Sentința civilă nr. 632/2013. Alte cereri
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ 4204
SENTINȚA CIVILĂ NR. 632
Ședința publică din 19 aprilie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: S. -T. A. -Ana
G. ier: B. D.
Pe rol este pronunțarea soluției asupra cauzei civile formulate de reclamantul P. M., domiciliat în comuna R. nr. 192, județul M., în contradictoriu cu pârâtul S. C. de O., Traumatologie și TBC Osteoarticular "Foișor";, cu sediul în B., Bd. F. nr. 35, sector 2, având ca obiect despăgubiri.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc la data de 17 aprilie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța în aceeași constituire, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea soluției la data de azi, când a hotărât următoarele:
T.
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul T. ui M. în data de_ sub dosar nr._, reclamantul P. M. a chemat în judecată pârâtul S.
C. de O., Traumatologie și TBC Osteoarticular "Foișor"; solicitând obligarea acestuia la plata de daune morale și materiale în valoare de 500.000 euro.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat că în luna iunie 1994 a fost internat la S. C. de O. Foișor de F. unde a fost operat de proteză de șold stâng cimentată, după o săptămână a fost transferat la S. Municipal Sighetu Marmației-Secția O., iar la 2 zile de la transfer i s-a infectat proteza fiind infectat cu bacteria stafilococ auriu și a stat sub tratament 2 luni la
S. Municipal Sighetu Marmației-Secția O. . A plecat înapoi la S. F. de F. dar nu au vrut să-l interneze, i s-a spus că bacteria stafilococ este bacteria F. ui și nu are ce să-i facă. În noiembrie 1994 a fost internat la Sanatoriul TBC Osteoarticular Agigea. A fost operat și imobilizat în aparat
gipsat timp de 2 luni, iar în ianuarie 1995 a fost internat din nou la S. F. de F. unde i-a fost extrasă proteza de șold, rămânând fără cap femural cu șold stâng balanz.
Reclamantul a mai susținut că în anul 1996 a fost internat la S. Județean Baia Mare - Secția O. unde a fost operat din nou, iar în anul 1999 a fost internat la S. F. de F. unde a fost operat și i s-a pus proteză de șold stâng cimentată. Din cauza șoldului stâng care i-a fost luxat de mai multe ori fiindcă musculatura de șold era slabă a fost imobilizat în aparatul gipsat timp de 12 luni. De asemenea, reclamantul a mai susținut că în anul 2000 a fost operat de proteză de șold dreapta necimentată. În anul 2002 i s-a infectat proteza iar în anul 2008 i s-a schimbat proteza de șold stâng și i-au pus una cimentată. În anul 2009 i s-a schimbat proteza de șold stâng cimentată și i s-a pus una necimentată. Toate schimbările de proteză s-au făcut la S. F. de
F. .
În drept, reclamantul a făcut trimitere la prevederile art. 61, art. 64 și art. 69 din Codul civil, Legea nr. 95/2006, art. 22 din Constituția României și art. 3 din CEDO.
Prin întâmpinare pârâtul a invocat excepția de necompetență teritorială, conform art. 5 din Codul de procedură civilă, arătând că instanța competentă a soluționa cauza este Tribunalul București-Secția Civilă, spitalul avându-și sediul pe raza sectorului 2 B. . De asemenea, a solicitat a se dispune anularea acțiunii ca netimbrată și a invocat excepția tardivității formulării acțiunii. Pârâtul a învederat că prin acțiune reclamantul precizează că în luna iunie 1994 a fost operat în spitalul pârât, transferat după o săptămână la S. Municipal Sighet unde, după 2 zile de la transfer s-a infectat cu o bacterie. Mai invocă internările din anii 1999, 2002 și 2008. Or, în conformitate cu art. 2517 Cod civil, termenul general de prescripție este de 3 ani iar conform art. 2523 Cod civil, prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea lui.
Pârâtul a solicitat a se dispune respingerea acțiunii ca netemeinică și nefondată, susținând că S. nu s-a confruntat niciodată cu situația de a avea o infecție nosocomială (infecție intraspitalicească), dacă ar fi avut o astfel de situație, aceasta ar fi trebuit raportată Direcției de Sănătate Publică a Municipiului B. (devenită ulterior Autoritatea de Sănătate Publică a Municipiului B. ), indiferent de subordonare. Fișa de raportare a cazului de infecție nosocomială ar fi trebuit completată, dacă ar fi fost cazul și pentru reclamant, ceea ce nu s-a întâmplat deoarece acesta nu a contractat o infecție nosocomială în spital. Pârâtul a mai arătat că dacă reclamantul ca și pacient al spitalului ar fi fost infectat în timpul spitalizării, ar fi primit recomandări de tratament adecvat la medicul de familie sau indicație de revenire în spital pentru tratament, ceea ce nu s-a întâmplat.
