CSJ. Decizia nr. 259/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 259.
Dosar nr.1667/2002
Şedinţa publică din 17 iunie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de Ministerul de Interne Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Mureş împotriva ordonanţei nr.9 din 11 februarie 2002 a Curţii deApel Târgu Mureş, Comisia de Cercetare a averilor constituită în baza Legii 115/1996.
La apelul nominal s-au prezentat: intimaţii-cercetaţiM.V.şi M.M., lipsind recurentul Ministerul de Interne – Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Mureş şi intimatul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice.
Procedura completă.
Nefiind alte chestiuni prealabile şi văzând că s-a solicitat judecarea recursului şi în lipsă de către recurent, Curtea acordă cuvântul părţilor în dezbaterea recursului cu care a fost învestită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a recursului, de casare a ordonanţei nr.9/11 februarie 2002 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş – Comisia de cercetare a averilor constituită în baza Legii 115/1996 cu trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea completării probatoriilor.
Intimaţii-cercetaţi M.V.şi M.M. având pe rând cuvântul solicită respingerea recursului în temeiul art.312 alin (1) teza a II-a din C.proc.civ.şi menţinerea ca legală şi temeinică a ordonanţei pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş.
CURTEA,
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sesizarea întocmită de Ministerul de Interne subnr.33316 din 16 octombrie 2001, cu care a învestit, în temeiul art.9 dinLegea 115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere – Comisiadin cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş s-a solicitat cercetarea averii dobândite de M.V., locotenent colonel din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Mureş şi de soţia acestuia M.M..
Astfel, se arată că cercetatul M.V.a dobândit o casă de locuit demisol-parter-etaj şi teren în suprafaţă de 1.600 mp. în str.Voinicenilor nr.545 A, două autoturimse, unul marca VW Passat 1,8 AUDI înmatriculat pe numele său şi unul înmatriculat pe numele fiului acestuia M.A.G.student, iar între bunurile dobândite şi veniturile realizate există diferenţe apreciabile.
De asemenea, în sesizare se arată că discrepanţe există şi între veniturile reale obţinute de soţia sa, M.M., lucrător comercial (barman) şi şef de unitate de alimentaţie publică, care are consemnat în ultimul salariu şi cartea de muncă suma de 900.000 lei, la 1.06.1999, când s-a pensionat şi valoarea totală a materialelor de construcţii necesare ridicării vilei de vacanţă.
Prin ordonanţa nr.9 pronunţată la 11 februarie 2002 de Curtea de Apel Târgu Mureş, Comisia instituită pe baza Legii 115/1996 în dosarul 11/C/2001 s-a dispus, conform art.14 lit.b din legea menţionată clasarea cauzei privind pe cercetaţii M.V.şi M.M., constatându-se că provenienţa bunurilor acestora este justificată.
În motivarea ordonanţei, Comisia a stabilit pe baza înscrisurilor depuse, declaraţiilor cercetaţilor şi expertizei tehnice privind evaluarea materialelor de construcţie şi a manoperei referitoare la casa de locuit din str.Voinicenilor nr.545 A că nu există diferenţe vădite între veniturile şi cheltuielile acumulate de cercetaţi în ultimii 10 ani.
În acest sens s-a stabilit că veniturile provin din salariul cercetatului M.V. în perioada 1990-2000 (238.684.118 lei), economiile băneşti avute de cercetaţi în anul 1990 (150.000 lei), suma de 9.600.000 lei, sulta compensatorie primită de cercetaţi de la Ş.V., după un imobil edificat situat în Platoul Corneşti – Târgu Mureş şi aflat în indiviziune, acţiuni Azomureş vândute în anul 1996 de cercetaţi cu suma de 7.000.000 lei; vânzarea unei garnituri de mobilă cu suma de 9.500 DM; vânzarea unui apartament situat în Târgu Mureş şi bunuri mobile în valoare de 150.000.000 lei către O.V., salariul soţiei 21.745.236 lei; dobândirea de către fiul cercetatului a sumei de 9.000 DM (63.000.000 lei), cu ocazia absolvirii licelului, în urma unei mese festive la restaurant.
Aceste venituri au fost cuantificate la valoarea totală de 577.929.354 lei.
