CSJ. Decizia nr. 256/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 256.
Dosar nr.2474/2002
Şedinţa publică din13 iunie2003
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta E.G.împotriva deciziei nr.63 din 8 mai 2002 a Curţii de Apel Craiova – secţia civilă.
La apelul nominal s-au prezentat: recurenta reclamantă reprezentată de avocat D.L.S.şi intimatul pârât G.C.reprezentat de avocat C.A.M., lipsind intimata pârâtă S.C. "O." S.A. Slatina şi intimatul chemat în garanţie A.P.A.P.S.
Procedura completă.
Avocat D.L.S.solicită admiterea recursului aşa cum a fost formulat şi depune concluzii sacrise.
Avocat C.A.M. solicită respingerea recursului conform întâmpinării.
CURTEA,
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 9.07.2001 reclamanta E.G.a chemat în judecată pârâţii S.C. "O." S.A. Slatina şi G.C.M.pentru ca prin hotărâreace se va da, să se dispună restituirea imobilului – moară ţărănească -, situată în comuna Coteana judeţul Olt, împreună cu terenul aferent de 2110 mp.
Acţiunea a fost completată, solicitându-se a se constata nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr.8921/11.05.2001 încheiat între S.C. "O." S.A. şi pârâtul G.C.M.
Pârâtul G.C.a solicitat chemarea în garanţie a S.C. "O." S.A. şi A.P.A.P.S. pentru ca, în situaţia în care va cădea în pretenţii, să fie despăgubit, iar prin cerere reconvenţională a solicitat ca, pentru ipoteza admiterii acţiunii, pârâta S.C. "O." S.A. să-i restituie preţul actualizat cu indicele de inflaţie şi recunoaşterea în favoarea sa a unui drept de retenţie. Totodată a susţinut că acţiunea este prematură, impunându-se soluţionarea separată a acţiunii în anularea sau constatarea nulităţii actelor juridice încheiate în cadrul procesului de privatizare, prin care S.C. "O." S.A. a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni de la F.P.S. – conform art.46,47 din Legea nr.10/2001.
Prin sentinţa civilă nr.232/12 noiembrie 2001 a Tribunalului Olt, s-a admis acţiunea, s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr.8921/11.05.2001, a fost obligat pârâtul G.C.M.să restituie reclamantei moara şi terenul în suprafaţă de 2118 mp.
S-a admis în parte cererea de chemare în garanţie şi cererea reconvenţională a pârâtului G.C.şi a fost obligată pârâta S.C. "O." S.A. Slatina, la restituirea preţului, actualizat la data executării hotărârii.
S-a respins ca neîntemeiată cererea privind acordarea dreptului de retenţie; s-a respins excepţia privnd prematuritatea acţiunii; s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în garanţie aA.P.A.P.S. Bucureşti.
S-a reţinut pentru aceasta că imobilul a fost preluat abuziv, potrivit art.2 din Legea nr.10/2001, iar titlul opus de actualul deţinător, pârâtul G.C.– actul de vânzare-cumpărare din 11 mai 2001 -, este nul absolut în conformitate cu art.46 al.2 din Legea nr.10/2001, ambele părţi contractante fiind de rea credinţă în raport de data încheierii actului, când era intrată în vigoare Legea nr.10/2001.
Curtea de Apel Craiova – secţia civilă, prin Decizia nr.63 din 8 mai 2002, a admis apelurile formulate de pârâtul G.C.M.şi pârâta S.C. "O." S.A. Slatina, împotriva sentinţei civile nr.232 dn 12 noiembrie 2001 pronunţată de Tribunalul Olt, pe care a schimbat-o şi pe fond a respins acţiunea formulată de reclamantă; a respins totodată şi cererile reconvenţionale sau de chemare în garanţie formulate de pârâţii apelanţi.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut următoarele:
Imobilul a trecut cu titlu valabil în proprietatea statului, măsura naţionalizării fiind aplicată corect în raport de prevederile Legii nr.119/1948 şi caracteristicile tehnice ale morii.
Ulterior, imobilul a fost inclus în patrimoniul pârâtei S.C. "O." S.A. – societate comercială complet privatizată, în cauză fiind aplicabile prevederile art.27 din Legea nr.10/2001, conform cărora persoana îndreptăţită are dreptul doar la măsuri reparatorii prin echivalent, imobilul fiind vândut de către stat în cursul activităţii de privatizare. Cum astfel S.C. "O." S.A. era proprietarul valabil, a putut transmite proprietatea prin vânzare-cumpărare pârâtului G.C.M.contractul respectiv fiind valabil încheiat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, considerând-o netemeinică şi nelegală, susţinând că, instanţa de apel a reţinut greşit că imobilul a trecut cu titlu valabil în proprietatea statului, prin aplicarea corectă a Legii nr.119/1948 şi aceasta întrucât chiar în această ipoteză Legea nr.10/2001 – art.2 al.1 lit.a stabileşte ca fiind abuzivă preluarea. Ca atare imobilul trebuia retrocedat.
