CSJ. Decizia nr. 429/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 429.
Dosar nr. 5509/2002
Şedinţa publică din 28 octombrie2003
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. La 11 octombrie 2002 a fost înregistrată de Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, cererea de revizuire a deciziei nr. 1505/13 septembrie 2002 a acelei instanţe pe temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., fiind potrivnică deciziei civile nr. 36 din 29 octombrie 1993 a Tribunalului Argeş ca instanţă de recurs extraordinar.
Prin Decizia nr. 2170/R din 18 noiembrie 2002 Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, şi-a declinat competenţa în favoarea Curţii Supreme de Justiţie., pe temeiul art. 323 pct. 2 C. proc. civ., în raport de Decizia atacată a Curţii de apel.
2. Cererea de revizuire este nefondată.
2.1. Revizuienţii susţin că prin Decizia nr. 1505 din 13 septembrie 2002, atacată cu vânzare, s-a modificat Decizia nr. 476/2002 a Tribunalului Argeş, constatându-se nulitatea titlului de proprietate nr. 108535/99, fiind înlăturaţi de la moştenire toţi ceilalţi succesori.
Anterior, prin Decizia nr. 36/R din 29 octombrie 1993 a Tribunalului Argeş, ca instanţă de recurs extraordinar, a fost desfiinţată sentinţa nr. 300 din 3 noiembrie 1992 a Judecătoriei Câmpulung, stabilindu-se că dreptul de proprietate aparţine moştenitorilor(S.M. şi H.I.,A. şi P., iar, pe baza acestei decizii, s-a eliberat titlul de proprietate nr. 108535/1999.
2.2. Instanţa de recurs prin Decizia atacată reţine că faţă de S.O. nu areautoritate de lucru judecat, deciziile invocate de partea potrivnică (nr. 2758/1996 şi 36/1993), întrucât aceasta nu a fost parte în acele procese.
Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ. revizuirea poate fi admisă când „există hotărâri potrivnice pronunţate de instanţe de acelaşi grad sau de grad diferit, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane având aceeaşi calitate".
Textul art. 322 alin. (1) mai cere ca în cauză să existe hotărâri definitivesau irevocabile, care să evoce fondul, ambele condiţii fiind îndeplinite.
Celelalte condiţii din art. 322 pct. 7 C. proc. civ. nu sunt, însă, îndeplinite, ceea ce atrage respingerea cererii.
Cele două hotărâri trebuie să fie potrivnice, adică în dispozitivul lor să existe măsuri care nu se pot aduce la îndeplinire, ceea ce nu se regăseşte în cauză.
De asemenea, nu se constată existenţa triplei identităţi – de părţi, obiect şi cauză, recurentul S.O. din Decizia atacată în revizuire nefiind parte în prima cauză (Decizia nr. 36/1993), iar obiectul este diferit.
Legea mai cere ca în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepţia puterii lucrulu i judecat sau dacă a fost ridicată ea să nu fi format obiectde dezbatere ori dacă a fost respinsă nu există decât calea de atac a recursului şi nu a revizuirii.
Or, cum rezultă din Decizia nr. 476/2002s-a reţinut puterea lucrului judecat a deciziei nr. 36/1993, soluţie infirmată prin Decizia nr. 1505/2002 atacată în revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuienţii H.I. şi H. P. împotriva deciziei nr. 1505 din 13 septembrie 2002 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi28 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 4334/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 428/2002. Civil → |
|---|
