Decizia civilă nr. 893/2013. Contestaţie la executare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR. 893
Ședința publică din data de 24 septembrie 2013 Completul compus din:
Președinte: K. M., președinte Tribunal Judecător: L. M.
Judecător: D. G., președinte secție civilă Grefier: M. L. -M.
S-a luat în examinare recursul declarat de contestatorul H. A. D., domiciliat în Z., str. Lt. Col T. Moldoveanu, nr. 32, jud. Sălaj, împotriva sentinței civile nr. 1059 din data de_ a Judecătoriei Z. pronunțată în dosar nr._ având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentul - contestator H. A. D., avocat Ielciu M., justificat cu împuternicire avocațială, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Se comunică întâmpinarea depusă la dosar de intimată reprezentantului recurentului - contestator, iar acesta depune la dosar o decizie de practică judiciară a T. ui C., pronunțată într-o speță identică în ceea ce privește executarea silită.
Reprezentantul recurentului - contestator arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Luând cuvântul în susținerea recursului declarat, reprezentantul recurentului contestator solicită admiterea acestuia, cu consecința modificării sentinței atacate, iar pe fond să se dispună admiterea acțiunii formulate și obligarea executorului judecătoresc să-l declare adjudecatar pe recurentul - contestator, ca urmare a procesului - verbal de licitație depus la dosarul cauzei.
În continuare, acesta arată că problema în discuție în această situație este următoarea: dacă poate să se adjudece un imobil la a șaptea licitație în urma unei executări silite și cu ce preț, și dacă contestatorul poate solicita suspendarea acestei executări?!
Așa cum se va vedea și din decizia depusă la dosarul cauzei și cum rezultă expres din dispozițiile art. 509 Cod procedură civilă, arată reprezentantul recurentului - contestator, dacă la prima licitație nu se adjudecă imobilul la prețul de valoare, la următoarea licitație se va proceda la o scădere a prețului cu 25 %, iar la următoarele licitații imobilul se va adjudeca (o dispoziție imperativă a Codului de procedură civilă) la cel mai mare preț oferit. În prezenta cauză fiind la a șaptea sau la a opta licitație, cel mai mare preț oferit, așa cum rezultă din procesul verbal
de licitație, este cel oferit de recurent. Cu toate că a fost oferit cel mai mare preț și că au fost îndeplinite toate dispozițiile legale privind executarea silită și procedura de licitație, executorul judecătoresc a refuzat să încheie procesul verbal de adjudecare, urmând rațiunea că, a fost solicitată suspendarea executării silite de către creditor.
Reprezentantul recurentului adresează instanței rugămintea de a observa faptul că această solicitare de suspendare a executării silite nu își găsește nici un temei legal direct, sau nici un corespondent în Codul de procedură civilă. Prin apărările formulate de către creditor, atât prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei în fața instanței de fond, cât și prin întâmpinarea depusă în recurs, se încearcă să se justifice această cerere de suspendare a executării silite și să se subscrie principiului disponibilității procesului civil. Marșând pe această idee, s-a considerat că, în temeiul acestui principiu al disponibilității procesului civil, creditorul poate să facă orice dorește cu acțiunea sau cu executarea sa silită. Ori, acest principiu nu funcționează decât în lumina și în cadrul dispozițiilor Codului de procedură civilă. Așa cum un reclamant nu poate să ceară și să obțină oricând dorește suspendarea procesului pe care îl are pe rol, nici în acest caz nu poate să obțină suspendarea executării silite, care poate fi dispusă doar de către instanță.
Desigur că există acest principiu al disponibilității, arată reprezentantul recurentului, însă el se referă și poate fi exercitat numai în conformitate cu dispozițiile legale existente. În acest sens, acesta roagă instanța să aibă în vedere decizia pronunțată de Tribunalul Cluj, tot într-un recurs, într-o cauză identică, inclusiv sumele fiind similare. Și în acest caz, un imobil evaluat la aproximativ 3,5 miliarde a fost vândut în final cu suma de 800 și ceva de milioane, acela fiind cel mai mare preț oferit de către o persoană care s-a prezentat la licitație.
