CSJ. Decizia nr. 485/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.485DOSAR NR.737/2002
Şedinţa publică din 11 februarie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanţii P.V.E.şi D.G.împotriva deciziei nr.598 din 6 decembrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a IV-a Civilă.
La apelul nominal s-au prezentat recurenţii-reclamanţi P.V.E., reprezentat de avocat C.A., D.G.personal şi asistată de acelaşi avocat, intimaţii-pârâţi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, prin consilier juridic O. O., S.F., S.C., S.M., personal, lipsind intimaţii-pârâţi S.C., S.M..
Procedura completă.
Nefiind chestiuni prealabile Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului cu care a fost investită.
Avocat C.A. solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunţate şi pe fond admiterea acţiunii în revendicare, conform art.314 din codul de procedură civilă.
Consilier juridic O.O.solicită respingerea recursului cu consecinţa menţinerii ca legale şi temeinice a hotărârilor pronunţate.
Intimaţii S.F., S.C. şi S.M., având pe rând cuvântul au solicitat respingerea recursului, ca nefondat, conform art.312 (1) teza a II-a din C. proc. civ.
Reprezentantul Ministerului Public pune aceleaşi concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.3322 din 23 mai 2000 reclamanţii P.V.E.şi D.G.au chemat în judecată pe pârâţii Consiliul General al Municipiului Bucureşti, S.F., S.C., S.M., S.C. şi S.M. solicitând să fie obligaţi să le predea în deplină şi paşnică posesie spaţiul situat în Bucureşti, str.M.Eminescu nr.139, parter, sector 2.
În motivarea acţiunii reclamanţii au arătat că prin sentinţa civilă nr.14979 din 4 decembrie 1997 al cărei dispozitiv a fost lămurit prin sentinţa civilă nr.13270 din 5 octombrie 1999, ambele pronunţate de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, definitive, a fost admisă acţiunea în revendicare formulată în contradictoriu cu pârâţii Consiliul local al Municipiului Bucureşti şi Consiliul local al sectorului 2 Bucureşti care au fost obligaţi să le lase în deplină proprietate şi posesie imobilul în litigiu.
Au mai precizat reclamanţii că nu le este opozabil contractul de închiriere încheiat de Primăria Municipiului Bucureşti prin S.C. "A."cu pârâţii persoane fizice la data de 2 august 1996.
Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă prin sentinţa civilă nr.278 din 21 martie 2001 a respins acţiunea ca neîntemeiată cu motivarea că, aplicând dispoziţiile art.480 C.civ., într-o acţiune în revendicare se constată că reclamanţii nu au făcut dovada titlului de proprietate asupra imobilului în litigiu în timp ce pârâţii au un astfel de titlu.
Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă prin Decizia civilă nr.598 din 6 decembrie 2001 a respins apelul declarat de reclamanţii P.V.E.şi D.G.împotriva sentinţei civile nr.278/21 martie 2001 a Tribunalului Bucureşti, Secţia a IV-a civilă, reţinând că aceştia nu au respectat dispoziţiile art.10 şi 11 din OUG nr.40/1999, nu au notificat pe pârâţi pentru încheierea unui nou contract de închiriere.
În termen legal împotriva deciziei civile nr.598 din 6 decembrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a IV-a civilă au declarat recurs reclamanţii P.V.E.şi D.G.solicitândcasareaîntemeiulart.304pct.9C.proc.civ.şi susţinând în esenţă că nu le este opozabil contractul de închiriere încheiat de pârâţi întrucât spaţiul în litigiu este „comercial"nu „de locuit".
Recursul urmează să fie admis ca fondat pentru următoarele considerente.
Prin sentinţa civilă nr.14979 din 4 decembrie 1997 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti definitivă a fost admisă acţiunea în revendicare formulată de reclamanţii P.V.E.şi D.G.şi au fost obligaţi pârâţii Consiliul local al Municipiului Bucureşti şi Consiliul local al Sectorului 2 Bucureşti să le lase în deplină proprietate şi posesie imobilul situat în Bucureşti, str.Mihai Eminescu nr.139 compus printre altele, şi dintr-un corp de casă cu parter constând din trei prăvălii cu patru anexe şi etaj.
S-a reţinut că imobilul menţionat nu a intrat în patrimoniul Statului Român în temeiul unui titlu valabil.
Primarul General al Municipiului Bucureşti prin dispoziţia nr.1133 din 11 mai 1998 a dispus restituirea în proprietatea reclamanţilor a imobilului situat în Bucureşti, str.Mihai Eminescu nr.132, sector 2.
Pârâţii S.C. şi S.F. au dobândit, în temeiul Decretului nr.61/1990, prin contract de vânzare-cumpărare încheiat cu S.C. Orizont S.A. la data de 18 iunie 1992 dreptul de proprietate asupra apartamentului nr.56 situat în Bucureşti, str.Apusului nr.32, bl. N 27, sc.2, pe care iniţial l-au deţinut în calitate de chiriaşi. La data de 24 aprilie 1996 pârâţii au vândut lui N.G.şi N.D.M.acest apartament.
La scurt timp Primăria Municipiului Bucureşti le-a repartizat spaţiul ce constituie obiectul prezentului litigiu, din Bucureşti, str.Mihai Eminescu nr.132, parter, iar S.C. "A."S.A. a încheiat la data de 2 august 1996 contract de închiriere cu pârâţii.
Pe parcursul prezentului litigiu pârâţii au încheiat cu Primăria Municipiului Bucureşti – Direcţia Generală de Administrare a Fondului Imobiliar, la data de 28 aprilie 2000 contract de închiriere pentru un alt apartament, nr.24 din Bucureşti, str.Dumbrava Nouă nr.34, bl. P 22, sector 5.
Prin conduita lor, pârâţii, de rea credinţă, nu au adus la cunoştinţaPrimărieiMunicipiuluiBucureştiîmprejurareacă după1 ianuarie 1990 au înstrăinat o locuinţă şi nu mai puteau beneficia de repartizarea unei alte locuinţe din fondul locativ al acesteia.
Pe de altă parte dispoziţiile art.1 şi 7 din OUG nr.40 privind protecţia chiriaşilor reglementează prelungirea de drept a duratei contractelor de închiriere pentru suprafeţe locative-deţinute de stat sau de unităţile administrative ale acestuia cu destinaţia de locuinţă.
Or, spaţiul închiriat pârâţilor a avut destinaţia de spaţiu comercial şi a fost restituit ca atare reclamanţilor, prin Decizia organului administrativ competent.
Faţă de considerentele menţionate, Curtea va admite recursurile, va casa Decizia curţii de apel în parte, va admite apelul declarat de reclamanţi împotriva sentinţei tribunalului, va admite acţiunea şi va obliga pe pârâţii persoane fizice să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie reclamanţilor imobilul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanţii P.V.E., D.G.împotriva deciziei 598/6 decembrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă.
Casează Decizia menţionată în parte şi admite apelul declarat de reclamanţi împotriva sentinţei civile 278 din 21 martie 2001 a Tribunalului Bucureşti, Secţia a IV-a civilăşi în consecinţă admite acţiunea formulată de reclamanţi şi obligă pe pârâţii S.F., S.C., S.M., S.C., S.M. să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie imobilul situat în Bucureşti, str.Mihai Eminescu nr.139, sector 2 – construcţii cu anexă.
Menţine restul dispoziţiilor deciziei Curţii de apel.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 487/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 484/2002. Civil → |
|---|
