CSJ. Decizia nr. 3832/2001. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 3832
Dosar nr. 4408/2001
Şedinţa publică din 7 octombrie 2003
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele :
Reclamanta S.C. Z. S.A. Mureş a chemat în judecată la 28 februarie 2000 pe pârâţii Statul Român prin Primăria Oraşului Sovata şi S.C. B. S.A. pentru revendicarea în proprietate şi deplină posesiea imobilului din Sovata, înscris în C.F. 5461 Sovata top 3103/1 compus din clădire, Vila nr.37 cu terenulaferent, 8172 mp demisol, parter şi etaj.
La 3 aprilie 2000 reclamanta şi-a completat acţiunea chemând în judecată şi pe C. MUREŞ S.A.
Tribunalul Mureş, prin sentinţa civilă nr. 395 din 21 septembrie 2000 arespins acţiunea ca nefondată şi a anulat ca netimbrată cererea de chemare în garanţie a S.C. B.de către S.C. C. Mureş S.A.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut că imobilul revendicat, potrivit foii de proprietate imobiliară figurează a fi aparţinut funcţionarilor administraţiei din Cluj şi apoi Statului român, fiind trecut în proprietatea statului la 19 noiembrie 1957 în temeiul Decretului nr. 111/1057.
Reclamanta şi-a întemeiat revendicarea pe dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului prin edificarea construcţiilor în perioada 1957-1958. S-a solicitat astfel corpul funciar A+46 din C.F.3260, parcela transcrisă înprezent CF 5461 nr.top 3103/3.
S-a constatat din înscrisul mai sus invocat, că parcela cu nr.top 3103/3 a fost înscrisă în CF 5461 dar nu din CF 3260 cum pretinde reclamanta, ci din CF cu nr. 857 Sovata, poziţie care nu seidentifică nici ea cu imobilul revendicat de reclamantă.
S-a reţinut de asemenea că demersurile făcute de reclamantă pentru obţinerea autorizaţiei de construire a unei case de odihnă nu echivalează cu probarea dreptului de proprietate câtă vreme reclamanta nu şi-a transcris terenul în folosinţă şi ca urmare să evidenţieze şi construcţiile presupuse a fi ridicate pe acesta.
S-a făcut dovada că revendicarea se referă la vila înscriă în CF la nr.5461 şi care a intrat în patrimoniul pârâtei S.C. B. SA în sensul Legiinr. 115/1990, terenul fiind intabulat pe baza certificatului de atestare emis în baza HG nr. 834/1991 şi ca urmare, vila ca accesoriu a fost şi eaînscrisă în CF.
S-a mai reţinut că reclamanta nu a atact titlul de preluare a imobilului de către stat.
Împotriva acestei soluţii a declarat apel reclamanta, care a solicitat shimbarea sentinţei în sensul constatării nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat la 24 februarie 1997 între S.C. B. S.A. Sovata şi S.C. C. Mureş S.A.privitor la vila 37 Scărişoara, imobil înscris în CF nr.5461 Sovata topo nr.3103/1 inclusiv terenul aferent 2766 mp.
Reclamanta a susţinut că s-a dovedit că imobilul revendicat a fost dobâdnit şi edificat de fosta F.Z. Târgu Mureş şi apoi trecutabuziv în proprietatea Statului Român, predat apoi către S.C. B., care la rândul său l-a vândut, fără drept, către S.C. C.
Curtea de Apel Târgu Mureş prin Decizia civilă nr. 34/A/24 mai 2001 a respins apelul ca neîntemeiat.
S-a reţinut – înjustificarea acestei soluţii – că reclamantul nu a putut prezenta untitlu de proprietate în temeiul căruia să-şi justifice revendicarea şi nici nu a pus în discuţie titlul statului asupra imobilului.
Reclamanta a formulat recurs împotriva acestei soluţii, recurs pe care însă nu l-a structurat conform prevederilor art. 303 C. proc. civ., neinvocând motivele de casare prevăzute de art. 304 pct.1-10 C. proc. civ.
A fost criticată soluţiapentru împrejurarea că nu s-a făcut o corectă analiză a probelor în raportde precizarea de acţiune formulată la 15 mai 2001 la Curtea de Apel Târgu Mureş, în sensul că proprietatea asupra imobilului a fost dobândită în anii 1957-1958 de F.Z. Mureş. S-a mai spus că nu s-a luat în consideraţie planul de situaţie întocmit de expertul topograf T.E. care concluzionase identitate între situaţia prezentă şi situaţia din anul 1957.
Recursul este neîntemeiat, urmând a fi respins pentru considerentele de mai jos.
Instanţele au sesizat în mod corect că reclamanta în acţiunea în revendicare de faţă nu a justificat vreun titlu asupra imobilului pentru ca acesta să stea la baza pretenţiilor sale. Dreptul de proprietate invocat nefiind probat, în mod corect s-a respins acţiunea.
Motivul referitor la ignorarea precizării de acţiune, făcută de reclamantă în apel la 15 mai 2001, nu poate fi primit ca motiv de recurs în sensul că instanţa nu s-a pronunţat asupra unui capăt de acţiune de vreme ce în petitul introductiv, din 28 februarie 2000, care a învestit în mod legal instanţa de judecată nu figurează o asemenea cerere.
Potrivit art. 294 alin. (1) C. proc. civ. „în apel nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot face alte cereri noi".
Ca urmare instanţa de apel nu avea a se pronunţa asupra cererii noi făcute în mod nelegal de reclamantă în faza apelului.
Cât priveşte ignorarea probei „plan de situaţie" despre care face vorbire recurentul se remarcă de asemenea că acest act, o constatare extrajudiciară a unui expert, nu valorează titlu de proprietate pentru recurent şi ca urmare, în lipsa probei determinante pentru acţiunea în revendicare orice altă analiză apare de prisos.
Pentru considerentele expuse urmează a se respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge canefondat recursul declarat de reclamanta S.C. Z. SA Mureş împotriva deciziei nr. 34/A din 24 mai 2001 a Curţii de Apel Târgu Mureş.
Irevocabilă
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 octombrie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3555/2001. Civil. Recunoastere drept de... | CSJ. Decizia nr. 383/2001. Civil → |
|---|
