CSJ. Decizia nr. 782/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 782Dosar nr. 3101/2002
Şedinţa publică din 27 februarie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov, secţia civilă, sub nr. 4703 din 29 august 2001, contestatoarea Z.I.V. a chemat în judecată pe intimatul Municipiul Braşov, reprezentat prin Primarul municipiului şi a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate nulitatea dispoziţiei nr. 1072 din 3 august 2001 dată de Primarul Municipiului Braşov prin care s-a respins cererea de restituire în natură formulate de contestatoare, privind terenul înscris în CF nr. 20262 Braşov, nr. top. 8858/1/1/1/1/1/11 în prezent înscris în CF 31391 deoarece dispoziţia arătată încalcă prevederile imperative ale art. 11 alin. (2) raportate la art. 6 alin. (1) teza finală din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 februarie 1989.
În consecinţă, contestatoarea solicită să se dispună obligarea intimatului Municipiul Braşov să îi restituie în natură terenul loc de casă, în suprafaţă de 544 mp, situat în intravilanul localităţii Braşov, înscris la data exproprierii în CF 20262 Braşov nr. top. 8858/1/1/1/1/1/11 să se rectifice CF nr. 20262 Braşov prin radierea dreptului de proprietate al Statului Român, în baza art. 34 pct. 3 din Legea nr. 115/1938 şi respectiv să se intabuleze acest drept în favoarea contestatoarei.
În motivarea cererii sale, contestatoarea arată că prinDecretul nr. 183/1987 al fostului Consiliu de Stat s-a dispus trecerea în proprietatea Statului Român a suprafeţei de 544 mp teren situat în intravilanul Municipiului Braşov, teren care a aparţinut antecesorilor săi, C.I. şi I.C., a căror unică moştenitoare legală este, în calitate de fiică.
Că deşi exproprierea terenului s-a făcut în scopul constituirii unui cvartal de locuinţe cu dotări comerciale şi tehnico-edilitare, proiectul de utilitate publică nu a fost realizat până în prezent, deşi au trecut mai mult de 14 ani de la expropriere, terenul fiind şi în prezent în întregime liber, fără construcţii, detalii de sistematizare şi fără a fi traversat de conducte subterane de apă, termoficare sau cabluri electrice ori telefonice.
Că prin Dispoziţia dată de Primarul municipiului Braşov împotriva căruia a formulat plângerea de faţă, i-a fost respinsă cererea prin care a solicitat în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 restituirea în natură a terenului arătat în petitul acţiunii cu motivarea că imobilul se află în Centru civic al municipiului, iar prin Hotărârea Consiliului Local Braşov nr. 116/1993 s-ar fi aprobat „Planul Urbanistic de Zonă pentru Centrul Financiar Comercial al Municipiului Braşov" cuprinzând construcţii în curs de edificare şi cele care se vor edifica în viitor.
Că motivul invocat în dispoziţia Primarului Municipiului Braşov, nr. 1072 din 3 august 2001 nu corespunde realităţii, pe terenul în litigiu nefiind edificate nici un fel de construcţii şi nici nu au fost demarate lucrări de sistematizare, terenul fiind şi în prezent liber şi nefolosit.
În conformitate cu art. 115 C. proc. civ. intimatul Municipiul Braşov a formulat întâmpinare solicitând respingerea contestaţiei formulată de Z.V., pentru că nu este posibilă restituirea în natură a terenului solicitat, deoarece, potrivit Planului Urbanistic de Zonă pentru Centru Financiar Comercial al Municipiului Braşov, în perimetrul care cuprinde şi terenul în litigiu sunt prevăzute obiective de utilitate publică ca Centru Internaţional de Comerţ, Catedrala Ortodoxă, Bursa de Valori, Tribunal, Curtea de Apel, Curtea de Conturi, Sală Polivalentă etc.
Că nu are relevanţă împrejurarea că terenul nu este ocupat încă de construcţiile planificate, deoarece lucrările edilitare au început pe porţiuni, în funcţie de sumele alocate proiectului de modernizare a Centrului civic – conform Planului de Urbanism, care se referă la întregul ansamblu.
Prin sentinţa civilă nr. 70/S din18 februarie 2002 pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia civilă, contestaţia formulată de contestatoarea Z.I.V. a fost respinsă.
Pentru a pronunţa această hotărâre tribunalul a reţinut din probele administrate următoarele:
Prin Decretul nr. 183/1987 emis de fostul Consiliu de Stat, au fost expropriate şi trecute în proprietatea statului şi în administrarea fostului Consiliu Popular al Municipiului Braşov terenurile în suprafaţă totală de 15.798 mp şi construcţiile edificate pe aceste terenuri, situate în municipiul Braşov, identificate potrivit planului de situaţie anexat la decret, în scopul construirii în Centrul civil al oraşului a unui cvartal de locuinţe, a dotărilor comerciale şi tehnico-edilitare aferente.
