CSJ. Decizia nr. 1804/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.1804DOSAR NR.3044/2002
Şedinţa publică din 7 mai 200.
S-a luat în examinare recursul în anulare declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva sentinţei civile nr.2358 din 4 aprilie 2001 a Judecătoriei Sibiu, deciziei civile nr.872 din 28 iunie 2001 a Tribunalului Sibiu.
La apelul nominal s-au prezentat intimatul-pârât Ministerul de Interne, prin consilier juridic A.R., care răspunde şi pentru intimatul-pârât Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Sibiu, lipsind intimatul-reclamant C.I.I..
Procedura completă.
Nefiind chestiuni prealabile, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului în anulare cu care a fost investită.
Reprezentantul Ministerului Public susţine recursul în anulare declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor pronunţate şi respingerea acţiunii.
Consilier juridic A.R. solicită, de asemenea, admiterea recursului în anulare, în sensul casării hotărârilor pronunţate şi respingerii acţiunii formulate de reclamantul C.I.I..
CURTEA
Asupra recursului în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
C.I.I. a chemat în judecată Ministerul de Interne – Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Sibiu, pentru a fi obligaţi la plata ajutorului neimpozabil, egal cu 15 solde lunare brute stabilite în raport cu solda avută în luna martie 2000, actualizat potrivit indicelui de inflaţie, începând cu luna aprilie 2000 până la data plăţii, precum şi la plata a14 solde reprezentând ajutorul (actualizat) egal cu două solde lunare brute neimpozabile pentru fiecare an rămas până la împlinirea limitei de vârstă pentru pensionare stabilite în raport cu aceeaşi soldă de referinţă.
În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că prin Decizia nr.123669 din 15.05.2000 emisă de Ministerul de Interne, Serviciul de Pensii, a fost trecut în rezervă cu drept de pensie cu începere de la 31.03.2000 şi, ca urmare, beneficiază de ajutoare neimpozabile prevăzute de art.31 alin.1 şi alin.2 din Legea nr.138/1999.
Prin precizarea de acţiune reclamantul a solicitat acordarea ajutorului neachitat la termen şi restituirea impozitului reţinut nelegal la sumele primite.
Prin întâmpinare, pârâţii au cerut respingerea acţiunii cu motivarea că ajutoarele cuvenite reclamantului, asimilate salariilor, sunt supuse impozitării, potrivit OG nr.73/1999 care a abrogat în mod expres dispoziţiile legale invocate în acţiune.
Judecătoria Sibiu, prin sentinţa civilă nr.2358 din 4 aprilie 2001, a admis acţiunea şi a obligat pe pârâţi să plătească reclamantului suma de 84.679.090 lei reprezentând diferenţa dintre ajutorul brut neimpozabil cuvenit şi ajutorul net acordat, calculat la valoarea actualizată potrivit indicelui de inflaţie, pe perioada 1 aprilie 2000-28 februarie 2001 şi în continuare până la plata efectivă, precum şi suma de 5.000.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Sentinţa a fost menţinută de Tribunalul Sibiu, care, prin Decizia civilă nr.872 din 28 iunie 2001, a respins ca nefondat recursul declarat de Inspectoratul de Poliţie Sibiu.
S-a reţinut, în esenţă, că reclamantului nu-i sunt aplicabile dispoziţiile O. G. nr.73/1999, ci prevederile art.31 alin.1 şi 2 din Legea nr.138/1999, potrivit cărora, la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept la pensie cadrele militare beneficiau de un ajutor neimpozabil stabilit în raport cu solda lunară brută.
Împotriva hotărârilor pronunţate în cauză procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a declarat recurs în anulare, întemeiat pe dispoziţiile art.330 pct.2 C.proc.civ., solicitând casarea acestora şi respingerea acţiunii, cu motivarea că dispoziţiile art.31 alin.1 şi alin.2 din Legea nr.138/1999 pe care şi-au întemeiat instanţele soluţia pronunţată au fost abrogate prin O. G. nr.73/1999, care asimilează salariilor şi supune impozitării ajutoarele acordate cadrelor militare disponibilizate.
Recursul în anulare este întemeiat.
În adevăr, în temeiul art.31 (1) şi (2) din Legea nr.138 din 20 iulie 1999, în vigoare de la 22 iulie 1999, la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept la pensie cadrele militare beneficiau de un ajutor neimpozabil stabilit în raport cu solda lunară brută.
Dispoziţiile citate au fost, însă, abrogate prin art.86 alineat final, partea finală din OG nr.73 din 26 august 1999 privind impozitul pe venit care supune impozitului veniturile din salarii (art.4 litera „b") şi asimilează salariilor „în vederea impunerii", drepturile de soldă lunară, indemnizaţii, prime, premii, sporuri şi alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii (art.23 litera b).
Aceeaşi ordonanţă prevede (art.70) că dispoziţiile sale intră în vigoare la 1 ianuarie 2000 „şi se aplică veniturilor începând cu această dată".
În cauză, reclamantul a fost trecut în rezervă cu drept de pensie la data de 31 martie 2000, astfel încât, ajutoarele cuvenite se constituie în venituri realizate după data intrării în vigoare a O. G.nr.73/1999, ale cărei dispoziţii sunt, astfel, incidente în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursulîn anulare declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva deciziei civile nr.872 din 28 iunie 2001 a Tribunalului Sibiu.
Casează Decizia recurată, precum şi sentinţa civilă nr.2358 din4 aprilie 2001 a Judecătoriei Sibiu şi respinge ca nefondată acţiunea formulată de reclamantul C.I.I..
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1806/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 1803/2002. Civil → |
|---|
