de la drumul public -principal- peste imobilul proprietatea pârâtului S. R. prin C. local al municipiului C. -N. înscris în CF 1. C., cu nr.top 12178/2/2 teren curte în str. M., nr.1 în suprafață de 800 mp fond aservit la terenul aferent și construcția ap.2 proprietatea reclamantei situate în C. -N., str.
M., nr.1, jud. C. imobile înscrise în CF 1. C. -N. cu nr.top.12178/2/1 în privința terenului în suprafață de 347 mp aferent clădirii de apartamente-fond dominant înscris în CF 1. C., nr.top 12178/2/1/II pe terenul cu nr.cadastral 2. înscris în CF 2. C. proprietatea USAMV C. conform variantei III din raportul de expertiză întocmit de expert Sântămărean D., care face parte integrantă din prezenta, astfel:
în CF 2. C. -N., asupra nr. cadastral 2. în suprafață de 72439 mp constând din teren intravilan în calea M. nr.3-5 proprietar S. R. prin Academia de Înalte Studii A. C. se înscrie sarcina constând din
"drept de servitute de trecere pietonală, cu vehicule și autovehicule în favoarea imobilelor înscris în CF 1. C. -N., nr. top 12178/2/2 și CF 1.
C. -N. nr.top 12178/2/1 pe o lățime de 4 m și lungimea de 65,2 m, conform planului de situație varianta III;
în CF 1. C. -N., nr. top 12178/2/2 teren în suprafață de 808 mp constând din " curte în str. M. nr.1";, imobil aflat în proprietatea S. ui
R. în administrarea C. ui local C. -N. se înscrie sarcina " drept de servitute de trecere pietonală, cu vehicule și autovehicule în favoarea imobilului înscris în CF 1. C. -N. nr. top 12178/2/1 pe o lățime de 2,58 m și lungimea de 10,5 m conform planului de situație varianta III; drept de servitute de trecere, cu vehicule și autovehicule asupra imobilului înscris în CF nr. 2. C. -N. nr. cad 2. pe o lățime de 4 m și lungimea de 65,2 m conform planului de situație varianta III,
în CF 1. C. -N. cu nr. top 12178/2/1 teren în suprafață de 347 mp constând din construcție cu 10 apartamente cu pic…se înscrie"; drept de servitute de trecere pietonală și cu vehicule și autovehicule, asupra imobilului înscris în CF 1. C. -N., nr. top 12178/2/2 pe o lățime de 2,58 m și lungime de 10.5 m conform planului de situație varianta III: drept de servitute de trecere pietonală, cu vehicule și autovehicule, asupra imobilului înscris în CF 2. C. -N. ne cad 2. pe o lățime de 4m la stradă și lungimea de 65,2 m, conform planului de situație varianta III.
Obligă pârâții să plătească reclamantei, in solidar, suma de 5620 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară, onorar expert și onorar avocațial.
Menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.
Obligă intimații să plătească apelantei, in solidar, suma de 1723 lei cheltuieli de judecată în apel, reprezentând taxă judiciară de timbru.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Noiembrie 2013.
Președinte,
D. T.
Judecător,
D. -I. T.
Grefier,
G. -C. Ț.
Red.dact.D.T./C.Ț.
5 ex/_ Jud.fond.Ana SS
| ← Decizia civilă nr. 52/2013. Servitute | Încheierea civilă nr. 18/2013. Servitute → |
|---|