În perimetrul afectat lucrărilor de utilitate publică dispuse prin decret este cuprins şi terenul a cărui retrocedare este cerută de contestatoare.
A mai reţinut instanţa de fond că deşi în prezent, terenul în litigiu nu a fost ocupat cu construcţii sau alte obiective prevăzute în decretul de expropriere, este inclus în domeniul public al Municipiului Braşov şi cuprins în Planul Urbanistic de Zonă pentru Centrul Financiar Comercial al Municipiului Braşov, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Braşov nr. 116/1993 iar lucrările la întreg ansamblu au fost începute şi parţial realizate.
Că în raport cu cele arătate, terenul solicitat de contestatoare nu poate fi restituit în natură nefiind îndeplinite cerinţele art. 10 din Legeanr. 10/2001, pentru a se putea dispune această măsură, intimatul procedând corect atunci când prin Dispoziţia nr. 1072 din 3 august 2001 a respins cererea de restituire în natură şi a făcut persoanei îndreptăţite oferta de despăgubire prin echivalent potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
Prin Decizia nr. 31/Ap din 16 mai 2002 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, s-a admis apelul declarat de reclamanta Z.I.V. împotriva sentinţei civile nr. 70/2001 pronunţată de Tribunalul Braşov pe care o schimbă în tot în sensul că admiţând acţiunea reclamantei constată nulitatea Dispoziţiei nr. 1072/2001 emisă de Primarul municipiului Braşov şi dispune restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 544 mp situat în Braşov, înscris în CF 20262 Braşov nr. top 8858/1/1/1/1/1/11 la data exproprierii, în prezent fiind înscris în CF 31391 Braşov. Prin aceeaşi decizie s-a dispus rectificarea CF 20262 Braşov în sensul radierii dreptului de proprietate al statului şi intabularea dreptului în favoarea reclamantei.
Pentru a hotărî astfel instanţa de apel a considerat că Tribunalul Braşov respingând contestaţia formulată de contestatoarea Z.I.V. a dat o interpretare greşită Legii nr. 10/2001 atribuind actului normativ sensuri neprevăzute de legiuitor.
Că principiul care guvernează materia reglementată de Legea nr. 10/2001 este prevăzut dealin. (1) care statorniceşte regula restituirii în natură a imobilelor preluate abuziv, iar art. 11 instituie obligaţia restituirii terenurilor pentru care s-a dispus exproprierea în vederea realizării unor obiective de utilitate publică dar scopul nu a fost îndeplinit.
Că interesul public invocat de instanţa de fond se identifică în speţă cu un exces de putere a organului administrativ, iar privarea în continuare a contestatoarei de dreptul de proprietate asupra terenului este de natură să afecteze echilibrul just între exigenţele interesului general al comunităţii şi imperativul apărării drepturilor fundamentale ale individului.
Împotriva deciziei pronunţate în apel, intimatul Municipiul Braşov a declarat recurs invocând motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 8, 9 şi 10 C. proc. civ. În dezvoltarea acestora este criticată soluţia instanţei de apel pentru următoarele motive:
- nu s-a avut în vedere faptul că terenul în litigiu este cuprins în planul de urbanism, aprobat prin H.C.L. nr. 116/1993 încadrat în zona Centrului Civic al Municipiului Braşov;
- că terenul fiind afectat unor construcţii stabilite prin planul urbanistic aprobat, contestatoarea nu poate beneficia decât de măsuri reparatorii în echivalent potrivit prevederilor art. 11 alin. (4) şi (8) coroborat cu art. 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001;
- instanţa de apel nu a avut în vedere că terenul este inclus în domeniul public al Municipiului Braşov, face parte din detaliu de sistematizare şi că deşi nu sunt edificate construcţii pe toată zona expropriată, lucrările la întregul ansamblu au fost demarate, parţial realizate şi sunt în curs de realizare pe etape, în funcţie de sursele de finanţare.
Recursul declarat de recurenta intimată este fondat în sensul şi pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Aşa cum rezultă din probele administrate în cauză, terenul în suprafaţă de 544 mp situat în intravilanul municipiului Braşov a fost expropriat de la autorii intimatei reclamante Z.I.V. în baza Decretului nr. 183/1987 emis de fostul Consiliu de Stat.
Din articolul unic al decretului menţionat rezultă că exproprierea a fost dispusă în scopul construirii în Centrul civic al municipiului Braşov a unui număr de 819 apartamente şi a dotărilor comerciale şi tehnico-edilitare aferente, iar terenul în litigiu făcea parte din suprafaţa totală de 15.798 mp, expropriată prin acelaşi decret şi destinată a fi utilizată pentru realizarea scopului de utilitate publică menţionat.
