CSJ. Decizia nr. 1803/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.1803DOSAR NR.2271/2002
Şedinţa publică din 7 mai 200.
S-a luat în examinare recursul în anulare declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva sentinţei civile nr.4818 din 6 iunie 2000 a Judecătoriei Satu Mare, deciziei civile nr.1512 din 22 noiembrie 2000 a Tribunalului Satu Mare, precum şi deciziei nr.881 din 23 mai 2001 a Curţii de Apel Oradea, Secţia civilă.
La apelul nominal s-au prezentat intimata-contestatoare S.C."E.România" S.A., prin avocat S.P., intimata-chemată în garanţie Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, prin consilier juridic P.D., lipsind intimaţii-pârâţi Statul Român, prin Consiliul Local Satu Mare, Comisia Judeţeană pentru aplicarea Legii 112/1995 Satu Mare, SIF Banat Crişana S.A., Ministerul Industriei şi Comerţului şi intimaţii-intervenienţi K.I.A., M.Ş., M.V..
Procedura completă.
Nefiind chestiuni prealabile, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului în anulare.
Reprezentantul Ministerului Public susţine recursul în anulare şi solicită admiterea acestuia, casarea hotărârilor pronunţate, respectiv: deciziile 881 din 23 mai 2001 a Curţii de Apel Oradea, Secţia civilă, 1512 din 22 noiembrie 2000 a Tribunalului Satu Mare, Secţia civilă şi sentinţa civilă nr.4818 din 6 iunie 2000 a Judecătoriei Satu Mare, şi pe fond, admiterea în parte a acţiunii introductivă de instanţă, în sensul constatării nulităţii hotărârii nr.198 din 15 octombrie 1997 emisă de Comisia Judeţeană de aplicare a Legii 112/1995, numai cu privire la suprafaţa de teren de 335 mp, în temeiul art.314 din C.proc.civ..
Avocat S.P. solicită admiterea recursului în anulare, astfel cum a fost formulat şi depune note scrise.
Consilier juridic P.D. invederează că nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
CURTEA
Asupra recursului în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Hotărârea nr.198 din 15 octombrie 1997 Comisia Judeţeană Satu Mare pentru aplicarea Legii nr.112/1995 a admis cererea numiţilor M.Ş. şi K.I.A. şi a dispus restituirea în natură, prin redobândirea dreptului de proprietate, a imobilului situat în municipiul Satu-Mare, Str.Ialomiţei nr.16, înscris în C.F. nr.2480 Satu Mare, sub nr.top 3331/11, compus din casă şi teren aferent în suprafaţă de 852 mp.
S-a dispus înscrierea dreptului în cartea funciară iar redobândirea dreptului de proprietate a fost condiţionată de restituirea sumei de 8.204.332 lei primită cu titlu de despăgubire, actualizată.
La data de 8 decembrie 1997 Societatea Comercială „S." S.A. Satu Mare (actualmente S.C."E. România" S.A.) a chemat în judecată Comisia Judeţeană Satu Mare pentru aplicarea Legii nr.112/1995 şi Consiliul Local Satu Mare pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea Hotărârii nr.198 din 15 octombrie 1997 deoarece în mod greşit s-a dispus restituirea în natură foştilor proprietari a imobilului situat în municipiul Satu-Mare, str.Ialomiţei nr.16.
Ulterior, reclamanta a chemat în judecată şi Statul Român prin Fondul Proprietăţii de Stat şi SIF Banat-Crişana pentru a fi obligat să o despăgubească cu suma de 8.204.332 lei, reactualizată, sumă ce trebuie restituită statului de către M.Ş. şi K.I.A. – moştenitorii fostului proprietar.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că imobilul în litigiu, compus din casă şi teren în suprafaţă de 852 mp, a fost expropriat prin Decretul Consiliului de Stat nr.303 din 13 mai 1973 de la K.I., M.G.şi M.E., cu plata de despăgubiri, fiind dat ulterior în administrarea fostei Întreprinderi de Stat 23 August, care, în baza Legii nr.15/1990, s-a transformat în S.C."S." S.A., incluzând în patrimoniul său şi acest bun. Totodată a arătat că soţii M. au continuat să locuiască în imobil în calitate de chiriaşi şi în baza Legii nr.112/1995 au cumpărat această locuinţă.