Ori, acestea fiind datele problemei, din punctul de vedere al reprezentantului recurentului, creditorul nu poate să ceară și nici să obțină suspendarea executării, ci, eventual, putea să renunțe la executare dacă nu mai dorea să fie continuată, dar neuzitând de această cale, executorul era obligat să parcurgă procedura în conformitate cu dispozițiile legale și, în consecință, să-l declare adjudecatar pe recurent, având în vedere că prețul oferit de acesta a fost constatat ca fiind cel mai mare. Procedând într-un mod contrar, în opinia reprezentantului recurentului, sentința instanței de fond este netemeinică și nelegală și, în consecință, solicită instanței să dispună admiterea recursului cu consecința modificării în integralitate a sentinței instanței de fond și să dispună obligarea executorului judecătoresc să-l declare adjudecatar pe recurent, în conformitate cu procesul verbal al licitației. Cu cheltuieli de judecată.
Instanța, în raport cu obiectul cererii și având în vedere actele existente la dosar, reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 1059/_ a Judecătoriei Z. s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată din oficiu de instanță, a B. ui E.
J. M. u V. V. D. din B. M., și s-a respins ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă acțiunea formulată în contradictoriu cu B. E. J. M. u V. V. D. .
S-a respins ca neîntemeiată contestația formulată de contestatorul H. A.
D., în contradictoriu cu intimata B. C. R. S.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Asupra excepția lipsei calității procesuale pasive a B.E.J. în cadrul contestației la executare - excepție de procedură, absolută și peremptorie, instanța a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 1 din legea nr. 188/2000, executorul judecătoresc este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public, iar potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 1 lit. a din aceeași lege executorul judecătoresc are atribuția de a pune în executare dispozițiile cu caracter civil din titlurile executorii. Totodată, potrivit dispozițiilor art. 57 și 58 din legea nr. 188/2000, actele executorilor judecătorești sunt supuse, în condițiile legii, controlului instanțelor judecătorești competente, cei interesați sau vătămați prin actele de executare putând formula contestație la executare, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă. Conform art. 399 alin. 2 Cod procedură civilă nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.
Prin urmare, întrucât rolul executorului judecătoresc este acela de a îndeplini un serviciu de interes public, acesta nu poate fi parte într-o acțiune în fața instanței judecătorești cu privire la actele de executare îndeplinite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, calitate procesuală activă și pasivă în cadrul unei contestații la executare având doar părțile interesate sau vătămate prin actul de executare întocmit în cadrul unui dosar de executare, iar în măsura în care, actele efectuate de executor sunt supuse controlului instanțelor de judecată, în calitatea sa de asigurator al unui serviciu de interes public, executorul judecătoresc este obligat să respecte o hotărâre judecătorească irevocabilă, aceasta fiindu-i opozabilă și neputând să o ignore.
Mai mult, nici în ceea ce privește forma de organizare a B.E.J., acesta nu poate figura ca parte în proces, neavând capacitate procesuală întrucât executorul judecătoresc este cel investit cu exercițiul unor atribuții care i-au fost conferite prin legea 188/2000, iar B. E. ca forma de organizare nu are personalitate juridică potrivit art. 41 si 45 din Statutul E. J., patrimoniul biroului executorului judecătoresc având regimul juridic al bunurilor afectate exercitării profesiei executorului judecătoresc.
Deoarece în faza executării silite, calitatea de părți o au creditorul și debitorul, conform art. 371 ind. 3 C.pr. civ., iar nu organul de executare respectiv
B. E. J., contestatorul nevalorificându-și dreptul în contradictoriu cu organul de executare silită, ci cu creditorul, iar pentru a avea calitate procesuală pasivă într-un astfel de raport trebuie să existe o identitate între persoana pârâtului și persoana obligata în raportul de drept substanțial, în contradictoriu cu care reclamantul încearcă să își valorifice dreptul, conform art. 109 Cod procedură civilă, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a biroului executorului judecătoresc.
