Decizia civilă nr. 968/2013. Grănițuire
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVIL
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR. 968 2013
Ședința publică din 1 octombrie 2013 Completul compus din:
Președinte: D. G., președinte secție civilă udecător: K. M., președinte tribunal
Judecător: I. D.
Grefier: C. P. E.
S-a luat în examinare recursul formulat de către reclamantul Ș. I. , cu domiciliul în localitatea M., nr. 210, comuna Crasna, județul Sălaj, împotriva sentinței civile nr. 257 din_ pronunțată de J. Șimleu Silvaniei în dosar nr._, având ca obiect grănițuire - revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reprezentantul recurentului reclamant Ș. I. - avocat Gavriș I. Darie cu împuternicire avocațială depusă la dosar - fila 21 și reprezentanta intimaților pârâți - avocat P.
M. - cu împuternicire avocațială depusă la dosar fila 22, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că la dosarul cauzei a fost depusă de către recurentul reclamant Ș.
I. ,,răspuns la întâmpinare"; fila 26-26, după care:
Se comunică un exemplar din răspunsul la întâmpinare cu reprezentanta intimaților pârâți.
Întrebați fiind reprezentanții părților, dacă au alte cereri, reprezentantul recurentului reclamant arată că această cale de atac a fost recalificată, susține totuși audierea unui martor, respectiv pe vechiul proprietar Ciucă Mihai domiciliat în localitatea M. și va susține casarea hotărârii cu trimitere pentru completarea probatorului prin audierea martorului indicat, arătând că prima instanță a admis această proba, dar nu s-a reușit administrarea acesteia.
Reprezentanta intimaților pârâți solicită respingerea ca inadmisibilă a acestei cereri în această fază procesuală.
Deliberând instanța respinge proba testimonială de audiere a unui martor solicitată de către reprezentantul reclamantului și nefiind alte cereri, instanța acordă cuvântul asupra recursului declarat.
Reprezentantul recurentului reclamant - avocat Gavriș I. Darie solicită admiterea recursului, arătând că solicitat în fața instanței de recurs această cerere de audiere de martor pentru a susține pe fond o casare cu trimitere, întrucât prima instanță nu a administrat toate probele solicitate pentru o justă soluționare a cauzei, raportat la faptul că interogatoriul nu este relevant în cauză. Pârâții au înlăturat gardul care a fost construit în anul 1974, construind altul, cu vechiul proprietar
reclamantul nu a avut nici un fel de probleme. De la construcția gardului s-au pornit problemele, întrucât noul gard avea alt aliniament. Se mai arată că prima instanță nu a administrat tot probatoriul, nu a audiat martori în cauză, chiar vechiul proprietar, în concluzie se solicită admiterea recursului, casarea cu trimitere a cauzei cu cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimaților pârâți solicită respingerea recursului menținerea ca fiind temeinică și legală hotărârea pronunțată de instanța de fond, arătând că în cauză prima instanță a administrat tot probatoriul. Cu privire la audierea martorilor, discuția a fost prorogat, administrarea acestei probe să fie după efectuarea în cauză a raportului de expertiză, iar din raportul de expertiză coroborat cu interogatoriul nu s-a mai impus administrarea probei cu martori, arătând că pârâții nu au fost împotriva acestei probe. Cu privire la cerere formulată de reprezentantul recurentului de audiere a unui martor, se arată că această cerere ,,în recurs"; a fost formulată în mod tendențios, iar casarea cu trimitere nu se impune. Cu privire la alte motive invocate în memoriul de recurs, se arată că expertiza efectuată în cauză s-a făcut cu tehnica actuală iar documentația de intabulare a titlului de proprietate este făcută după o schiță simplă, iar fiecare punct luat ca reper, nu avea cum să fie evidențiat, linia de hotar a fost corect stabilită, în concluzie solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii ca fiind temeinică și legală cu cheltuieli de judecată.
Instanța în raport cu obiectul cererii, a actelor depuse la dosar, reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 257 din 21 februarie 2013 pronunțată de J. Șimleu Silvaniei în dosar nr._ s-a admis în parte cererea precizată formulată de reclamantul S. I., împotriva pârâților C. A., C. D. A. și s-a stabilit linia de hotar dintre proprietatea reclamantului, terenul intravilan de 1500 mp situat în localitatea M. înscris în TP nr.59648/38242/_, arabil de 1000 mp și curți construcții de 500 mp cu vecinătățile Ciuca M., Ciuca V., drum, drum și proprietatea pârâților, teren intravilan de 1500 mp situat în localitatea M. înscris în cf 50649 Crasna nr.top.119/2/1/b în suprafață de 500 mp și în cf nr.50650 Crasna nr.top.126/a/2 în suprafață de 1000 mp pe linia roșie notată pe schița de la fila 60, conform completării expertizei topometrice-planul de situație nr.2.
