Sentința civilă nr. 153/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009
Comentarii |
|
R. IA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ 4204
SENTINȚA CIVILĂ NR.153
Ședința publică din_ Instanța constituită din:
Președinte: S. -T. A. -Ana
G. ier: R. M.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror Băgeag L. de la P. de pe lângă Tribunalul Maramureș
Pe rol este pronunțarea soluției asupra cauzei civile formulate de către reclamantul R. I. cu domiciliul în B. M., strada C. P., nr.3, ap.20, județul M. în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice B., cu sediul în B., str. Apollodor nr.17, sector 5, având ca obiect despăgubiri - Legea nr. 221/2009.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc la data de_, fiind
consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța în aceeași constituire, având nevoie de timp pentru a delibera, în baza art. 260 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea soluției pentru astăzi_, când a hotărât următoarele.
T.
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul T. ui M. în data de_ reclamantul R. I. a chemat în judecată S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună constatarea caracterului politic al condamnării la pedeapsa închisorii de 1 an cu obligația la muncă corecțională; obligarea pârâtului în baza art. 998-999 Cod civil, raportat la dispozițiile Legii 221/2009, la plata sumei de 100.000
Euro reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnarea cu caracter politic la pedeapsa de 1 an muncă corecțională; în baza art. 5 litera b) din Legea 221/2009 obligarea pârâtului la plata de despăgubiri materiale în sumă de 22.500 lei reprezentând contravaloarea bunurilor confiscate în baza sentinței de condamnare nr. 563/_, pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr. 8696/1988, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a învederat instanței că prin sentința nr. 563/_, pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr. 8696/1988 a fost condamnat la un an de închisoare cu obligarea la muncă corecțională, în baza art. 5 alin. 2 din Decretu7l 300/1981 raportat la art. 231 Cod penal și art. 86/1 alin. 3 Cod penal. La stabilirea întinderii prejudiciului moral s-a avut în vedere suferințele fizice și psihice la care a fost supus reclamantul și urmările pe care acestea le-au produs pe plan personal și social.
Reclamantul a susținut că, condamnarea sa a produs practic o condamnare a întregii familii, care a pierdut sprijinul material și moral al celui care o întreținea.Confiscarea bunurilor care au constituit sursă de existență, dificultatea copiilor în a urma o școală, umilința, urmărirea de către securitate, au produs asupra reclamantului și a familiei sale consecințe negative.
Pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă și neîntemeiată, arătând în esență că reclamantul nu a probat în niciun fel o eventuală opoziție față de regim. De asemenea, pârâtul a arătat că reclamantul nu a suferit o măsură administrativă cu caracter politic, neexistând nici o probă care să demonstreze că ar fi luptat pentru controlul politic al puterii de stat, pentru afirmarea politică a unui drept, a unei orânduiri sociale sau orice alt scop politic. Referitor la daunele morale, pârâtul a solicitat respingerea cererii raportat la Decizia Curții Constituționale nr. 1358/2010.
Prin precizarea de acțiune înregistrată în data de_ reclamantul R.
I. a arătat că renunță la capetele de cerere privind obligarea pârâtului la plata de despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare și la cererea de acordare a despăgubirilor materiale.
Reclamantul a solicitat a se constata caracterul politic al condamnării la pedeapsa închisorii de un an cu obligarea la muncă corecțională, în baza art. 321 Cod penal, conform sentinței de condamnare nr. 801/_, pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar 8696/1988, anexată cererii introductive de instanță, arătând că prin respectiva sentință a fost condamnat pentru că și-a însămânțat propriul teren, care în anul 1988 aparținea CAP Medieșu Aurit. Conform art. 1 alin. 2 litera a) din Legea 221/2009 "Constituie de drept condamnări cu caracter politic condamnările pronunțate pentru faptele prevăzute de art. 231 Cod penal";.
La dosar au fost depuse în probațiune înscrisuri. Analizând cererea precizată, T. reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 563 din 29 august 1988, pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosarul nr. 3696/1988, reclamantul R. I. a fost condamnat, în baza art. 5 alin. 2 din Decretul 306/1981 raportat la art. 231 alin. 1 Cod penal, la un an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere în paguba avutului obștesc. În baza art. 86 indice 1 și 3 Cod penal raportat la art. 1 din Legea nr. 47/1997 s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa la C.A.P. Medieșu Aurit, fiindu-i interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal pe durata executării pedepsei și totodată fiind obligat la despăgubiri civile în sumă de 1889 lei către partea civilă C.A.P. Medieșu Aurit.