Pârâtul Consiliul Judeţean Satu Mare – Comisia pentru aplicarea Legii nr.112/1995 a solicitat, prin întâmpinare, respingerea acţiunii formulată de reclamantă cu motivarea că imobilul a trecut prin expropriere în proprietatea statului iar reclamanta a avut doar un drept de administrare asupra lui, moştenitorii foştilor proprietari fiind obligaţi la restituirea sumei de 8.204.332 lei reprezentând valoarea actualizată a despăgubirilor primite de autorii lor cu ocazia exproprierii imobilului.
K.I.A. a formulat cerere de intervenţie principală prin care a solicitat anularea parţială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate nr.2928/1994 emis în favoarea reclamantei pentru suprafeţele de 485 mp şi 54 mp teren şi anularea contractului de vânzare-cumpărare nr.5533 din 9 septembrie 1997, cu consecinţa rectificării corespunzătoare a cărţii funciare.
Totodată, K.I.A. a cerut introducerea în cauză a numiţilor M.Ş. şi M.V., precum şi a Ministerului Industriilor şi Comerţului.
M.Ş. şi M.V. au formulat cerere de intervenţie principală şi cerere reconvenţională solicitând retrocedarea terenului expropriat precum şi despăgubiri pentru suprafaţa de teren afectată de construcţiile edificate după expropriere şi modificarea în acest sens a hotărârii atacate.
Investită cu soluţionarea cauzei Judecătoria Satu Mare, prin sentinţa civilă nr.4818 din 6 iunie 2000, a admis plângerea formulată de S.C. ERomânia S.A. şi a constatat nulitatea Hotărârii nr.198 din 15 octombrie 1997 emisă de pârâta Comisia Judeţeană Satu Mare pentru aplicarea Legii nr.112/1995. A respins cererea reclamantei formulată împotriva Fondului Proprietăţii de Stat şi Fondului Proprietăţii Private Banat Crişana pentru lipsa calităţii procesuale pasive.
A fost respinsă, în fond, cererea de intervenţie principală formulată de K.I.A. şi cererea de chemare în judecată a pârâţilor M.Ş., M.V. şi a Ministerului Industriilor şi Comerţului. A fost respinsă cererea reconvenţională introdusă de pârâţii M.Ş. şi M.V..
Pentru a hotărî astfel Judecătoria a reţinut că în mod greşit prin Hotărârea nr.198 din 15 octombrie 1997 s-a restituit în natură petenţilor M.Ş. şi K.I.A. imobilul în litigiu, compus din casă şi teren în suprafaţă de 852 mp, întrucât bunul a fost trecut în proprietatea statului prin expropriere, iar în baza Legii nr.112/1995 şi a contractului de închiriere s-a dispus vânzarea imobilului către pârâtul M.Ş.princontractul devânzare-cumpărarenr.5533din9 septembrie 1977.
Tribunalul Satu Mare,prin Deciziacivilănr.1512/Apdin 22 noiembrie 2000, a admis apelurile declarate de pârâţii M.Ş., M.V., K.I.A. şi Comisia Judeţeană Satu Mare pentru aplicarea Legii nr.112/1995 împotriva sentinţei Judecătoriei Satu Mare, pe care a schimbat-o în tot, în sensul că a respins plângerea formulată de reclamanta S.C.E.România S.A., fiind menţinută Hotărârea nr.198 din 16 octombrie 1997. A fost respinsă ca nefondată cererea de intervenţie formulată de K.I.A. şi ca inadmisibilă cererea reconvenţională exercitată de M.Ş. şi M.V.. S-a respins cererea reclamantei împotriva F.P.S.Bucureşti şi S.I.F.Banat-Crişana.