S-a respins ca neîntemeiată cererea în revendicare imobiliară formulată de către reclamant.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantul Ș. I. a chemat în judecată pe pârâtul C. A. solicitând stabilirea liniei de hotar care desparte proprietățile lor și ca urmare pârâtul să fie obligat să-i respecte dreptul de proprietate și posesie asupra fâșiei de teren pe care a acaparat-o din proprietatea sa, cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul mai arată că nu se opune admiterii cererii reclamantului dar solicită ca linia de hotar despărțitoare a proprietăților lor să fie stabilită pe amplasamentului gardului existent între ei, gard pe care reclamantul l-aridicat anterior ca pârâtul și soția lui să cumpere imobilul în care stau. Acel gard nu a fost demolat și reconstruit așa cum susține reclamantul, a fost doar reparat de către pârât pe o porțiune mică, fiind completate niște scânduri care s-au deteriorat sau lipseau, dar amplasamentul gardului nu a fost mutat.
In privința capătului de cerere privind revendicarea imobiliară pârâtul solicită respingerea acestui capăt de cerere având în vedere că nu a ocupat nici un metru pătrat din terenul proprietatea reclamatului. Cu cheltuieli de judecată.
Din examinarea probelor administrate în cauză, instanța a reținut că :
Reclamantul este proprietarul imobilului teren intravilan de 1500 mp situat in loc. M. înscris in TP nr.59648/38242/_ arabil de 1000 si curți construcții de 500 mp cu vecinătățile Ciuca M.,Ciuca V.,Drum,Drum.
Pârâții sunt proprietarii imobilului teren intravilan de 1500 mp situat in loc.
înscris in cf. nr. 50649 Crasna nr.top.119/2/1/b în suprafață de 500 mp si in cf.nr.50650 Crasna nr.top.126/a/2 in suprafață de 1000 mp.
Din interogatoriul luat reclamantului se retine ca gardul dintre cele doua proprietăți a fost edificat in 1974 de către reclamant.
Toate părțile au in folosință suprafețe mai mari de teren decât cele înscrise in actele de proprietate, 1904 mp reclamantul si 1974 mp pârâții.
Prin completarea expertizei topometrice efectuata in cauza s-au propus trei variante de stabilirea liniei de hotar: propusa de reclamant, pe linia gardului existent (f.60) si conform suprafețelor înscrise in actele de proprietate.
Disp.art.584 cod civil prevăd că orice proprietar poate îndatora pe vecinul sau la grănițuirea proprietății lipite cu a sa.
Deoarece exista semne vechi de hotar, gardul edificat de către reclamant, instanța va stabili aceasta linie raportat la aceste semne, pe linia roșie notata pe schița de la fila 60, conform completării expertizei topometrice - planul de situație nr.2.
Din această schiță nu rezulta că pârâții ocupa vreo suprafață de teren proprietatea reclamantului, motiv pentru care instanța va respinge ca neîntemeiata cererea de revendicare imobiliara formulata de către reclamant.
Completarea la expertiza topometrica (f.58) efectuata de către exp. Aionese
împreună cu planul de situație nr.2 aflat la fila 60, face parte integranta din hotărâre.
Împotriva hotărârii astfel rezumate a declarat recurs reclamantul Ș. I., solicitând admiterea acestuia și modificarea sentinței atacate în sensul stabilirii liniei de hotar dintre proprietățile părților, conform variantei 1 din completarea raportului de expertiză efectuat în cauză și obligarea pârâților să recunoască dreptul de proprietate și posesie asupra terenului în suprafață de 41 mp. pe care îl ocupă fără drept.
Criticile recurentului vizează următoarele:
Susținerea reclamantului în legătură cu desființarea unei porțiuni din gardul edificat de el în anul 1974 nu vizează perioada în care proprietar al imobilului a fost Ciucă Mihai, ci perioada de după dobândirea imobilului de către reclamanți. Astfel se explică răspunsul categoric al reclamantului în legătură cu faptul că, între el și vechiul proprietar nu au existat nici un fel de probleme.
Prima instanță nu a evaluat corect răspunsul dat de către reclamant la interogatoriu și nici nu a verificat prin niciun mijloc de probă dacă susținerile reclamantului în legătură cu împrejurarea că, o porțiune din gardul inițial ridicat de el în 1974 a fost desființat de către pârâți după dobândirea proprietății de la vechiul proprietar Ciucă Mihai.
La stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților care se judecă, prima instanță a avut în vedere semnele vechi de hotar, fără a verifica dacă acestea corespund integral cu situația de la fața locului, ceea ce face ca varianta II a completării raportului de expertiză, aleasă de către instanță pentru stabilirea liniei de hotar, să fie corectă ca și criteriu dar incorectă față de situația actuală a gardului ca semn de hotar.
