Decizia civilă nr. 4043/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ Cod operator 8428
DECIZIA CIVILĂ NR. 4043/R/2013
Ședința publică din 18 octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. -A. P. JUDECĂTORI: C. -M. CONȚ
I. -D. C.
G.: A. -A. M.
P. DE PE L. CURTEA DE APEL CLUJ, reprezentat prin procuror: A. S.
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul A. V. și, respectiv, de pârâtul S. ROMÂN, PRIN M. FINANȚE-LOR P., R. PRIN D.G.F.P. A JUD. MARAMUREȘ, împotriva sentinței civile nr. 1021 din_ a T. ui Maramureș, pronunțată în dosar nr._, având ca obiect despăgubiri în baza Legii nr. 221/2009.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta P. ui de pe lângă C. de A. C., doamna procuror S.
A., lipsă fiind reclamantul recurent personal și reprezentantul pârâtului recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de reclamantul A. V., a fost introdus și motivat în termen legal, a fost comunicat părții adverse și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în temeiul art. 5 alin. 3 din Legea nr. 221/2009.
Recursul declarat de pârâtul S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat prin D.G.F.P. a jud. Maramureș, a fost introdus și motivat în termen legal, a fost comunicat părții adverse și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în temeiul art. 5 alin. 3 din Legea nr. 221/2009.
S-a făcut referatul cauzei după care C. lasă cauza la a doua strigare, pentru a da reclamantului recurent și reprezentantului pârâtului recurent posibilitatea de a se prezenta la dezbateri.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul recurent personal și reprezentanta P. ui de pe lângă C. de A. C., doamna procuror SA, lipsă fiind reprezentantul pârâtului recurent.
C. constată următoarele:
Prin memoriul de recurs, pârâtul recurent a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului său de la dezbateri, în temeiul art. 242 alin. 2 C.pr.civ. (f. 5 din dosar).
La data de_, reclamantul recurent A. V., prin intermediul domnului avocat Dobaj Joltvinschi Attila a înregistrat la dosar o întâmpinare, în 2 exemplare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată și, totodată, solicită judecarea cauzei și în lipsa lui și a
reprezentantului său de la dezbateri, în temeiul art. 242 alin. 2 C.pr.civ. (f. 17 din dosar).
La data de_ a fost înregistrat la dosar o cerere olografă, care a fost formulată și expediată prin poștă de reclamantul recurent A. V., prin care solicită lăsarea cauzei după ora 10 pentru că mijlocul de transport ruta Sighet -
C. sosește în jurul orei 10.
Reclamantul recurent și reprezentanta P. ui de pe lângă C. de A. C. arată că nu au de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
C., din oficiu, în temeiul art. 316 C.pr.civ. raportat la art. 137 alin. 1 C.pr.civ., art. 301 C.pr.civ., art. 302 alin. 1, lit. c C.pr.civ., art. 303 alin. 1 și 2 C.pr.civ. și art. 306 C.pr.civ., invocă excepția nulității recursului declarat de pârâtul S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, pentru nemotivarea în termen a acestuia, având în vedere că recursul nu cuprinde motive privind nelegalitatea hotărârii atacate și, de asemenea, având în vedere că prin recurs se critică constatarea caracterului politic al condamnărilor suferite de antecesorul reclamantului și nu se dezvoltă în nici un fel motivarea cu privire la acest motiv de recurs.
Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, C. declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul reclamantului recurent în susținerea propriului recurs și pentru a pune concluzii asupra recursului declarat de pârât, iar reprezentantei P. ui de pe lângă C. de A.
îi acordă cuvântul pentru a pune concluzii cu privire la cele două recursuri care formează obiectul prezentului dosar și, totodată, pune în vedere acestora ca odată cu concluziile pe fond să se refere și la excepția invocată, din oficiu, de către Curte.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului său, așa cum a fost formulat în scris, modificarea în parte a hotărârii atacate, în sensul:
constatării caracterului politic al sentinței penale nr. 2810/_ pronunțată de T. P. ular al Raionului Sighet în dosarul penal nr. 3786/1954, împotriva defunctului A. Toma;
obligării pârâtului la despăgubiri materiale în sumă totală de 14.552,45 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor confiscate prin sentințele penale arătate în acțiunea introductivă (14.133,30 lei) și valoarea actualizată a amenzilor penale achitate de defunctul A. Toma (4.418,15 lei);
acordarea de cheltuieli de judecată pe fond, în sumă de 2.875 lei (1.500 lei onorar avocat și 1.375 lei onorar expert) și în recurs, în sumă de 300 lei (onorar avocat pentru redactare recurs).