Pe fondul cauzei, asupra cererii formulate de contestator analizând materialul probator administrat, instanța a reținut, în fapt, următoarele:
Debitorii Coste Dumitru Vladimir și Coste Anda Luminița au constituit în favoarea intimatei creditoare un drept de ipotecă de rang I și, respectiv de rang II,
asupra imobilului proprietatea acestora situat în Z., str. Noua, nr.7A, jud. Sălaj, compus din teren intravilan cu casă în suprafață de 125 mp și înscris în CF 1971/N, nr. cad. 3714, conform contractului de ipotecă autentificat la BNP Asociați C. la data de_ pentru garantarea obligațiilor asumate de către debitorul Coste Vladimir, prin contract de credit nr. 2060/_, cu completările și modificările ulterioare, privind împrumutul sumei de 65.000 euro (f. 521-524) și a contractului de ipotecă autentificat la BNP Asociați C. la data de_ pentru garantarea obligațiilor asumate de către debitorul Coste Vladimir, prin contract de credit nr. 1194/_, cu completările și modificările ulterioare, privind împrumutul sumei de 35.977,50 euro (f. 525-528).
Întrucât debitorii - împrumutat și, respectiv garant coplătitor, nu și-au îndeplinit obligațiile contractuale, creditoarea s-a adresat executorului judecătoresc cu o cerere de executare silită imobiliară, mobiliară și prin poprire împotriva acestora (f. 452).
În dosarul execuțional nr. 131/2012 (la care au fost conexate dosarul nr. 132/2012 - cu nr. vechi 33/2011, dosarul nr. 133/2012 - cu nr. vechi 34/2011 și dosarul nr. 134/2012 - cu nr. vechi 35/2011, conform procesului verbal din data de_ - f. 131) s-a declanșat procedura executării silite împotriva debitorului Coste Dumitru Vladimir în temeiul titlului executoriu contract de credit bancar pentru persoane fizice nr. 1168/_, contract de credit bancar pentru persoane fizice nr. 2060/_, act adițional nr. 2060/A din_ la contractul de credit nr. 2060/_, act adițional nr. 2060/B din_ la contractul de credit nr. 2060/_, contract de ipotecă nr. 2060/_, autentificat cu nr. 7179/_ de BNPA C., contract de credit bancar pentru persoane fizice nr. 1194/_, contract de ipotecă nr. 1194/_, autentificat cu nr. 11860/_ de BNPA C.
, precum și a debitorului garant ipotecar Coste Anda Luminița, în temeiul titlurilor executorii: Contract de credit bancar nr. 2060/_, Act adițional nr. 2060/A/_ la contractul de credit nr. 2060/_, Act adițional nr. 2060/B/_ la contractul de credit nr. 2060/_, Contract de ipotecă nr. 2060/_ autentificat cu Încheierea de autentificare nr. 7179/_ la B. Notarilor Publici Asociați C., Contract de credit B. r nr.1194/_, Contract de ipotecă nr. 1194/_ autentificat cu Încheierea de autentificare nr. 11860/_ la B. Notarilor Publici Asociați C. .
La data de_ debitorii au fost somați să achite debitul restant în cuantum de 109.795 euro și 61.858 lei conform contractelor de credit, precum și a cheltuielilor de executare (f.126), iar la data de_ a fost emisă de către executorul judecătoresc publicația de vânzare imobiliară prin licitație publică organizată la data de_ (f. 125), a imobilului proprietatea debitorului situat în
Z. str. Noua, nr. 7A, jud. Sălaj, compus din teren intravilan cu casă în suprafață de 125 mp și înscris în CF 1971/N, nr. cad. 3714, prețul de începere a licitației fiind de 208.814 lei, după diminuarea cu 25% a prețului de evaluare de 278.418 lei stabilit conform raportului de evaluare întocmit la acordarea creditului, aflat în dosarul execuțional (f. 289-303).