Raportul de expertiză efectuat de către expertul Aionese Nicolaie în forma sa inițială, anterior completărilor acestuia dispuse de către instanță este identic cu varianta reclamantului cuprinsă în completarea la raportul de expertiză - Plan de situație nr. 1. Atât raportul de expertiză inițial cât și varianta reclamantului din completarea la raportul de expertiză, țin cont de situația de la fața locului a imobilului la data dobândirii acestuia de către pârâți în anul 2000. Susținerea recurentului este întemeiată pe planul de situație a imobilului (pe care îl atașăm în copie conformă cu originalul) parte a documentației tehnice depuse în vederea întabulării lui în favoarea vechiului proprietar și care a stat la baza încheierii C.F. nr. 476/21 martie 2000.
Planul de situație depus în vederea întabulării relevă faptul că, imobilele vechiului proprietar de la care pârâții au cumpărat, se delimitează de cele ale reclamantului prin linii directe, or față de acest aspect, în varianta 2 a raportului de expertiză se poate, cu ușurință, observa modificarea direcției gardului spre proprietatea reclamantului din punctul situat în spatele construcției reprezentată prin c2, demonstrând astfel că susținerile reclamantului în legătură cu schimbarea de către pârâți a amplasamentului gardului este întemeiată.
Raportul de expertiză inițial, care stabilește granița dintre proprietățile părților în funcție de situația imobilelor de la data intabulării lor, anterior dobândirii de către pârâți prin cumpărare, evidențiază faptul că pârâții ocupă o suprafață de 41 m.p. teren din terenul proprietatea reclamanților, ceea ce face ca revendicarea acestei suprafețe de teren de către reclamanți să fie întemeiată.
Prin întâmpinare pârâții intimați solicită respingerea recursului apărându-se, în esență, cu următoarele:
Interogatoriul s-a luat la al doilea termen de judecată în_ și cauza a rămas în pronunțare la 31 ianuarie 2013. În tot acest interval reclamantul nu a contestat în niciun fel poziția avută la interogatoriu, deși a fost asistat de avocat.
În mod corect, la stabilirea liniei de hotar, instanța a avut în vedere semnele vechi de hotar, respectiv gardul care exista între cele două proprietăți din anul 1974 și care nu a fost mutat nici de către reclamant și nici de către pârâți.
Acest gard a existat și în anul 2000, când pârâții au cumpărat imobilul învecinat și nicio discuție legată de acest gard nu a existat între reclamant și fostul proprietar și nici cu actualii proprietari până la promovarea prezentei cereri de chemare în judecată.
Raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză, confirmă de asemenea faptul că, niciuna din părți nu ocupa din terenul proprietatea celeilalte părți (pct. 3 din raportul de expertiză) și prin urmare instanța în mod corect a respins cererea de revendicare imobiliară formulată de reclamant.
Deliberând asupra recursului de față, tribunalul reține următoarele :
În ședința publică din data de 31 ianuarie 2013, când cauza a rămas în pronunțare, părțile au declarat, fiecare, că nu mai au de formulat cereri în probațiune.
Așa fiind, prima instanța a procedat legal soluționând cauza în baza probelor existente la dosar, dând în mod corect eficiență interogatoriului luat reclamantului. Conform propriilor sale recunoașteri, gardul care desparte proprietățile părților a fost edificat în anul 1974 chiar de către reclamant.
În cauză s-a încuviințat în ședința publică din_ audierea a doi martori însă, după cum deja s-a subliniat, părțile nu au stăruit pentru audiere (proba propusă urmând a se administra după comunicarea raportului de expertiză).
Cum probele dosarului nu confirmă mutarea de către pârâți a gardului edificat de către reclamant în anul 1974, întemeiat prima instanță a stabilit în funcție de acest reper, la origine nelitigios, linia de hotar, având în vedere pentru aceasta și argumentul important că fiecare din părți are în stăpânire întreaga suprafață pentru care este proprietar.
Așa fiind, criticile recurentului cu privire la temeinicia hotărârii apar nefondate, sens în care în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul de față va fi respins ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul Ș. I. împotriva sentinței civile nr. 257 din_ a Judecătoriei Șimleu Silvaniei.
Obligă recurentul Ș. I. la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimații C.
A. și C. D. A. . Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 1 octombrie 2013.
Președinte Judecător Judecător Grefier
D. G. K. M. I. D. C. P. E.
Red.I.D.D./_ /Tehnored.M.V./_ /ex.2/ jud. fond C. A. S.
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001
| ← Decizia civilă nr. 111/2013. Grănițuire | Decizia civilă nr. 236/2013. Grănițuire → |
|---|