Reclamantul recurent arată că nu a reușit să depună la dosar chiar toate documentele și, totodată, arată că tatăl său, A. Toma, a lucrat în jandarmerie, a fost condamnat pentru că s-a căsătorit cu o fiică de chiabur, a fost veteran de război. De asemenea, arată că antecesorului său i s-au aplicat mai multe amenzi penale și tatăl său a fost întemnițat vreme de 11 ani, la Penitenciarele din: Sighet, Văcărești ș.a.m.d., așa cum rezultă din actele depuse în dosarul instanței de fond.
În concluzie, reclamantul recurent solicită admiterea recursului său și respingerea recursului pârâtului, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentanta P. ui de pe lângă C. de A. C. solicită admiterea excepției invocată, din oficiu, de către Curte cu privire la recursul declarat de pârât, având în vedere că acesta se bazează exclusiv pe problema daunelor morale, care a fost respinsă de către prima instanță.
Cu privire la recursul declarat de reclamant, reprezentanta P. ui de pe lângă C. de A. C., arată că într-adevăr, în temeiul art. 1 alin. 1 din Legea nr.
221/2009, s-a constatat, de către instanța de fond, că măsurile administrative aplicate antecesorului reclamantului au caracter politic, însă în cauză sunt aplicabile Decizia nr. 12/2012 a Î.C.C.J, în privința daunelor morale și Decizia nr. 6/2013 a Î.C.C.J., în privința daunelor materiale, care au fost pronunțate cu privire la recursurile în interesul legii.
C. reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1021 din_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul
A. V. împotriva S. ui Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice
- Direcția Generală a F. P. Maramureș și în consecință s-a constatat caracterul politic al condamnării defunctului A. Toma, prin Sentința penală nr. 394 pronunțată la data de_ de T. P. ular al Raionului Sighet în dosar 193/1952.
S-a constatat caracterul politic al condamnării defunctului A. Toma prin Sentința penală nr. 1071/1952 pronunțată de T. P. ular al raionului Sighet la data de_, în dosar 2097/1952.
S-au respins cererile reclamantului privind obligarea pârâtului la plata daunelor morale și materiale.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că A. Toma, tatăl reclamantului, născut la data de_ și decedat la data de_, în perioada 1950-1960 a suferit mai multe condamnări penale.
Prin sentința penală nr. 2810/_ pronunțată de T. P. ular al Raionului Sighet în dosarul penal nr. 3786/1954, A. Toma a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 2 alin. a) din Dec. nr. 183/1949, fiind amnistiat prin Legea nr. 5/1954.
A. Toma prin sentința penală a fost obligat la despăgubiri civile în valoare de 2588 lei sau la predarea următoarelor produse: 395 l lapte, 180 kg carne de vită, 67 kg carne de porc. Soluția a rămas definitivă prin decizia penală nr. 2167 a T. ui Regional B. M. pronunțată în dosarul penal nr. 3581/1954.
Prin sentința penală nr. 1071/0_ pronunțată de T. P. ular al Raionului Sighet în dosarul penal nr. 2097/1952, A. Toma a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 2 alin. a) din Decizia nr. 183/1949 fiind condamnat la 3 ani închisoare corecțională și la o pedeapsă pecuniară de 3.000 lei, amendă corecțională.
Totodată condamnatul A. Toma a fost obligat să predea următoarele produse: 609 kg grâu, 274 kg secară, 157 kg ovăz, 2588 kg fân, 395 l lapte, 180 kg carne vită, 67 kg carne de porc.
Prin sentința penală nr. 394/_ pronunțată de T. P. ular al Raionului Sighet în dosarul penal nr. 193/1952, A. Toma și Rad Ana (soacra reclamantului) au fost trimiși în judecată și condamnați pentru infracțiunile prevăzute și pedepsite de art. 2 alin. a) din Decizia nr. 183/1949 la câte 2 ani închisoare corecțională și la câte 500 lei amendă corecțională.