Instanța a reținut că inculpații sunt locuitorii comunei Medieșu Aurit, județul Satu M., localitate în care în cursul anului 1986 și 1987 organele locale de partid și de stat au măsurat loturile agricole pe care le foloseau locuitorii comunei, o parte din ei folosindu-le ca loturi ajutătoare atribuite de adunarea generală a C.A.P.-lui din localitate, iar o parte ca loturi proprietate individuală. Biroul permanent al Comitetului executiv a Consiliului popular județean Satu M. prin decizia nr. 547/1987 efectuează diferite comasări în raza comunei Medieșu Aurit, astfel că loturile de teren pe care le dețineau fie în folosință fie în proprietate inculpații au fost date în folosință și administrare C.A.P.-lui Medieșu Aurit, inculpații primind în schimb loturi în folosință în altă parte. În anul 1987 inculpații s-au și conformat acestor comasări lăsând în folosința C.A.P.-lui Medieșul Aurit loturile pe care le folosiseră anterior comasării, însă în primăvara anului 1988 după ce partea vătămată CAP Medieșul Aurit a însămânțat cu in aceste loturi inculpații au intrat fără drept ocupând loturile pe care le-au avut anterior comasării, au arat din nou și au însămânțat aceste loturi cu alte produse agricole distrugând astfel în întregime cultura de in însămânțat de partea vătămată.
În privința inculpatului R. I., s-a reținut că acesta a distrus cultura de in de pe suprafața de 0,30 ha, cauzând părții vătămate un prejudiciu în sumă de 1889 lei.
Condamnarea dispusă în privința reclamantului R. I. nu constituie de drept o condamnare cu caracter politic.
Prevederile art. 1 alin. 2 lit. a din Legea nr. 221/2009 vizează infracțiunile prevăzute de art. 230 și 231 indice 1 (nu art. 231) din Codul penal din 1936, republicat în Monitorul Oficial Partea I nr. 48 din 2 februarie 1948 cu modificările și completările ulterioare, or reclamantul a fost condamnat în baza art. 231 din Codul penal din 1968.
Potrivit prevederilor art. 1 alin. 3 din Legea nr. 221/2009, constituie de asemenea, condamnare cu caracter politic și condamnarea pronunțată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru orice alte fapte prevăzute de legea penală, dacă prin săvârșirea acestora s-a urmărit unul dintre scopurile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice,
persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în
R. ia, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 568/2001, cu modificările și completările ulterioare. Caracterul politic al acestor condamnări se constată de instanța judecătorească.
Prin prisma acestor dispoziții legale se impune a se verifica îndeplinirea cerinței ca prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală să se fi urmărit unul dintre scopurile prevăzute la art. 2 alin. 1 din OUG nr. 214/1999, respectiv: a)exprimarea protestului împotriva dictaturii, cultului personalității, terorii comuniste, precum și abuzului de putere din partea celor care au deținut puterea politică;
susținerea sau aplicarea principiilor democrației și a pluralismului politic;
propaganda pentru răsturnarea ordinii sociale până la 14 decembrie 1989 sau manifestarea împotrivirii față de aceasta;
c^1) acțiunea de împotrivire cu arma și răsturnare prin forță a regimului comunist;
respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului,recunoașterea și respectarea drepturilor civile, politice, economice, sociale și culturale;
înlăturarea măsurilor discriminatorii pe motive de naționalitate sau de origine etnică, de limbă ori de religie, de apartenență sau opinie politică, de avere ori de origine socială.
Prin fapta comisă și pentru a cărei săvârșire reclamantul a fost condamnat penal (distrugerea culturii însămânțate de C.A.P., de pe loturi comasate de acesta, urmată de însămânțarea respectivului lot) acesta nu a urmărit, după cum relevă conținutul constitutiv concret, latura subiectivă și împrejurările săvârșirii faptei, vreunul dintre scopurile anterior evocate, dimpotrivă dorind pur și simplu redobândirea folosinței suprafeței de teren agricol avute anterior și exploatarea acesteia după propria apreciere. Pe cale de consecință acțiunea precizată va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul R. I., domiciliat în B. M., strada C. P. nr.3 apt.20, județul M., în contradictoriu cu pârâtul S.
R. prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul procesual ales la D. G. a F. P. a J. M., în B. M., A. S. nr. 2A, județul M. .
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică azi, 30 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
S. T. A. Ana R. M.
Red./S.T.A.A./_
Tehnred./R.M./_ /4ex
← Decizia civilă nr. 169/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009 | Decizia civilă nr. 237/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009 → |
---|