Ulterior, după 22 decembrie 1989, în noile condiţii sociale şi politice, se susţine că a fost adoptată Hotărârea nr. 116/1993 de către Consiliul Local al Municipiului Braşov prin care s-a aprobat Planul Urbanistic de Zonă potrivit căruia în perimetrul format din terenurile expropriate prin Decretul nr. 183/1987 s-a stabilit ca obiectiv, construirea Centrului Financiar - Comercial al Municipiului Braşov, a Catedralei Ortodoxe, Sală Polivalentă, sediul Tribunalului, Curţii de Apel şi Curţii de Conturi, Piaţa Consiliului Europei etc.
Expertiza dispusă în cauză de Tribunalul Braşov cu prilejul judecării în fond a contestaţiei formulată de reclamanta Z.I.V. împotriva dispoziţiei nr. 1072 din 3 august 2001 a identificat terenul în litigiu cuprins în limitele perimetrului imobilelor expropriate, amplasat în zona Centru civic, în apropierea blocului S+P+M+10 E Primăria Braşov, concluzionând că parcela nu este afectată de detalii de sistematizare deşi pentru zonă exista plan de sistematizare.
Potrivit art. 11 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 în cazul imobilelor expropriate, în situaţia în care construcţiile au fost demolate parţial sau total, dar nu s-au executat lucrările pentru care s-a dispus exproprierea, terenul liber se restituie - în natură, cu construcţiile rămase.
În alin. (3) al aceluiaşi articol se precizează că în cazul în care construcţiile expropriate au fost integral demolate şi lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă terenul parţial, persoana îndreptăţită poate obţine restituirea în natură a părţii de teren rămasă liberă, pentru cea ocupată de construcţii noi şi pentru cea necesară în vederea bunei utilizări a acestora, măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent.
Curtea de Apel Braşov, a admis apelul declarat de reclamanta Z.I.V. împotriva sentinţei civile nr .70/2001 a Tribunalului Braşov pe care o schimbă în tot, admiţând acţiunea reclamantei şi după ce constată nulitatea dispoziţiei nr. 1072/2001 dată de Primarul municipiului Braşov, dispune restituirea în natură a terenului în litigiu, în suprafaţă de 544 mp, expropriat prin Decretul nr. 183/1997, însuşindu-şi concluziile raportului de expertiză potrivit căruia în prezent parcela revendicată nu este afectată de detalii de sistematizare; deşi pentru zonă există plan de sistematizare.
Potrivit art. 129 alin. (5) C. proc. civ., judecătorii au îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală pentru aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc.
În speţă, instanţa de apel a abdicat de la prevederile art. 129 alin. (5) C. proc. civ., nedispunând administrarea probelor necesare pentru a stabili situaţia reală de fapt cu privire la parcela de teren revendicată de reclamantă.
Astfel, faţă de apărarea constantă formulată de recurentul pârât municipiul Braşov, atât în faţa instanţei de fond cât şi în instanţa de apel în sensul existenţei unui plan urbanistic de zonă pentru Centrul Financiar Comercial al Municipiului Braşov, se impunea ca acest plan să fie ataşat la dosar iar expertiza dispusă în cauze să analizeze în ce măsură terenul expropriat, revendicat de reclamantă este cuprins în planul urbanistic, ce destinaţie i s-a dat cu privire la obiectivele urbanistice ce urmează să fie edificate.
De asemeni era necesar să se stabilească dacă Planul Urbanistic de zonă a fost demarat şi este în curs de derulare, lucrările fiind parţial realizate, simpla împrejurare că în prezent eventuale lucrări edilitare ce ar urma să fie edificate pe terenul în litigiu nu au fost încă realizate, nejustificând soluţia pronunţată de instanţă.
De asemeni se impunea să se stabilească, eventual prin completarea expertizei, dacă restituirea în natură a terenului nu ar afecta derularea în continuare a lucrărilor deja demarate şi dacă, potrivit detaliilor de sistematizare, restituirea terenului revendicat ar putea împiedica buna utilizare a construcţiilor ce sunt în curs de edificare.
În sfârşit, cum din probele administrate rezultă că terenul revendicat a mai făcut obiectul judecăţii între părţi în dosarul nr. 3266/2000 la Tribunalul Braşov, se impune a se verifica care a fost obiectul acelui dosar şi ce soluţie s-a pronunţat în cauza respectivă.
Pentru considerentele arătate, în baza art. 312 C. proc. civ. se impune admiterea recursului de faţă, declarat de recurentul pârât Municipiul Braşov şi casându-se Decizia recurată precum şi sentinţa civilă nr. 70 din 18 februarie 2002 a Tribunalului Braşov se trimite cauza la această din urmă instanţă în vederea completării probelor pentru lămurirea împrejurărilor de fapt arătate în considerentele ce preced.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Municipiul Braşov împotriva deciziei nr. 31/AP din 16 mai 2002 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă.
Casează Decizia recurată, precum şi sentinţa nr. 70 din 18 februarie 2002 a Tribunalului Braşov, cu trimiterea cauzei la această din urmă instanţă pentru rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 781/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 756/2002. Civil → |
|---|