Potrivit art. 1 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 221/2009 constituie condamnare cu caracter politic orice condamnare arătată în textul legal.
Din textele de lege de mai sus redate reiese că, prin Legea nr. 221/2009 se urmărește a se completa cadrul legislativ referitor la acordarea reparațiilor morale și materiale cuvenite victimelor totalitarismului comunist, realizând un act de dreptate pentru cei care au avut curajul să se opună regimului opresiv și să încerce să-și exercite drepturile fundamentale.
Condamnările mai sus arătate, pronunțate împotriva lui A. Toma au fost condamnări cu caracter politic, iar faptele pentru care a fost condamnat s-au încadrat în prevederile art. 2 lit. f) din Legea nr.221/2009.
Referitor la daunele morale solicitate tribunalul a apreciat că se impune respingerea cererii reclamantului.
În ce privește daunele morale solicitate de reclamant tribunalul a respins această cerere ținând seama de caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale iar prin decizia nr. 1358/2010 a Curții Constituționale s-a admis excepția de neconstituționalitate invocată și s-a constatat ca fiind neconstituționale dispozițiile art. 5 alin. 1 lit. a) teza I din Legea nr. 221/2009 ce reglementa tocmai posibilitatea instanței de judecată sesizate să oblige S. Român să plătească persoanelor interesate sume de bani cu titlu de daune morale.
Cererea privind daunele materiale a fost respinsă de asemenea raportat la conținutul Deciziei Înaltei Curți de C. și Justiție nr. 6/2013 în considerentele căreia s-a arătat că: În contextul Legii nr. 221/2009, pot fi acordate despăgubiri materiale numai pentru acele categorii de bunuri care fac obiectul actelor normative speciale de reparație, Legea nr. 10/2001 și Legea nr. 247/2005, cu condiția ca partea interesată să nu fi obținut deja o reparație în temeiul acestor legi.
În categoria bunurilor susceptibile prin contravaloare se includ terenurile și construcțiile (imobile prin natură), precum și instalațiile și utilajele preluate odată cu imobilul (imobile prin destinație).
Niciunul din bunurile din cererea reclamantului nu s-a încadrat în criteriile sus menționate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul A. V. și pârâtul
R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE R. PRIN D.G.F.P. A JUD. MARAMUREȘ.
Reclamantul A. V. a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii atacate, în sensul constatării caracterului politic și al sentinței penale nr. 2810/_ pronunțată de T. P. ular al Raionului Sighet în dosarul penal nr. 3786/1954, împotriva defunctului A. Toma; obligării pârâtului la despăgubiri materiale în sumă totală de 14.552.45 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor confiscate prin sentințele penale arătate în acțiunea introductivă (14.133,30 lei) și valoarea actualizată al amenzilor penale achitate de defunctul A. Toma (4.418,15 lei); acordarea de cheltuieli de judecată pe fond în sumă de 2.875 lei (1.500 lei onorar avocat, 1.375 lei onorar expert) în recurs în sumă de 300 lei (onorar avocat pentru redactare recurs).
În motivarea recursului, recurentul a arătat că în fapt, A. Toma tatăl recurentului-reclamant născut la data de_ decedat la data de_, în perioada 1950-1960 a suferit mai multe condamnări penale.
Prin sentința penală nr. 2810/_ pronunțată de T. P. ular al Raionului Sighet în dosarul penal nr. 3786/1954, A. Toma a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 2 alin. (a) din Dec. nr. 183/1949, fiind amnistiat prin Legea nr. 5/1954.
Toma prin sentința penală a fost obligat la despăgubiri civile în valoare de 2588 lei, sau la predarea următoarelor produse: 395 1 lapte,180 kg carne de vită, 67 kg carne de porc.
Soluție rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2167 a T. ui Regional
M. pronunțată în dosarul penal nr. 3581/1954.
Prin sentința penală nr. 1071/0_ pronunțată de T. P. ular al Raionului Sighet în dosarul penal nr. 2097/1952, A. Toma a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art.2 alin. (a) din
Decizia nr. 183/1949 fiind condamnat la 3 ani închisoare corecțională și la o pedeapsa pecuniară de 3.000 lei, amendă corecțională.