Reclamantul a răspuns în scris excepțiilor invocate, prevalându-se în ce privește excepția necompetenței teritoriale de dispozițiile art. 109 Cod
procedură civilă (de fapt art. 8 Cod procedură civilă), în considerarea faptului că S. C. de O., Traumatologie și TBC Osteoarticular "Foișor"; este o instituție a statului. Reclamantul a învederat că poate beneficia de scutirea de obligația de plată a taxei de timbru, neavând mijloace de a o plăti, iar în ce privește excepția de tardivitate, a susținut că faptele s-au petrecut între anii 1994-2009, dar se aplică prioritar tratatele internaționale privind drepturile omului. De asemenea, reclamantul a delaliat motivarea în fapt a cererii introductive.
În ședința publică din data de_ T. în aplicarea prevederilor art. 137 alin.1, art. 159 alin. 4 Cod procedură civilă, a pus în discuția reclamantului prezent, excepția necompetenței teritoriale a T. ui M., invocată prin întâmpinare.
Analizând excepția de necompetență teritorială, se rețin următoarele:
Cererea formulată de reclamant are ca finalitate obligarea pârâtului la plata sumei de 500.000 euro, despăgubiri pentru prejudiciile morale și materiale evocate de reclamant. Raportat la obiectul arătat de reclamant și la motivele de drept invocate de către acesta, din perspectiva competenței teritoriale a instanței această cerere nu are un regim juridic derogatoriu de la dreptul comun - în speță, art. 7 Cod procedură civilă.
Prevederile art. 8 alin.1 Cod procedură civilă, conform cărora cererile îndreptate împotriva statului, direcțiilor generale, regiilor publice, caselor autonome și administrațiilor comerciale, se pot face la instanțele din capitala țării sau la cele din reședința județului unde își are domiciliul reclamantul, nu- și găsesc aplicabilitate deoarece pârâtul nu face parte din categoriile de entități enumerate limitativ de textul legal. Cererea nu a fost formulată în contradictoriu cu de exemplu direcția de sănătate publică județeană, ci în contradictoriu cu spitalul în care reclamantul a arătat că i s-au furnizat anumite servicii medicale și care nu are unități subordonate ori descentralizate la nivel local. După cum rezultă din prevederile art. 165 din Legea nr. 95/2006, spitalul este o entitate cu personalitate juridică, ce furnizează servicii medicale, poate angaja în condițiile legii o răspundere proprie, funcționând pe principiul autonomiei financiare.
Același act normativ, evocat de către reclamant, relevă prin art. 673 alin. 2 că procedura stabilirii cazurilor de malpraxis nu împiedică liberul acces la justiție potrivit dreptului comun, or reclamantul a ales această din urmă cale, care, în aprecierea T. ui, urmează regimul juridic general, inclusiv din perspectiva normelor de competență aplicabile, nefiind o ipostază de contencios care să pună în discuție o anumită decizie.
Pe cale de consecință, excepția de necompetență teritorială a T. ui M. invocată de pârât va fi admisă, în temeiul prevederilor art. 159 alin. 2, art. 1591
alin.3, art. 158 alin. 3 Cod procedură civilă, cu consecința declinării
competenței de soluționare a cererii în favoarea T. ui B. .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția de necompetență teritorială, invocată de pârâtul S. C. de O., Traumatologie și TBC Osteoarticular "Foișor";.
Declină competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamantul P.
M., domiciliat în comuna R. nr. 192, județul M., în contradictoriu cu pârâtul S. C. de O., Traumatologie și TBC Osteoarticular "Foișor";, cu sediul în B., Bd. F. nr. 35, sector 2, în favoarea T. ui B. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 aprilie 2013.
Președinte G. ier
S. -T. A. -Ana B. D.
Red.S.T.A.A./_
T.red.B.D./_
2 ex.
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ SECȚIA I CIVILĂ
Str. Crișan, nr. 3, județul M.
________________________________________________________ DOSAR NR._ Date cu caracter personal
Data emiterii:_ Nr. operator 4204
CĂTRE,
TRIBUNALUL BUCUREȘTI
Vă facem cunoscut că prin sentința civilă nr. 632 din_ pronunțată în dosarul nr._ de Tribunalul Maramureș - Secția I Civilă s-a dispus declinarea cauzei privind pe reclamantul P. M., domiciliat în comuna R. nr. 192, județul M., în contradictoriu cu pârâtul S. C. de O., Traumatologie și TBC Osteoarticular "Foișor";, cu sediul în B., Bd. F. nr. 35, sector 2, în favoarea dvs., sens în care vă înaintăm alăturat dosarul nostru cusut și numerotat.
Președinte G. ier
S. -T. B. D.
| ← Încheierea civilă nr. 70/2013. Alte cereri | Decizia civilă nr. 1266/2013. Alte cereri → |
|---|