Potrivit procesului verbal de licitație imobiliară (f. 83), până la data începerii licitației a fost primită o ofertă de cumpărare a bunului imobil pentru prețul de 208.814 lei care a fost retrasă înainte de începerea licitației.
La data de_ a fost emisă de către executorul judecătoresc publicația de vânzare imobiliară prin licitație publică organizată la data de_, a imobilului proprietatea debitorilor situat în Z., str. Nouă nr. 7A, jud. Sălaj, compus din teren intravilan cu casă în suprafață de 125 mp și înscris în CF 1971/N, nr.cad.3714, prețul de începere a licitației fiind de 208.814 lei (f.81), iar ulterior a fost organizată o nouă licitație la data de_ (f.71), având același preț de începere de 208.814 lei cu privire la imobilul supus vânzării silite.
Potrivit procesului verbal privind desfășurarea și rezultatul licitației imobiliare (f. 19-20), la licitația din data de_ au fost primite două oferte de cumpărare a bunului imobil, respectiv Istrate Radu Dorel, pentru prețul de 80.000 lei și contestatorul H. A. D., pentru prețul de 85.000 lei, constatându-se totodată că reprezentanta creditoarei a solicitat suspendarea executării silite prin adresa nr.22/_, executorul judecătoresc declarând astfel închisă ședința de licitație.
Potrivit art. 399 alin. 1 C.pr.civ, împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. Art. 399 Cod procedură civilă, în alin. 1 si alin. 2, stabilește obiectul contestației: se poate pune în discuție legalitatea executării silite însăși sau a oricărui act de executare, precum și - în cazuri particulare - legalitatea chiar a titlului executoriu. Contestația la executare poate avea temeiuri diferite precum alegerea procedurii execuționale, vicii de forma ale titlului sau ale altor acte de executare (ex.: somația de executare sau publicația de vânzare), încălcarea oricăror forme în cadrul executării, modul în care se desfășoară executarea, inopozabilitatea titlului executoriu față de o terță persoană cu drepturi proprii asupra bunului urmărit.
Procedurile de executare sunt realizate de executorul judecătoresc cu încuviințarea și sub controlul instanței judecătorești, pentru că există și posibilitatea intervenției instanței pentru rezolvarea unor incidente procedurale ivite în cursul executării sau pentru soluționarea contestației la executare. De aceea, executarea silită trebuie văzută ca un proces complex, de acte succesive și interdependente, întocmite de organul competent cu respectarea strictă a unor dispoziții legale imperative (de ordine publică pentru că, în cele mai multe cazuri, este o fază de continuare a procesului civil, care urmează judecății) care se circumscriu unui scop unic, realizarea efectivă a unui drept recunoscut printr-un titlu executoriu.
Legiuitorul a instituit o serie de reguli stricte pentru derularea procedurii execuționale, în scopul protejării intereselor tuturor creditorilor, ale debitorului însuși și a celorlalți participanți, iar acestea au caracter imperativ, nerespectarea lor sancționând actul efectuat cu încălcarea acestor dispoziții, însă numai atât cât timp creditorul își menține cererea de continuare a executării silite.
În condițiile în care întreaga procedură a executării silite se desfășoară la cererea și prin voința creditorului urmăritor în scopul satisfacerii creanței sale, este pe deplin aplicabil principiul disponibilității ce guvernează procesul civil, fiind firesc ca acesta să poată dispune în continuare de dreptul său precum și de mijloacele procedurale de apărare a acestuia, până la efectuarea ultimului act de executare silită care marchează finalizarea procedurii, iar în măsura în care apreciază că actele de executare nu mai corespund scopului pentru care au fost
instituite, respectiv realizarea integrală a creanței sale, acesta are posibilitatea de a se prevala de toate mijloacele legale aflate la dispoziția sa pentru protecția dreptului său.