Totodată condamnatul A. Toma a fost obligat la predarea următoarele produse; 609 kg grâu, 274 kg secară,157 kg ovăz, 2588 kg fân, 9395 1 lapte, 180 kg carne vită,67 kg carne porc.
Prin sentința penală nr. 394/_ al T. ui P. ular al Raionului Sighet pronunțată în dosarul penal 193/1952, A. Toma și Rad Ana soacra reclamantului, au fost trimis în judecată și condamnați pentru infracțiunile prevăzute și pedepsite de art. 2 alin. (a) din Dec. nr. 183/1949 la câte 2 ani închisoare corecțională și la câte 500 lei amendă corecțională.
Condamnările mai sus arătate, pronunțate împotriva lui A. Toma au fost condamnări cu caracter politic, iar faptele pentru care a fost condamnat se încadrează în prevederile art. 2 lit. ( f ) din Legea nr. 221/2009.
Instanța de fond a constatat caracterul politic a două dintre cele trei condamnări arătate mai sus și a omis să se pronunțe asupra caracterului politic al condamnării pronunțate împotriva lui A. V. prin sentința penală nr. 2810/_ pronunțată de T. P. ular al Raionului Sighet în dosarul penal nr. 3786/1954.
Instanța de fond a omis să se pronunțe și în privința cheltuielilor de judecată solicitate și dovedite cu chitanțele depuse la dosar.
Conform prevederilor art. 274 și următoarele C. pr. civ. instanța de fond admițând în parte cererile recurentului trebuia să aprecieze și să se pronunțe asupra cuantumului cheltuielilor de judecată la care trebuia obligat intimatul- pârât.
Trebuie să precizeze faptul că nu a solicitat daune morale având în vedere decizia nr. 1358/2010 a Curții Constituționale prin care s-a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 5 alin. 1 lit. (a) teza 1 din Legea nr. 221/2009.
În privința daunelor materiale solicitate, conform prevederilor art. 5 lit. (b) din Legea nr. 221/2009 instanța va putea acorda despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărârile de condamnare.
Prin hotărârile mai sus arătate A. Toma a fost condamnat la închisoare corecțională executată în detenție, precum și la sancțiuni în forma unor amenzi penale și la obligația de a preda produse alimentare identificate după natură și cantitate.
Daunele materiale în sumă totală de 14.133,30 lei pe care le solicită reprezintă contravaloarea produse confiscate prin sentințele mai sus arătate stabilite prin expertiza efectuată în cauză.
Solicită cu titlu de daune materiale restituirea contravalorii amenzilor penale, achitate în urma hotărârilor judecătorești mai sus arătate actualizate prin expertiza efectuată în cauză, amenzi care totalizează suma de 4.418,15 lei.
La analizarea cererii privind daunele materiale mai sus arătate solicită să se aibă în vedere faptul că acțiunea a fost înregistrată înainte de pronunțarea Deciziei nr. 6 /2013 a I.C.C.J., fiind administrată și probațiune în acest sens prin efectuarea expertizei dispuse în cauză.
Raportat la motivele invocate solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
În drept: art. 312, art.304, art.304 1Cod. pr. civ., art. 242 C.pr. civ., Legea. nr. 221/2009.
Pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE R. PRIN
D.G.F.P. A JUD. MARAMUREȘ a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii petitului privind constatarea caracterului politic defunctului A. Toma.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că în privința petitului privind daunele morale suferite, reclamantul își întemeiază pretențiile pe dispozițiile Legii 221/2009 art.5 alin. 1 lit. a).
Decizia Curții Constituționale nr. 1358/2010 a fost publicata în MOF la data de_, astfel încât, începând cu aceasta dată, dispozițiile art.5 alin.1 lit.
a) teza întâi din Legea nr.221/2009 sunt suspendate de drept, urmând ca în situația în care în termen de 45 de zile Parlamentul nu pune de acord aceste prevederi legale cu dispozițiile Constituției, acestea să-și înceteze efectele juridice.
În consecința față de obligativitatea Deciziei nr. 1358/_, pronunțata de instanța de control constituțional, s-a constatat ca statul nu mai datorează despăgubiri cu titlu de daune morale persoanelor care au suferit condamnări sau au fost supuse unor masuri administrative cu caracter politic în sensul Legii nr.221/2009.