De asemenea au fost justificate şi valorile achiziţionate precum şi cheltuielile de întreţinere (coşul zilnic de întreţinere al familiei cercetatului 40% din salariul soţului ( 95.473.472 lei în ultimii 10 ani), imobilul tip vilă construit în perioada 1994-2000 cu valoarea tehnică de 198.305.678 lei, care incorporează materiale, terenul aferent construcţiei, achiziţionat în anul 1994 cu 100.000 lei, autoturismFIAT-UNO cumpărat în 1993 cu 3.000 DM (1.350.000 lei), autoturismul VW Pasat cumpărat în 2000 cu 16.000 DM (160.000.000 lei) pentru care s-a plătit o taxă vamală de42.000.000 lei, cheltuieli legate de organizarea „bologaşului" fiului cercetaţilor, din iunie 1997 (7.500.000 lei).
S-a mai apreciat de Comisia de cercetare a averilor că, la rândul lor, cercetaţii au mai beneficiat în mod continuu de la părinţii lor de un ajutor în produse agroalimentare, ajutor susţinut şi de statutul cercetatului M.V.care a beneficiat prin natura profesiei de facilităţi de hrană şi echipament.
Împotriva acestei ordonanţe a declarat recurs Ministerul de Interne – Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Mureş, circumscris motivului prevăzut de art.304 pct.10 din C.proc.civ.
Astfel, se critică împrejurări de fapt care au fost greşit interpretate de instanţă referitoare la imposibilitatea ridicării unei construcţii de tipul unei case de vacanţă cu venituri obţinute în proporţie majoritară de către soţia cercetatului M.M., care, în calitate de lucrător comercial (barman) şi şef unitate de alimentaţie publică, a avut ultimul salariu (900.000 lei) la 1.06.1999 anterior pensionării şi lipsa documentelor (înscrisurilor) justificative în acest sens care să probeze această contribuţie.
-cuantumul redus al veniturilor obţinute în anul 1993 de soţii M.V.şi M.M. – 2.054.754 lei – în raport de cuantumul cheltuielilor, ocazionate pentru achiziţionarea materialelor de construcţie în vederea cumpărării de cărămidă şi ţiglă (1.217.940 lei);
- justificarea eronată a veniturilor prin facilităţile de hrană şi echipament ale cercetatului M.V.;
-menţionarea sumei de 95.473.472 lei„cheltuieli – coş zilnic", total simbolică şi nerealistă pentru cheltuielile unei familiii compusă din 3 membri care posedă şi două autoturisme – în condiţiile în care suma alocată acestor cheltuieli este apreciată de cercetatul M.V.ca fiind de numai 791.612 lei/lună, chiar dacă din1990 până în prezent valoarea monedei naţionale s-a depreciat.
La motivele de recurs, cercetatul M.V.a opus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului şi menţinerea ca legală şi temeinică a ordonanţei 9/11 februarie 2002 a Curţii de Apel Târgu Mureş, arătând că greşit se evidenţiază în recurs, că aportul soţiei sale la construirea imobilului a fost infim, câtă vreme aceasta a lucrat timp de 3o de ani în comerţ şi totodată menţionează că au fost pe drept justificate veniturile în raport de salariile obţinute de cercetaţi, de contribuţia părinţilor lui M.V., de alte venituri materiale obţinute pe parcursul timpului din vânzarea unor autoturisme, garnitura de mobilă vândută în 1996 lui F.Z.
Recursul se vădeşte a fi fondat şi urmează a fi admis pentru motivele ce vor fi expuse mai jos.
Verificând ordonanţa pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş – Comisia de cercetare a averilor demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere, constituită în baza Legii 115/1996 sub aspectul prevederilor legale în materia arătată, Curtea apreciază că motivele de recurs sunt pertinente în ipoteza în care concluziile instanţei au fost elaborate pe baza unui material probator care are carenţe sub aspectul lămuririi întregii ecuaţii venituri-cheltuieli în întreaga perioadă supusă controlului.
Lipsa unei expertize contabile de specialitate, care să stabilească balanţa reală dintre venituri şi cheltuieli a determinat o analiză sumară a instanţei.
