Sentința civilă nr. 495/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009

Dosar nr. _

R O M Â N I A TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA I CIVILĂ

cod operator 4204

SENTINȚA CIVILĂ NR. 495

Ședința publică din 27 Martie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A.

S.

-T.

G. ier: M.

H.

Ministerul Public reprezentat de procuror Băgeag L. de la P. de pe lângă Tribunalul Maramureș

Pe rol este pronunțarea asupra cauzei civile formulate de către reclamantul C. A. cu domiciliul în B. M., strada D., nr.2/75, județul

M., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice B., cu sediul în B., str. Apollodor nr.17, sector 5, având ca obiect despăgubiri - Legea nr. 221/2009.

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc la data de_, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța în aceeași constituire, având nevoie de timp pentru a delibera, în baza art. 260 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea soluției pentru astăzi_, când a hotărât următoarele.

T.

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul T. ui M. în data de_ sub nr._ reclamantul C. A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice a se constata că în calitate de moștenitor este îndreptățit la daune morale în sumă de 21.000 euro, urmând a fi obligat pârâtul la plata acestora.

În motivarea cererii s-a învederat T. ui că numitul C. Ianoș a fost deportat ca prizonier de război în URSS în perioada_ -_, iar reclamantul nu este beneficiarul Legii nr. 118/1990, nefiind despăgubit prin aceasta.

În drept, reclamantul s-a prevalat de dispozițiile Legii nr. 221/2009.

Acțiunea este scutită de obligația de platăî a taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar conform prevederilor art. 5 alin. 3 din Legea nr. 221/2009.

Pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.

La dosar au fost depuse în probațiune înscrisuri.

S-a atașat dosarul nr._ al T. ui M. .

În ședința publică din data de_ instanța a invocat din oficiu excepția autorității de lucru judecat.

Analizând în condițiile art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, cu prioritate, excepția invocată, T. reține următoarele:

Puterea de lucru judecat este o excepție de fond, absolută și peremptorie, conform dispozițiilor art. 166 Cod procedură civilă și ale art. 1201 Cod civil, reprezentând totodată o prezumție legală irefragabilă. Astfel, autoritatea de lucru judecat generează două efecte majore: o cerere poate fi judecată definitiv doar o singură dată; soluția cuprinsă în hotărâre este prezumată a exprima adevărul, neputând fi contrazisă de o altă hotărâre.

Puterea de lucru judecat are un aspect pozitiv, posibilitatea părții de a se prevala de hotărârea obținută și un aspect negativ constând în imposibilitatea pentru partea care a pierdut procesul de a mai repune în discuție dreptul de care s-a prevalat. Puterea de lucru judecat presupune o triplă identitate de elemente, după care relevă prevederile art. 1201 Cod civil: părți, obiect (obiectul material și dreptul subiectiv) și cauză, mai exact temeiul juridic al dreptului valorificat prin cerere.

În cauza Raicu contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care vrea, între altele, ca soluția dată în mod definitiv în orice litigiu să nu mai fie apelabilă. În virtutea acestui principiu, nici una dintre părți nu este abilitată să solicite supervizarea unei hotărâri definitive și executorii cu unicul scop de a obține reexaminarea cauzei și o nouă hotărâre în acest scop.

În speță, puterea de lucru judecat a fost invocată raportat la sentința civilă nr. 556 din_, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._, devenită irevocabilă prin respingerea recursului ca nefondat prin decizia civilă nr. 2475/R/2011 din_ a Curții de Apel C. -Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie.

Prin sentința evocată, acțiunea reclamatului a fost respinsă. Între această cauză și prezenta există identitate de părți, identitate de obiect (solicitându-se daune morale tot după autorul C. Ianoș, născut în_ în Doba M., jud. Sălaj, decedat în_ în Zalău, care a fost deportat în URSS de la_ până la_ ), precum și identitate de cauză, situația de fapt calificată juridic de către reclamant vizând tot aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 221/2009. Diferența de cuantum al daunelor morale solicitate nu are drept consecință lipsa de incidență a excepției autorității (sau puterii)de lucru judecat care, după cum s-a arătat anterior, presupune întrunirea celor trei elemente, identitatea de obiect putând fi și parțială.

Raportat la aceste aspecte, în considerarea excepției absolute și peremptorii incidente în cauză, acțiunea reclamantului va fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția puterii de lucru judecat, invocată din oficiu.

Respinge acțiunea formulată de reclamantul C. A., domiciliat în B.

M., strada D. nr.2/75, județul M., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în B., strada Apollodor nr.17, sector 5, cu sediul procesual ales la Direcția Generală a F. P. a Județului M., în B. M., Aleea Serelor nr. 2A, județul M., ca fiind autoritate de lucru judecat.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică azi, 27 martie 2013.

PREȘEDINTE GREFIER

A. S. -T. H. M.

Red.A.A.S.T/_

Tred. M.H./_ - 5 ex

Com. 3ex./_

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 495/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009