Decizia civilă nr. 83/2013. Revendicare imobiliară
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._ /a1
DECIZIA CIVILĂ Nr. 83/R/2013
Ședința publică din data de 20 februarie 2013 Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: R. | - I. | B., judecător |
JUDECĂTOR: M. | L. | B. |
JUDECĂTOR: G. | C. | F., președinte de secție |
GREFIER: N. | G. |
S-a luat în examinare recursul civil declarat de reclamanții C. L., C.
R. D., B. M.
împotriva încheierii pronunțate în data de_, pronunțată de Judecătoria Năsăud, în dosarul nr._, având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamanții- recurenți avocat Săsărman Gavril, cu împuternicire avocațială la dosar, pârâtul- intimat C. D. asistat de avocat Lombrea D., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind reclamanții-recurenți, pârâții-intimați C. Ana, C. A. D. și intervenienta C. P. .
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care:
Reprezentantul reclamanților-recurenți, avocat Săsărman Gavril, depune la dosar chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în recurs în cuantum de 4 lei, aspect față de care tribunalul reține recursul ca fiind legal timbrat.
Reprezentantul reclamanților-recurenți, avocat Săsărman Gavril, nu formulează cereri prealabile dezbaterii recursului.
Reprezentantul pârâților-intimați, avocat Lombrea D., arată că nu formulează cereri prealabile dezbaterii recursului. Depune la dosar factura și chitanța privind plata onorariului de avocat.
Nemaifiind cereri prealabile soluționării recursului, tribunalul închide faza de cercetare judecătorească și dispune dezbaterea acestuia.
Reprezentantul reclamanților-recurenți, avocat Săsărman Gavril, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial. Depune la dosar chitanța privind plata onorariului avocațial.
Reprezentantul pârâților-intimați, avocat Lombrea D., solicită respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
Deliberând constată,
T R I B U N A L U L
Prin încheierea pronunțată în data de_, pronunțată de Judecătoria Năsăud, în dosarul nr._, a fost suspendată judecarea cauzei în baza prevederilor art.155/1 Cod procedură civilă. În motivarea acestei soluții s-a reținut că reclamanți
nu s-au conformat dispoziției instanței privind depunerea la dosarul cauzei a chitanței privind plata onorariului de expert.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs reclamanții C.
L., C. R. D., B. M.
solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate și dispunerea continuării judecății de către instanța de fond.
În motivarea recursului s-a arătat că încheierea de suspendare este nelegală fiindcă reclamanții în baza principiului disponibilității înțeleg să solicite probele necesare, astfel că nu pot fi obligați să mai efectueze o lucrare de expertiză pe cheltuiala lor în condițiile în care sunt de acord cu completarea la raportul de expertiză. Chiar dacă potrivit art.129 alin.5 Cod procedură civilă instanța poate ordona administrarea de probe, chiar dacă părțile se împotrivesc, acest lucru nu se poate face pe cheltuiala reclamanților. Întrucât pârâții reclamanți reconvențional au solicitat stabilirea liniei de metă între proprietăți, aceștia au obligația să achite contravaloarea noi lucrări de expertiză.
În drept s-au invocat prevederile art.299, art.304 pct.9 Cod procedură civilă. Recursul promovat a fost legal timbrat.
Intimații C. Ana, C. A. D. și C. D. au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat f.14-16.
În susținerea acestei poziții s-a reliefat că soluția instanței de fond este legală și temeinică. În acest sens s-a arătat că după ce s-a constat că lucrarea depusă la dosar este deficitară prima instanță s-a deplasat la fața locului, iar ulterior a pus în discuția părților necesitatea efectuării unei expertize judiciare, sens în care a dispus din oficiu administrarea acestei probe. În această situație s-a pus în vedere reclamanților să achite avans onorariu expert, iar reclamanții nu s-au conformat, caz în care în mod corect s-a dispus suspendarea judecății cauzei în temeiul art.155/1 Cod procedură civilă.
Examinând încheierea atacată
prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu potrivit art.304/1 Cod procedură civilă, tribunalul constată că nu există temeiuri care să atragă casarea ori modificarea hotărârii atacate, motiv pentru care recursul declarat va fi respins ca nefondat potrivit argumentelor ce vor fi arătate în cele ce urmează.
Tribunalul constată că reclamanții recurenți au investit prima instanță cu o acțiune în revendicare a unei suprafețe de 2 ari din imobilul înscris în cf 25185 M. în contradictoriu cu pârâții intimați, iar intimatul pârât C. A. D. a formular cerere reconvențională solicitând în contradictoriu cu reclamanții stabilirea liniei de metă f.17.
La termenul de judecată din 28 aprilie 2010 instanța a încuviințat cererea reclamanților de depunere la dosar a unei expertize tehnică extrajudiciară topografică, iar acest raport a fost depus la termenul din 20 octombrie 2010, ulterior instanța de fond a efectuat o cercetare locală în data de 8 septembrie 2011, iar la termenul de judecată din 14 septembrie 2011, după ce s-a pus în discuția părților, iar reprezentanți acestora s-au declarat de acord, prima instanță a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare, stabilind un avans onorariu expert de 1000 lei, punând în sarcina reclamanților să achite 500 lei, iar 500 lei în sarcina pârâților . Ulterior la termenul din 9 noiembrie 2011 reclamanții au depus o completare la raportul de expertiză extrajudiciară, susținând că nu au posibilități financiare să achite avansul stabilit de prima instanță, motiv pentru care la termenul de judecată din 18
ianuarie 2012 instanța de fond în baza art.155/1 Cod procedură civilă a suspendat judecata cauzei.