Potrivit art. 371 ind. 5 C.pr.civ., ";executarea silită încetează dacă: c) creditorul a renunțat la executare";, posibilitate aflată la îndemâna creditorului chiar în timpul desfășurării licitației (art. 446 alin. 2), or, în cauză, executarea silită a încetat la cererea creditorului BCR, fiind fără relevanță caracterul său definitiv sau temporar - urmare a solicitării de ";suspendare"; a executării silite adresată executorului judecătoresc, efectele fiind aceleași câtă vreme chiar în ipoteza existenței unei cereri de ";încetare"; a executării silite, aceasta poate fi reluată oricând înlăuntrul termenului de prescripție.
În acest sens, art. 405 ind. 2 alin. ultim stipulează că prescripția dreptului de a cere executarea silită ";nu este întreruptă dacă cererea de executare a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat ori dacă cel ce a făcut-o a renunțat la ea";,
Mai mult, potrivit art. 446 C.pr.civ, în timpul licitației, și debitorul poate cere încetarea sau suspendarea executării silite în condițiile art. 424 C.pr.civ.
Potrivit art. 405 ind.1, alin. ultim C.pr.civ., prescripția dreptului de a cere executarea silită nu se suspendă pe timpul cât executarea silită este suspendată la cererea creditorului urmăritor, dispoziție legală care relevă fără îndoială dreptul creditorului de a solicita suspendarea executării silite, în afara situațiilor legale de suspendare care au ca efect suspendarea de drept a cursului prescripției dreptului de a cere executarea silită, iar urmărirea silită a cărei desfășurare a fost temporizată prin voința creditorului, nu întrerupe prescripția, putând fi și în interesul debitorului care are posibilitatea achitării benevole a datoriei și evitarea în acest mod a vânzării bunului său imobil cu destinația locuință.
Chiar dacă prin cererea nr. 1418/_ adresată executorului judecătoresc, intimata BCR a solicitat continuarea executării silite întrucât nu s-a realizat plata obligației de către debitor, instanța apreciază că, față de principiul disponibilității ce guvernează procesul civil și libertatea creditorului de a alege modalitatea de executare oportună intereselor sale, nu se poate impune creditoarei acceptarea unui preț al imobilului mult inferior celui pentru care a fost evaluat bunul la acordarea împrumutului, în sens contrar banca aflându-se în situația acoperirii creanței sale într-o mică măsură, cu toate că executarea obligației de către debitorul său este garantată cu imobilul supus executării silite și în considerarea căruia a fost încheiat contractul de credit.
Împotriva acestei sentințe contestatorul H. A. D. a declarat recurs solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței civile nr. 1059/2013 și admiterea acțiunii formulate în sensul obligării BEJ M. u V. D. să încheie și să remită procesul verbal de adjudecare a sa cu privire la situat în Z. str. Noua, nr. 7A, jud. Sălaj, înscris în C.F. nr. 55608, nr. cad. 3714, la prețul oferit de acesta conform procesului verbal de licitație nr. 131/_, din cadrul dosarului execuțional nr. 131/2012 (dosar conexat la dosar nr. 133/2012) și obligării pârâților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cauză.
În motivarea recursului contestatorul arată că în mod eronat a admis prima instanță excepția lipsei calității procesuale pasive a BEJ M. u V. D., întrucât, raportat la obiectul contestației - obligarea BEJ - acesta are calitate procesuală pasivă.
Cu privire la fondul cauzei se aduce ca și critică faptul că, având în vedere dispozițiile imperative ale art. 371/5 Cod procedură civilă, nu se putea dispune încetarea executării silite doar datorită adresei nr. 22/_ a Băncii Comerciale Române.
Mai mult decât atât, nu există niciun text de lege care să îi permită creditoarei sau executorului să dispună "suspendarea executării silite";. Aceasta instituție de drept civil procesual (suspendarea executării) nu poate opera decât în baza unui temei legal. În sistemul nostru de drept singura entitate care poate dispune suspendarea executării este instanța de judecată în condițiile prevăzute de art. 403 Cod procedură civilă.
Astfel, posibilitatea suspendării executării silite nu este lăsată la îndemâna părților (creditor sau debitor) și nici măcar executorul nu are această putere legală de a dispune suspendarea unei executări silite, acesta fiind atributul strict al instanței de judecată.