Pentru a decide astfel tribunalul a motivat că întrucât pârâţii ocupau la data de 22 decembrie 1989 imobilul în litigiu în calitate de chiriaşi, ei beneficiau de prevederile art.2 alin.2 din Legea nr.112/1995, iar asupra terenului reclamanta S.C.E.România S.A. avea doar un drept de administrare operativă şi nu un drept de proprietate care să justifice reparcelarea acestui teren.
Soluţia tribunalului a fost confirmată de Curtea de Apel Oradea, care, prin Decizia civilă nr.881/R din 23 mai 2001 a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta S.C.E.S.A.Satu Mare.
Împotriva hotărârilor pronunţate în cauză, la data de 23 mai 2002, în temeiul art.330 pct.2 C.proc.civ., astfel cum a fost modificat prin OUG nr.138/2000 şi nr.59/2001, a declaratrecurs în anulare Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, care a susţinut că hotărârile recurate au fost date cu încălcarea esenţială a legii, ceea ce a determinat soluţionarea greşită a cauzei pe fond şi că, totodată, aceste hotărâri sunt şi vădit netemeinice.
În motivarea recursului în anulare s-a susţinut că instanţele au încălcat prevederile art.21 din Legea nr.112/1995 deoarece suprafaţa de 335 mp teren pe care reclamanta a edificat, după expropriere, o hală şi o platformă, nu putea fi restituită moştenitorilor foştilor proprietari, astfel că numai diferenţa de teren aferentă construcţiei putea fi retrocedată.
Recursul în anulare este fondat, în sensul considerentelor care succed.
Potrivit art.21 din Legea nr.112/1995, odată cu restituirea în natură şi dobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor se dobândeşte şi dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente, aşa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului, cu excepţia suprafeţelor ocupate şi aferente altor construcţii şi dotări edilitare realizate, cu aprobări legale, după această dată.
În raport de aceste dispoziţii legale se constată că hotărârea prin care s-a restituit întreaga suprafaţă de teren aferentă construcţiei este greşită. Astfel, prin raportul de expertiză, astfel cum a fost completat (filele 337-340 şi 348-349 dosar de fond nr.2762/1998) s-a reţinut că din suprafaţa de teren aferentă construcţiei retrocedate, respectiv 852 mp, o suprafaţă de 335 mp este afectată de construcţii edificate de reclamantă, după expropriere, respectiv o hală şi o platformă, expertul constatând că această suprafaţă de teren nu poate fi restituită în natură.
De asemenea, prin precizarea de acţiune din 18 aprilie 2000 (fila 343 dosar nr.2762/1998) pârâţii M.Ş. şi M.V. au solicitat modificarea parţială a Hotărârii nr.198 din 15 octombrie 1997 a Comisiei Judeţene Satu Mare pentru aplicarea Legii nr.112/1995 în sensul de a li se restitui în natură pe lângă casa de locuit, numai suprafaţa de teren neocupată de construcţiile ridicate de reclamanta S.C.E.S.A.Satu Mare, iar pentru diferenţa de teren au cerut echivalent bănesc.
Ca atare, restituirea în natură şi a suprafeţei de 335 mp s-a dispus cu încălcarea prevederilor art.21 din Legea nr.112/1995, ceea ce a determinat o soluţionare greşită a cauzei pe fond.
Faţă de cele ce preced, se va admite recursul în anulare, vor fi casate hotărârile pronunţate şi se va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi judecătorie, instanţa de trimitere urmânda da rezolvare cererilor formulate de părţi cu respectarea constatărilor de mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva deciziei 881 din 23 mai 2001 a Curţii de Apel Oradea, Secţia civilă.
Casează Decizia recurată, Decizia civilă nr.1512 din 22 noiembrie 2000 a Tribunalului Satu Mare, Secţia civilă, precum şi sentinţa civilă nr.4818 din 6 iunie 2000 a Judecătoriei Satu Mare şi trimite cauza pentru rejudecare la aceeaşi judecătorie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1804/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 1800/2002. Civil → |
|---|