Cauza a fost apoi repusă pe rol la cererea reclamanților, iar prin încheierea atacată din 31 octombrie 2012 a fost suspendată judecarea cauzei în baza prevederilor art.155/1 Cod procedură civilă.
Potrivit art.155/1 Cod procedură civilă, când se constată că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina părții reclamante, prin neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege sau stabilite în cursul judecății, instanța va putea suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligații nu au fost respectate.
Față de acest temei legal în baza căruia s-a dispus suspendarea judecării cauzei, tribunalul, având în vedere situația anterior reliefată, constată că prima instanță a aplicat corect măsura suspendării judecății, fiind îndeplinite cerințele impuse de art.155/1 Cod procedură civilă.
În acest sens, trebuie reliefat că fiind încuviințată efectuarea unei expertize judiciare, probă ce este utilă justei soluționări a cauzei raportat la obiectul litigiului cu care a fost investită prima instanță, aceasta în mod corect a stabilit în sarcina reclamanților obligația de plată a avansului onorariu expert, reclamanții fiind primii interesați de soluționarea litigiului, neexistând temei legal să fie suportat costul expertizei de către instanță chiar dacă a ordonat această probă din oficiu, pentru că la urma urmelor această probă va ajuta la corecta dezlegare a raporturilor litigioase.
Tribunalul constată că în încheierea atacată s-a indicat obligația stabilită de instanță în sarcina reclamanților, respectiv obligația privind depunerea la dosarul cauzei a chitanței privind plata onorariului de expert în vedere efectuării expertizei tehnice judiciare, că reclamanții nu s-au conformat, caz în care sunt în culpă sub acest aspect, situație în care suspendarea dispusă este corectă și legală.
Aserțiunea recurenților în sensul că instanța ar trebui soluționa cauza pe baza probelor propuse de reclamanți nu poate atrage admiterea recursului, fiindcă după cum s-a explicat instanța de judecată a ordonat efectuarea expertizei din oficiu apreciind ca este necesară soluționării cauzei, judecătorul fiind în măsură să dispună în acest sens potrivit art.129 alin.5 Cod procedură civilă, și stabilească care dintre părțile litigante trebuie să plătească avansul onorariu expert.
Nici faptul că recurenții ar fi lipsiți de posibilități financiare nu poate atrage admiterea recursului, fiindcă, pe de o parte, acest lucru este doar afirmat nu și dovedit prin înscrisuri justificative care să demonstreze lipsa culpei acestora, iar pe de altă parte, în lipsa altor elemente contrare, se poate trage concluzia că reclamanții recurenți au veniturile bănești necesare plății avansului stabilit în sarcina acestora în condițiile în care au plătit costul raportului de expertiză extrajudiciară, precum și onorariul avocațial, achitând onorariul inclusiv pentru faza procesuală a acestui recurs.
Având în vedere aceste considerente, tribunalul, reținând că prima instanță în mod legal și judicios a dispus suspendarea judecății, fiind îndeplinite cerințele impuse de art.155/1 Cod procedură civilă, urmează ca, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă, să respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanți împotriva încheierii din data de 31 octombrie 2012, pronunțată de Judecătoria Năsăud, în dosarul nr._, fiind menținută măsura suspendării judecății.
În temeiul art.274 și art.277 Cod procedură civilă, tribunalul constată că recurenții se află în culpă procesuală raportat la respingerea recursului, motiv pentru
care vor fi obligați recurenții, în solidar, ținând cont că au un interes juridic comun, să plătească intimaților pârâți C. Ana, C. A. D. și C. D. suma de 860 lei cheltuieli de judecată aferente acestui recurs, reprezentând onorariu avocațial achitat potrivit chitanței justificative depuse la dosar f.24.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții C. L., C. R.
D.,
domiciliați în M., Haj, nr.240, județul Bistrița Năsăud și B. M.,
domiciliată în M., nr.1174, județul Bistrița Năsăud,
împotriva încheierii din data de 31 octombrie 2012, pronunțată de Judecătoria Năsăud, în dosarul nr._ .
Obligă recurenții reclamanți, în solidar, să plătească intimaților pârâți C. Ana, C. A. D. , domiciliați în M., Haj, nr.267, județul Bistrița Năsăud și C.
D.
, domiciliat în M., Haj, nr.261, județul Bistrița Năsăud, suma de 860 lei cheltuieli de judecată aferente acestui recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 februarie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | ||||||
R. | I. B. M. | L. | B. | G. | C. F. | N. | G. |
MLB// 2ex.// 26 februarie 2013 Jud. fond G. CM.
| ← Decizia civilă nr. 286/2013. Revendicare imobiliară | Decizia civilă nr. 1022/2013. Revendicare imobiliară → |
|---|