Executorul nu poate dispune "suspendarea executării silite"; (acesta fiind atributul exclusiv al instanței în condițiile art. 403), iar pe de altă parte creditorul nu poate solicita "suspendarea executării silite";, întrucât nu are acest drept procesual (nefiind conferit legal), ci poate doar solicita încetarea executării.
Prin urmare, instanța de judecată a reținut în mod eronat că efectele suspendării și a încetării executării silite sunt aceleași și că este lipsit de relevanță caracterul său definitiv sau temporar.
Prin întâmpinarea sa, intimata B. C. R. a solicitata respingerea recursului, arătând că lipsa calității procesuale pasive a organului de executare este consfințită de către Curtea Constituțională în cuprinsul Deciziei nr. 162 din 22 aprilie 2003 "(…) deoarece în cadrul executării silite, ca și în cazul contestației la executare, organul de executare nu are interese proprii și, în consecință, nu are calitatea de parte în proces și nu este necesar să fie citat ca atare (…)";.
Pe fondul cauzei arată că principiul disponibilității guvernează și faza de executare silită a procesului.
Acest principiu impune obligația executorului judecătoresc de a opri executarea silită când constată, din poziția creditorului, faptul că acesta nu dorește continuarea executării silite, Ca atare, executorul judecătoresc nu poate depăși limitele mandatului său, respectiv nu poate trece peste voința părții în interesul căreia acționează.
Din această perspectivă, procesul verbal de vânzare la licitație și implicit, actul de adjudecare, reprezintă acte juridice care, pentru a fi valabile, trebuie să îndeplinească toate condițiile de valabilitate, inclusiv cauza, condiție care nu este îndeplinită dacă se impune creditorului în mod forțat vânzarea imobilului la un preț derizoriu.
Asupra recursului de față, instanța reține următoarele:
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a executorului judecătoresc, instanța de recurs reține că în mod corect a fost admisă, având în vedere că Curtea Constituțională, având de soluționat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 399 Cod procedură civilă, a stabilit că "în cadrul executării silite, ca și în cazul contestației la executare, organul de executare nu are interese proprii și în consecință, nu are calitatea de parte în proces și nu este necesar să fie citat ca atare, iar problema unei asemenea calități a organului de executare s-ar putea pune numai
în ipoteza din art. 399 alin. 1 ultima teză Cod procedură civilă, atunci când se face contestație la executare pentru motivul că organul de executare refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege (Decizia nr. 162/_ ";.
Prin urmare executorul judecătoresc poate dobândi calitate procesuală doar atunci când refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare, când partea interesată are la îndemână, fie calea contestației la executare, fie cale plângerii după caz.
În toate celelalte situații biroul executorului judecătoresc nu dobândește calitate procesuală pasivă, această calitate aparținând persoanelor implicate în executare, dar hotărârea ce se va da îi va fi opozabilă executorului, chiar dacă nu a fost parte în proces.
În dosarul execuțional nr. 131/2012 conexat cu nr. 132/2012 și dosarul nr. 134/2012 s-a declanșat procedura executării silite adresată executorului judecătoresc M. u V. D. de către B. C. R. S. împotriva debitorului Coste Dumitru Vladimir și garantului ipotecar Coste Anda Luminița pentru recuperarea creanței de 109.795 euro și 61.858 lei, întocmindu-se publicația de vânzare imobiliară prin licitație publică organizată la data de_ a imobilului proprietatea debitorului situat în Z., str. Noua, nr. 7A, jud. Sălaj, prețul de începere a licitației fiind de 208.814 lei, după reducerea cu 25% de la prețul de 278.418 lei, cu aplicabilitatea art. 509/5 Cod procedură civilă. Oferta de cumpărare pentru prețul de 208.814 lei a fost retrasă înainte de începerea licitației, sens în care, pentru data de_ s-a emis o nouă publicație de vânzare prin licitație publică organizată la data de_, având același preț de pornire, preț menținut apoi și la următoarea licitație din_ .