În ceea ce privește interpretarea dată de C. Europeana a Drepturilor Omului, dispozițiilor art.6 din Protocolul nr.1 adițional la Convenție ce se refera la dreptul de acces la un tribunal și respectarea principiului securității raporturilor juridice, C. a afirmat în mod constant în jurisprudența sa că în principiu puterea legislativă nu este împiedicată să reglementeze în materie civilă, introducând noi dispoziții normative cu caractere retroactive.
În consecința, C. a stabilit că reclamanții nu pot susține că au o "speranța legitimă " ca cererile lor să fie soluționate în temeiul unei legi, după invalidarea acesteia.
De asemenea, reclamanții nu pot spera că soluționarea cererii lor de compensații să se facă în temeiul unei legi în forma de la data introducerii cererii, iar nu în forma de la data soluționării.
Pentru motivele de mai sus solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurate în sensul respingerii și a capătului de cerere privind constatarea caracterului politic.
În drept, art. 304 pct.9 și art.304 1Cod proc civilă.
Reclamantul A. V. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat de pârât ca nefundat, fără cheltuieli de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererile de recurs și a apărărilor formulate, C. reține următoarele:
La termenul de judecată din data de_, C. a invocat din oficiu excepția nulității recursului declarat de pârâtul S. R., prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, prin D.G.F.P. MARAMUREȘ.
Analizând excepția invocată prin prisma dispozițiilor legale amintite anterior, C. constată că este întemeiată, iar recursul declarat de pârâtul S.
R., prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, prin D.G.F.P. MARAMUREȘ este nul.
Astfel, potrivit art. 303 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă, recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs; termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul a fost promovat anterior.
În temeiul art. 316 C.pr.civ. raportat la art. 137 alin. 1 C.pr.civ., art. 301 C.pr.civ., art. 302 alin. 1, lit. c C.pr.civ., art. 303 alin. 1 și 2 C.pr.civ. și art. 306 C.pr.civ., constată admisibilă excepția nulității recursului declarat de pârâtul S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, pentru nemotivarea în termen a acestuia, având în vedere că recursul nu cuprinde motive privind nelegalitatea hotărârii atacate și, cu toate că prin recurs se critică constatarea caracterului politic al condamnărilor suferite de antecesorul reclamantului, nu se dezvoltă în nici un fel motivarea cu privire la acest motiv de recurs.
În ce privește recursul reclamantului A. V., C. constată că acesta este fondat doar în parte.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că în fapt, A. Toma tatăl recurentului-reclamant născut la data de_ decedat la data de_, în perioada 1950-1960 a suferit mai multe condamnări penale. Prin sentința penală nr. 2810/_ pronunțată de T. P. ular al Raionului Sighet în dosarul penal nr. 3786/1954, A. Toma a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 2 alin. (a) din Dec. nr. 183/1949, fiind amnistiat prin Legea nr. 5/1954.
C. constată că și în măsura în care infracțiunile cu privire la care Legea nr. 221/2009 prevede constatarea caracterului politic au fost sau nu amnistiate, grațiate sau a intervenit reabilitarea ori prescripția, aceasta este fără relevanță, pentru că scopul Legii nr. 221/2009 este altul, anume acela al constatării caracterului politic al acestor condamnări. Acest scop se împlinește doar în modul prevăzut de acest act normativ, care nu prevede amnistia printre cauzele care înlătură caracterul politic al condamnării.
Un argument care arată caracterul eronat ale unui altfel de raționament rezultă din aceea că prin sentința penală nr. 2810/_ pronunțată de T.
P. ular al Raionului Sighet în dosarul penal nr. 3786/1954, chiar amnistiată fiind, s-a dispus confiscarea unor bunuri.
Ceea ce relevă acest fapt, chiar dacă bunurile nu intră în domeniul de aplicare al Legii nr. 221/2009, este acea că o condamnare, chiar amnistiată, produce efecte în planul care interesează Legea nr. 221/2009, pentru că un comportament abuziv al regimului comunist avea loc față de o persoană nu numai în condițiile amnistierii unei condamnări ci chiar și în condițiile inexistenței vreunui proces penal.