Pe de altă parte, conform situaţiei de fapt reale, moara în litigiu, nu avea caracter industrial (pentru a putea intra sub incidenţa Legii nr.119/1948) ci, era o simplă moară ţărănească, în raport de capacitatea de prelucrare.
Ca atare, imobilul a fost preluat de stat, fără titlu valabil, situaţie în care potrivit art.46 alin.2 din Legea nr.10/2001, actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele din cadrul procesului de privatizare sunt lovite de nulitate absolută , pârâţii fiind de altfel şi de rea credinţă la încheierea contractului de vânzare cumpărare.
Mai mult, arată recurenta, actul astfel încheiat este nul absoltut şi pentru condiţie de formă, nefiind încheiat sub formă autentică,neîndeplinite fiind şi formalităţile depublicitate imobiliară.
Pe de altă parte, instanţa de apel nu s-a pronunţat cu privire la excepţia de tardivitate a apelului indicată de reclamantă.
Recursul nu este întemeiat.
Este adevărat că potrivitart.2 lit.a din Legea nr.10/2001 – imobilele apar ca preluate abuziv de către stat, inclusiv pentru ipoteza în care bunul respectiv a trecut în proprietatea statului urmare aplicării Legii de naţionalizare nr.119/1948 – cazul în speţă – şi că, într-o astfel de situaţie, imobilele se restituie, de regulă în natură,aceasta însă, în condiţiile Legii respective.
Potrivit Normelor Metodologice de aplicare unitrară a Legii nr.10/2001, aprobate prin HGnr.498/2003, preluările de imobile efectuate în baza Legii nr.119/1948, sunt prezumateca fiindfăcute cu titlu valabil. Din acest punct de vedere, prin probele administrate reclamanta nu a răsturnat această prezumţie, aşa încât considerentul avut în vedere de instanţa de apel, sub acest aspect, apare ca fiind corect, incidente fiind deci, aşa cum s-a reţinut, prevederile art.27 din Legea nr.10/2001, după care pentru imobilele preluate astfel, evidenţiate în patrimoniul unei societăţi comerciale privatizate cu respectarea dispoziţiilor legale,persoana îndreptăţită are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent.
Or, în cauză, esenţial, prin hotărârea atacată s-a avut în vedrere tocmai împrejurarea că, imobilul a aparţinut legal în proprietatea pârâtei S.C. "O." S.A., privatizată conform contractelor de vânzare-cumpărare de acţiuni nr.38 şi 39/13.01.1998 şi O.T./6/03.03.1999, determinantă fiind în cauză, legalitatea convenţiei de privatizare.
O asemenea chestiune, nu a format însă obiect de judecată, reclamanta neformulînd un capăt de cerere în acest sens. Acţiunea introductivă de instanţă a fost completată numai în ce priveşte nulitatea actului de vânzare-cumpărare încheiat între S.C. "O." S.A. şi pârâtulG.C.M.
În atare situaţie, câtă vreme, pe cale de judecată, nu a fost desfiinţat prin constatarea nulităţii, actul de privatizare, legal, instanţa de apel a reţinut şi valabilitatea actului de vânzare-cumpărare atacat, ca şi imposibilitatea de restituire în natură a imobilului.
Că este aşa, sunt de reţinut şi prevederile art.46 din Legea nr.10/2001 din care rezultă, pentru ipoteza restituirii în natură, necesitatea desfiinţării actelor juridice de înstrăinare, inclusiv a celor făcute în cadrul procesului de privatizare şi aceasta chiar în situaţia în care au ca obiect imobile preluate fără titlu valabil.
Cum în speţă o asemenea judecată nu a avut loc, sigur, în ce priveşte actele juridice de înstrăinare amintite, încheiate în cadrul procesului de privatizare, firesc, aşa cum s-a arătat, prezenta acţiune nu putea fi admisă.
În ce priveşte motivul de recurs privind tardivitatea apelului şi acesta este nefondat. Este adevărat că o asemenea chestiune apare în apelul scris. Din actele şi lucrările dosarului nu rezultă însă că a mai fost susţinută sau invocată în cadrul dezbaterilor. Pe de altă parte, este de reţinut că instanţa de apel, a procedat la judecata pe fond a apelului, desigur în considerarea faptului că, în realitate, ambele apeluri au fost declarate în termen, în raport de data comunicării hotărârii 3-4 dec.2001 (şi nu 28 noiembrie cum se susţine) – f.80,82 -, şi data înregistrării apelurilor, 20 dec. respectiv 17 dec. 2001.
Faţă de cele arătate, în temeiul art.312 C.proc.civ., recursul urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta E.G.împotriva deciziei nr.63 din 8 mai 2002 a Curţii de Apel Craiova – secţia civilă ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi13 iunie2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2651/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 2563/2002. Civil → |
|---|