La licitația din_ au fost primite două oferte de cumpărare a bunului imobil, respectiv Istrate Radu Dorel, pentru prețul de 88.500 lei și contestatorul H.
A. D., pentru prețul de 89.000 lei.
După încheierea procesului-verbal (f. 19-20) și comunicarea acestuia către bancă, B. C. R. S. a înaintat o adresă B. ui E. J. prin care solicită suspendarea executării silite (f. 22), în urma căreia executorul judecătoresc a declarat închisă ședința de licitație (f. 20).
Conform art. 446 alin. 2 Cod procedură civilă "Executorul judecătoresc va declara închisă licitația și în cazul în care, în timpul acesteia, survine vreuna din situațiile prevăzute de art. 371/5 sau, după caz, de art. 428 modificat de Ordonanță de urgență nr. 138/2000 - pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, M. Of. 479/2000.
Așadar, executorul judecătoresc va putea dispune închiderea licitației doar în situațiile prevăzute de art. 371/5 Cod procedură civilă, respectiv dacă:
a) s-a realizat integral obligația prevăzută în titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum și alte sume datorate potrivit legii; în acest caz, executorul va preda debitorului titlul executoriu, menționând pe acesta stingerea totală a obligațiilor; b) nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile ori a imposibilității de valorificare a unor astfel de bunuri; în aceste cazuri, executorul va remite personal creditorului sau reprezentantului acestuia titlul executoriu, menționând pe acesta cauza restituirii și partea de
obligație ce a fost executată; c) creditorul a renunțat la executare; d) a fost desființat titlul executoriu, motive care nu au fost invocate de creditoare în cererea de suspendare.
De asemenea, art. 446 alin. 2 Cod procedură civilă prevede și situația prevăzută de art. 428 Cod procedură civilă, care se referă la încetarea sau suspendarea executării solicitate instanței de judecată, ceea ce nu se referă la situația din speță.
Este adevărat că creditorul are dreptul să dispună asupra executării silite sau să își impună voința referitor la unele aspecte ce privesc executarea silită, dar situațiile acestea sunt strict reglementate de lege, iar nu de reglementări interne ale creditorului, simpla opinie a creditorului, cum că prețul oferit este prea mic raportat la valoarea de evaluare și a debitului de recuperat, în condițiile în care s-au îndeplinit măsurile obligatorii de publicație a vânzării.
Pe de altă parte, cererea de suspendare a licitației trebuia solicitată printr-o cerere anterioară citirii publicației de vânzare, conform art. 509/1 Cod procedură civilă, iar nu după ce s-a încheiat licitația, astfel că refuzul de valorificare a bunului supus procedurii executării silite pentru prețul oferit de contestatoare este fără efect juridic, nefiind de natură să justifice nedeclararea contestatoarei ca fiind adjudecatar al imobilului și continuarea urmăririi silite prin întocmirea unei noi publicații de vânzare la cererea creditoarei formulate în_ (f. 17).
Față de cele reținute recursul urmează a fi admis. Pentru aceste motive
În numele L E G I I,
D E C I D E
Cu majoritate de voturi, admite recursul declarat de contestatorul H. A.
contra sentinței civile nr. 1059 din_ a Judecătoriei Z. .
Modifică hotărârea atacată și judecând cauza în fond admite contestația la executare formulată de contestatorul H. A. D. în contradictoriu cu B. C.
S. și obligă BEJ M. u V. D. să încheie procesul verbal de adjudecare pentru H. A. D. cu privire la imobilul situat în Z., str. Nouă, nr. 7A, înscris in CF 55608 nr. cad. 3714 la prețul oferit conform procesului verbal de licitație nr. 131/_ . Obligă creditoarea B. C. S. la 291 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru către contestator.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | ||||
K. | M. | L. | M. D. | G. | M. | L. -M. |
Cu opinie separată.
Red. KM/_ /Dact.MLM/_ /2 ex. Jud. fond: L. M. D.