Prin urmare recursul este fondat în ce privește constatarea caracterului politic și al acestei condamnări.
De asemenea recursul este fondat în parte și în ce privește cheltuielile de judecată.
Astfel, potrivit art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, partea care cade in pretențiuni va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata, iar potrivit art. 276 Cod procedură civilă, când pretentiile fiecarei parti au fost incuviintate numai in parte, instanta va aprecia in ce masura fiecare din ele poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata, putand face compensarea lor.
În cauză instanța de fond a omis să se pronunțe și în privința cheltuielilor de judecată solicitate și dovedite cu chitanțele depuse la dosar.
Acțiunea a fost admisă în parte cu privire la constatarea caracterului politic al celor trei condamnări și a fost respinsă în ce privește acordarea daunelor morale și materiale.
Reclamantul a solicitat și prin acțiune și la cuvântul pe fond plata cheltuielilor de judecată, pentru care a depus, printre altele, o chitanță privind onorariul de avocat în sumă de 1.500 lei (fila 125 dosar fond).
În măsura admiterii doar în parte a acțiunii va obliga pârâtul S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, să-i plătească reclamantului suma de 500 lei cheltuieli de judecată aferente fondului cauzei, parțiale.
În privința daunelor materiale solicitate, C. constată că recursul este nefondat deoarece conform prevederilor art. 5 lit. (b) din Legea nr. 221/2009 instanța va putea acorda despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărârile de condamnare, însă pot fi acordate despăgubiri materiale numai pentru acele categorii de bunuri care fac obiectul actelor normative speciale de reparație, Legea nr. 10/2001 și Legea nr. 247/2005, cu
condiția ca partea interesată să nu fi obținut deja o reparație în temeiul acestor legi.
În speță recurentul nu a făcut dovada că ar îndeplini aceste condiții, pentru că se solicită despăgubiri pentru bunurile confiscate care sunt bunuri mobile sau pentru amenzi penale, dintre care nici o categorie nu se încadrează în cele reglementate de Legea nr. 10/2001 și Legea nr. 247/2005, ba mai mult nici nu s-a făcut dovada formulării vreunei cereri în temeiul acestor legi pentru acele bunuri, or Legea nr. 221/2009 nu operează ca o lege care ar repune în termen pentru formularea unor cereri în temeiul Legii nr. 10/2001 sau nr. 247/2005.
Față de cele menționate anterior și în temeiul prevederilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă cât și al art. 312 alin. 3, art. 299 alin. 1 și 3041Cod procedură civilă, curtea urmează să admită în parte recursul declarat de reclamantul A. V. împotriva sentinței civile nr. 1021 din_ a T. ui Maramureș pronunțată în dosar nr._, pe care o va modifica în parte, va obliga pârâtul S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, să-i plătească reclamantului suma de 500 lei cheltuieli de judecată parțiale, aferente fondului cauzei.
Va constata caracterul politic al condamnării dispuse prin Sentința penală nr. 2810/_, în ceea ce-l privește pe A. Toma.
Restul dispozițiilor din sentința recurată vor fi păstrare ca legale și temeinice.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite în parte recursul declarat de reclamantul A. V. împotriva sentinței civile nr. 1021 din_ a T. ui Maramureș pronunțată în dosar nr._, pe care o modifică în parte, după cum urmează:
Obligă pârâtul S. R., prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, să-i plătească reclamantului suma de 500 lei cheltuieli de judecată aferente fondului cauzei, parțiale.
Constată caracterul politic al condamnării dispuse prin Sentința penală nr.
2810/_, în ceea ce-l privește pe A. TOMA. Păstrează restul dispozițiilor din sentința recurată.
Constată nul recursul declarat de pârâtul S. R., prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, prin D.G.F.P. MARAMUREȘ, în contra aceleiași sentințe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 18 octombrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |||
A. -A. P. | C. | -M. | CONȚ | I. -D. C. |
Red. I.D.C./Dact. V.R.
2 ex./_
Jud.fond: D. W. - T. Marmureș
G.
A. A. M.
| ← Sentința civilă nr. 495/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009 | Sentința civilă nr. 16/23. Despagubiri Legea nr.221/2009 → |
|---|
