CSJ. Decizia nr. 1948/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 1948
Dosar nr. 3500/2002
Şedinţa publică din 14 mai2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 7211/1999, reclamantul P.I. a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Local al Municipiului Timişoara, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligat la restituirea suprafeţei de 705 mp teren situat în Timişoara, ce a fost expropriat şi este liber de construcţii, cerând, de asemenea, a se efectua cuvenitele menţiuni în CF, în baza unei expertize ce se va face în cauză.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a fost proprietarul apartamentului nr. 2, compus din 2 camere şi dependinţe şi 50/100 părţi comune, intabulat în CF ind. 36243 Timişoara şi CF colectiv 36241 Timişoara, casă, curte şi grădină.
A mai arătat reclamantul că bunica şi tatăl său, P.M. şi P.P., au fost proprietarii apartamentului nr. 1, compus din 3 camere şi dependinţe, situat în imobilul sus menţionat şi că întreg imobilul a fost demolat, iar terenul expropriat.
În prezent, este liberă de construcţii suprafaţa de aproximativ 705 mp, a cărei restituire o solicită, precum şi intabularea dreptului de proprietate pentru terenul proprietatea sa.
Tribunalul Timiş, secţia civilă, prin sentinţa nr. 103/PI din 6 februarie 2002, a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul P.I., decedat la 4 aprilie 2000, însuşită şi continuată de P.S.S., a constatat că suprafaţa de 503 mp teren din parcela cu nr.top.12357 – 12358/1, înscrisă în CF 36241 Timişoara şi CF ind. 36242 a fost proprietatea antecesorilor reclamantului şi a fost trecută înproprietatea statului cu titlu de expropriere, iar ulterior a fost dezmembrată în parcele cu nr. top.12357 – 12358/1 casă şi teren în suprafaţă de 1428 mp şi cu nr. top. nou 12357 – 12358/1/2 teren în suprafaţă de 90 mp cu baterie de garaje, ce s-a înscris în CF 100.387, a rămas fără utilitate publică, iar în consecinţă, a dispus restituirea către reclamantă a acestei suprafeţe de teren prin dezmembrare, conform expertizei ce face parte integrantă din sentinţă.
Totodată, instanţa a dispus înscrierea într-o carte funciară nou înfiinţată a terenului pe numele reclamantului P.I. cu titlu de cumpărare şi moştenire.
Tribunalul a reţinut că întregul imobil a fost demolat, terenul a fost expropriat şi din tot terenul, a rămas neconstruită suprafaţa de 705 mp.
Tribunalul a apreciat că, în raport de dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 33/1994, se impune admiterea acţiunii şi restituirea terenului, întrucât nu se justifică nici o utilitate publică pentru a se păstra terenul în proprietatea statului şi nici nu s-a făcut dovada că reclamantul ar fi fost despăgubit.
Pârâtul Consiliul Local al Municipiului Timişoara a declarat apel, arătând că greşit a fost restituit terenul, întrucât există reţele de gospodărire şi subterane în jurul acestuia.
Prin Decizia civilă nr. 89 din 27 iunie 2002, Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, a admis apelul şi a schimbat în tot sentinţa în sensul că a respins ca neîntemeiată acţiunea.
Pentru a pronunţa această hotărâre, curtea de apel a reţinut că, la data cumpărării apartamentului în anii 1977 şi 1978, terenul aferent a trecut în proprietatea statului în baza Legii nr. 58/1974, iar în anul 1985, prin Decretul nr. 395 a fost expropriată casa compusă din două apartamente, cu terenul aferent în suprafaţă de 99,66 mp.
Curtea de apel a apreciat că reclamanta nu a făcut dovada că a deţinut în proprietate acest teren pentru a putea cere restituirea lui, de vreme ce, la data când antecesorii ei au cumpărat cele două apartamente, terenul a trecut în proprietatea Statului Român.
Această soluţie a fost atacată cu recurs de către reclamanta P.S.S., care a criticat greşita reţinere a faptului că terenul în litigiu a trecut în proprietatea statului în baza Legii nr. 58/1974 şi nu expropriat, deşi nu a fost sesizată cu acest aspect de către apelant, dând mai mult decât a cerut pârâtul în apel.
Recursul urmează a fi admis pentru considerentele care succed.
Examinarea actelor dosarului, respectiv extrasele de carte funciară şi, în special, contractul de vânzare-cumpărare prin care autorul recurentei-reclamante, P.I. a cumpărat imobilul în litigiu – apartamentul nr. 2 – duce la concluzia indubitabilă a faptului că, la data dobândirii apartamentului, terenul aferent acestuia, în suprafaţă de 815 mp, a trecut în proprietatea statului în baza Legii nr. 58/1974.
Prin Decretul Prezidenţial nr. 395/1985, construcţia (casa) formată din două apartamente, a fost expropriată şi trecută în proprietateaStatului Român, apoi fiind demolată.
Această concluzie rezultă şi din expertiza topografică efectuată în cauză.
Cum întreaga suprafaţă de teren a trecut în proprietatea statului ca efect al aplicării Legii nr. 58/1974, ea nu putea să constituie obiectul decretului de expropriere, aşa cum susţine reclamanta.
Or, obiectul cauzei nefiind exproprierea, instanţa competentă să judece, în primă instanţă, este judecătoria, în raport cu prevederile art. 1 C. proc. civ.
Întrucât problema competenţei materiale a instanţei este de ordine publică, în conformitate cu prevederile art. 304 pct. 3, se impune admiterea recursului şi casarea hotărârilor pronunţate, urmând a se trimite cauza la instanţa de fond competentă, respectiv Judecătoria Timişoara, pentru rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta P.S.S. împotriva deciziei nr. 89 din 27 iunie 2002 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă.
Casează Decizia recurată, precum şi sentinţa nr. 103/PI din 6 februarie 2002 a Tribunalului Timiş, secţia civilă, şi trimite cauza, spre competentă soluţionare, la Judecătoria Timişoara, ca instanţă de fond.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi14 mai2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1949/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 1946/2002. Civil → |
|---|