Motivarea opiniei separate
Potrivit art. 509 alin. 5 Cod procedură civilă, în cazul în care nu este oferit prețul la care imobilul a fost evaluat, vânzarea se va amâna la alt termen de cel mult 60 de zile, pentru care se va face o publicație de vânzare, în condițiile art. 504 alin. 3 Cod procedură civilă, termen la care licitația va începe la prețul de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat.
Dacă nu se obține prețul de începere a licitației, la același termen, bunul va fi vândut la cel mai mare preț, vânzarea putându-se face chiar dacă se prezintă o singură persoană care oferă prețul de la care începe licitația.
În cazul în speță, contestatorul H. A. D. contestă refuzul executorului judecătoresc de a-l declara adjudecatar, având în vedere că la al doilea termen de licitație, în calitate de licitator a oferit cel mai mare preț, fiind încălcate prevederile art. 509 alin. 5 Cod procedură civilă.
Conform procesului-verbal de licitație imobiliară nr. 131/25 octombrie 2012, la licitația din_ au fost primite două oferte de cumpărare a imobilului, respectiv de la Istrate Radu Dorel pentru prețul de 80.000 lei și de la contestatorul
H. A. D., pentru prețul de 85.000 lei, constatându-se totodată că reprezentantul creditoarei BCR a solicitat suspendarea executării silite prin adresa nr. 22/_, când executorul judecătoresc a declarat închisă ședința de licitație.
Ca atare, se constată că în condițiile în care creditorul s-a opus adjudecării, executorul judecătoresc care acționează în baza contractului încheiat cu creditorul, a dat eficiență principiului disponibilității titularului cererii de executare silită (f. 22 - dosar fond).
Principiul disponibilității, care guvernează și faza de executare silită, impune obligația executorului judecătoresc, învestit prin cererea creditorului, de a opri executarea când constată din poziția creditorului că acesta nu dorește continuarea executării silite.
Prin urmare, executorul judecătoresc nu poate depăși limitele mandatului său, nu poate trece peste voința părții în interesul căreia acționează.
De asemenea, opoziția creditorului BCR nu poate fi considerată abuzivă în condițiile în care evaluarea imobilului a fost stabilită la suma de 278.418 lei, iar oferta se ridica la suma de 25% din valoarea de circulație, iar interesul urmărit era satisfacerea creanței băncii, situație în care executorul trebuia să acționeze în baza mandatului primit, tocmai în interesul acestuia.
Nu se poate contesta faptul că vânzarea la licitație este o sancțiune împotriva debitorului, dar prin aceasta este inadmisibil să se creeze un prejudiciu mai mare decât cel suferit prin vânzarea silită a unui bun, mai ales că scopul executării silite este obținerea unui preț real, pentru recuperarea întregii creanțe a creditorului.
Or, în cazul în speță, dacă executorul judecătoresc ar fi declarat ca adjudecatar pe contestator, atât creditorul cât și debitorul, ar fi fost prejudiciați, în condițiile opoziției exprese la vânzare, manifestată de creditor.
Ca atare, se constată că executorul judecătoresc a procedat în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă în data de_ nedeclarându-l adjudecatar pe contestatorul H. A. D., în condițiile în care valoarea inițială a bunului imobil a fost stabilită la 278.418 lei, oferta se ridica la doar 30% din valoarea de circulație, iar interesul urmărit este satisfacerea creanței băncii.
Argumentele invocate de către contestator nu sunt de natură a admite contestația la executare formulată de contestator, având ca obiect încheierea procesului-verbal de adjudecare de către contestator a imobilului situat în Z., str. Noua, nr. 7A, jud. Sălaj, la prețul oferit prin procesul-verbal de licitație nr. 131/_
, emis în dosarul execuțional nr. 131/2012.
Prin urmare, consider că recursul declarat de contestatorul H. A. D. contra sentinței civile nr. 1059/8 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Zalău trebuia respins ca nefondat și nu admis.
Judecător,
D. G.
| ← Decizia civilă nr. 382/16. Contestaţie la executare | Încheierea civilă nr. 313/2013. Contestaţie la executare → |
|---|