În acest sens este de precizat că singura expertiză încuviinţată şi administrată în cauză, ca probă utilă, pertinentă şi concludentă a fost o expertiză tehnică de evaluare a materialelor de construcţii şi amanoperei încorporată în edificarea casei de vacanţă, de tip vilă compus din demisol + parter + etaj şi stabilirea valorii actuale de circulaţie a acesteia (raportul de expertiză – filele 124-130 dosar).
Completarea expertizei a vizat finisarea construcţiei şi actualizarea acestor lucrări.
Calculele instanţei privind raportul justificat venituri-cheltuieli (filele 180-181 dosar) sunt realizate în mod global, fără a se menţiona paralel şi defalcat pentru fiecare an din întreaga perioadă 1990-2000, veniturile obţinute per total din care să fie deduse toate celelalte cheltuieli (obţinute din salarii, din vânzarea bunurilor, din contribuţia părinţilor şi în parte din facilităţile de care a beneficiat cercetatul M.V.etc.
Nu au fost descrise eşalonat şi evidenţiate pentru fiecare an, veniturile obţinute din vânzările de autoturisme şi mobilă în raport de cheltuielile făcute de familia M.
Instanţa nu a cercetat sub aspect probator înscrisurile din care să rezulte existenţa unei coproprietăţi între cercetaţi şi Ş.V., cu privire la terenul situat în zona platoului Corneşti şi la modalitatea în care a fost sistată starea de indiviziune între coproprietari, cu toate consecinţele juridice ce decurg din operaţiunea de separare şi individualizare a coproprietăţii (a se vedea declaraţia cercetatului M.V.– fila 97 dosar) şi nu a ordonat producerea de dovezi în acest sens.
Astfel, în temeiul art.312 alin (1) teza primă şi art.313 instanţa va admite recursul, va casa ordonanţa nr.9 din 11 februarie 2002 a Curţii de Apel Târgu Mureş şi în consecinţă va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Cu prilejul rejudecării, instanţa de trimitere va analiza în ce măsură sunt concludente dovezile de venituri ale cercetatei M.M. raportat la contribuţia edificării imobilului (construcţie) din comuna Sîntana de Mureş nr.545 A, va evidenţia pe baza unei expertize contabilecu stabilirea unor obiective care să dovedească balanţa venituri-cheltuieli pe fiecare an, defalcat, cu analiza tuturor veniturilor obţinute din salarii şi alte venituri de orice tip ce vor fi exprimate la nivelul tuturor cheltuielilor realizate de familia cercetatului, stabilind în mod real, cuantumul cheltuielilor legate de întreţinere ale familiei şi va elucidaneconcordanţa şi neveridicitatea sumei de 795.612 lei /lunar la care a fost apreciat „coşul zilnic" care deserveşte ansamblul de nevoi ale familiei raportat la cheltuielile legate de impozit, întreţinerea autoturismelor.
De asemenea este utilă producerea de dovezi din care să rezulte în ce măsură edificarea casei de vacanţă a antrenat şi alte venituri, cu descrierea exactă a surselor acestora raportat la fiecare an în care s-au realizat manopere de construire şi la veniturile obţinute din vânzarea autoturismelor.
Se vor lămuri şi aspectele legate de titlul cu care cercetaţii deţin terenul situat în zona platoului Corneşti, în cuprinsul administrării probatoriilor, urmând a fi desluşite toate împrejurările evidenţiate de art.10 din Legea 115/1996 potrivit cu care „dacă persoana a cărei avere este supusă controlului este căsătorită, controlul se extinde şi asupra averii şi veniturilor dobândite de celălalt soţ. Sunt supuse controlului şi bunurile de valoare ce fac obiectul declarării, realizate prin persoane interpuse sau transcrise cu titlu oneros către ascendenţi, descendenţi, fraţi, surori şi afini de acelaşi grad, precum şi cele transmisecu titlu gratuit către orice persoană".
În lumina considerentelor mai sus evocate, instanţa de trimitere va avea îndatorirea de aexamina sesizarea în conformitate cu dispoziţiile art.315 alin (1) din C.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Ministerul de Interne – Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Mureş împotriva ordonanţei nr.9 din 11 februarie 2002 a Curţii de Apel Târgu Mureş, Comisia de Cercetarea Averilor pe care o casează şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2598/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 2565/2002. Civil → |
|---|
