CSJ. Decizia nr. 1291/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.1291DOSAR NR.3408/2002
Şedinţa publică din 31 martie 2003
La data de 25 martie 2003 s-a luat în examinare recursul declarat de pârâta Primăria Municipiului Cîmpulung împotriva deciziei civile nr.30 din 29 aprilie 2002 a Curţii de Apel Piteşti – secţia civilă iar pronunţarea s-a amânat la 31 martie 2003.
CURTEA
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr.188/9.10.2001 a Tribunalului Argeş s-a admis cererea formulată de petenţii Ş.G.M.M.şi Ş.G.G.A.şi pe cale de consecinţă s-a anulat Dispoziţia nr.70/24.04.2001 a Primăriei Municipiului Cîmpulung, Decizia nr.2182/27.04.2001 a S.C. „Edilul" C.G.A Cîmpulung şi s-a dispus retrocedarea către petenţi a imobilului situat în municipiul Cîmpulung,str.Piaţa Republicii nr.2.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că autorul petenţilor, respectiv Ş.G.G.a avut calitatea de descendent a lui Ş.I.G.,iar, la data de 11.06.1938 a solicitat înmatricularea în registrul comerţului a firmei „G. G. Ş.", firmă ce a avut ca emblemă „Hotel Regal" şi al cărui asociat unic a fost. În atare situaţie, autorul petenţilor a fost proprietarul imobilului în litigiu „Hotel Regal".
Curtea de Apel Piteşti prin Decizia civilă nr.30/29.04.2002, a respins apelul declarat de Primăria Municipiului Cîmpulung – Administraţia Publică Locală împotriva sentinţei civile nr.188/9.10.2001 a Tribunalului Argeş, în contradictoriu cu petenţii-intimaţi: Ş.G.M.M., Ş.G.G.A.şi S.C. „E." C.G.A.S.A. Cîmpulung.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că autorul petenţilor respectiv Ş.G.G.a fost proprietarul imobilului „Hotel Europa", situat în municipiul Cîmpulung str.Republicii nr.2, care a fost naţionalizat în baza Decretului nr.92/1950. Că în mod justificat instanţa de fond a dispus retrocedarea imobilului în litigiu, către petenţi în calitatea lor de succesori legali ai autorului Ş.G. G.Împotriva deciziei civile mai sus menţionată a declarat recurs Primăria Municipiului Cîmpulung criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală invocând art.304 pct.9 C.proc.civdeoarece:
- imobilul în litigiu nu aparţine în întregime petenţilor, deoarece la parterul imobilului se regăsesc două spaţii comerciale în suprafaţă de 461 m2 ce aparţin numiţilor C.Ş.şi S.M.A.;
- imobilul în litigiu a fost naţionalizat pe numele lui Ş.I.G.(bunicul petenţilor) şi nu pe numele lui Ş.G.G.– tatăl reclamanţilor. În atare situaţie alături de petenţi, au dreptul să revendice imobilul şi numitele: I.C.S.A. şi N.C.E.D.(nepoatele lui Ş.I.G.), acestea au depus notificări în temeiul Legii 10/2001;
- petenţii nu au dovedit dreptul lor de proprietate cu privire la imobilul în litigiu „Hotel Europa", rămas pe urma autorului lor Ş.G.G.. Cererea de înmatriculare la Camera de Comerţ şi Industrie Piteşti (nr.625/11.07.1938) nu constituie titlu de proprietate.
Recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Revendicarea este acţiunea reală prin care proprietarul care nu mai are posesiunea bunului său, în temeiul dreptului de proprietate, cere restituirea acestuia de la persoana ce îl deţine fără drept.
Reclamantul trebuie să facă dovada că este titularul dreptului de proprietate, regula „actori incubit probatio" înscrisă în art.1169 C.civ., fiind aplicabilă şi în această materie.
Obiectul litigiului dintre petenţii Ş.G.M.M.şi Ş.G.G.A.,pe de o parte, şi Consiliul Municipiului Cîmpulung-Argeş pe de altă parte, îl constituie imobilul – „Hotelul Europa", situat în str.Republicii nr.2 (în prezent Piaţa Jurământului), judeţul Argeş. Acest imobil a fost revendicat de petenţi în condiţiile art.23 şi 24 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6.03.1945-22.12.1989, iar, prin Dispoziţia nr.70/24.04.2001 emisă de Primăria Cîmpulung, judeţul Argeş, s-a respins notificarea formulată de petenţi în condiţiile art.23 din Legea nr.10/2001.
Pe parcursul procesului ce s-a desfăşurat în faţa instanţelor de fond şi apel, petenţii-intimaţi nu au produs dovezi suficiente cu care să facă dovada că ei sunt titularii dreptului de proprietate cu privire la imobilul din litigiu.
Cererea de înmatriculare la Camera de Comerţ şi Industrie Piteşti nr.625/11.06.1998,(f. 5 dosar fond), prin care se atestă că G.G.Ş. a solicitat înscrierea în registrul analitic a firmei „G.G.Ş– Hotel Regal", singură, necoroborată cu alte probe nu poate să constituie dovada că petenţii sunt proprietarii imobilului în litigiu, rămas pe urma autorului reclamanţilor respectiv G.G.Ş.
Mai mult, din cuprinsul cererilor de intervenţie pe lângă Primărie f. 26 şi 48 dosar recurs, rezultă că la parterul Hotelului Europa se află spaţii comerciale care ar aparţine intervenienţilor: N.O.şi D.S. şi S.M.A.. De asemenea terenul aferent acestor spaţii comerciale ar aparţine tot intervenienţilor.
Cu alte cuvinte mai sunt şi alte persoane în afară de petenţi care pretind drepturi succesorale din averea rămasă pe urma autorului Ş.G.G..
Pentru toate aceste considerente, Curtea va reţine că motivele de recurs invocate de Primăria Cîmpulung-Argeş se circumscriu motivelor de casare prevăzute de art.304 pct.9 C.proc.civ.şi în consecinţă în conformitate cu art.312 alin.2 C.proc.civ.se va admite recursul declarat de pârâta Primăria Municipiului Cîmpulung şi se va casa Decizia civilă nr.30/29.04.2002 a Curţii de Apel Piteşti, precum şi sentinţa civilă nr.188/9.10.2001 a Tribunalului Argeş şi se va trimite cauza spre rejudecare aceluiaşi tribunal.
Instanţa de trimitere va ordona efectuarea unei expertize tehnice care să identifice atât construcţia cu destinaţia de Hotel, aşa cum a fost naţionalizat în baza Decretului nr.92/1950, spaţiile comerciale, precum şi terenul aferent acestora, ce se află la parterul Hotelului. Petenţii şi intervenienţii vor produce acte de proprietate privitoare la Hotelul în litigiu, precum şi la spaţiile comerciale de la parterul acestuia, pe care le vor pune la dispoziţia expertului.
Pentru considerentele mai sus menţionate se vor admite şi cererile de intervenţie accesorie formulate de N.O., D.S., S.M.A. în interesul recurentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Primăria Municipiului Cîmpulung.
Casează Decizia civilă nr.30 din 29 aprilie 2002 a Curţii de Apel Piteşti, precum şi sentinţa civilă nr.188 din 9 octombrie 2001 a Tribunalului Argeş şi trimite cauza spre rejudecare aceluiaşi tribunal.
Admite cererile de intervenţie accesorie formulate de N.O. şi D.S. şi S.M.A. în interesul recurentei.
Irevocabilă
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 129/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 1290/2002. Civil → |
|---|
