CSJ. Decizia nr. 787/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.787Dosar nr.2631/2002
Şedinţa publică din 27februarie 2003
La data de 21 februarie 2003 s-au luat în examinare recursurile declarate de reclamanţii F.L.şi F.M., precum şi de pârâta Primăria Municipiului Bacău împotriva deciziei nr.21 din 4 aprilie 2002 a Curţii de Apel Bacău – Secţia civilă.
Dezbaterile au fost consemnate în încheierea cu data de 21 februarie 2003 iar pronunţarea s-a amânat la 27 februarie 2003.
CURTEA ,
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 13 august 2001, reclamanţii F.L.şi F.M. au chemat înjudecată Primăria Municipiului Bacău, solicitând ca prinhotărârea ce se va da, să fie obligată pârâta la restituirea în natură a două suprafeţe de teren, situate în municipiul Bacău, respectiv 1000 mp, str.Mărăşeşti nr.190 şi 0,72 ha situat în Bacău, fostul cartier V.Roaită, iar în subsidiar, dacă retrocedarea în natură nu este posibilă, acordarea de despăgubiri la valoarea de circulaţie a terenului.
În motivarea acţiunii s-a arătat că terenurile au aparţinut în proprietate părinţilor reclamanţilor, fiind expropriate în perioada 1953-1985, fără ca ulterior să mai fie folosite în scopul de utilitate publică pentru care au fost preluate şi nici nu s-a mai făcut o nouă declaraţie de utilitate publică.
Prin sentinţa civilă nr.351 din 18 septembrie 2001, Tribunalul Bacău, a respins ca inadmisibilă acţiunea, reţinând, în esenţă, că instanţa a fost învestită cu soluţionarea unei acţiuni având ca temei juridic Legea nr.33/1994 – art.35, deşi la data promovării cererii, era în vigoare Legea nr.10/2001, ale cărei prevederi reglementează procedura, şi condiţiile derestituire a imobilelor expropriate.
Curtea de Apel Bacău, prin Decizia civilă nr.21 din 4 aprilie 2002, a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii F.L.şi F.M. şi a obligat pârâta Primăria Municipiului Bacău să retrocedeze reclamanţilor suprafaţa de 379,68 mp teren situat în Bacău str.Mărăşeşti nr.190, identificat ca spaţiu verde în schiţa raportului de expertiză cu lungimea de 330 m şi lăţimea de 11,2 m; a respins capătul de cerere privind despăgubirile civile.
Pentru a hotărî astfel, instanţa arejudecat pe fond cauza, după ce, intermediar, prin Decizia civilă nr. 77/2001 a admis apelul declarat de reclamanţi şi a anulat sentinţa civilă 351/18.09.2001 reţinând că dispoziţiile art.35 din Legea nr.33/1994 rămân în continuare aplicabile, producându-şi efectele şi asupra exproprierilor efectuate în perioada 6 martie 1945 – decembrie 1989.
Astfel, după efectuarea unei expertize, a reţinut că suprafaţa de 379,68 mp din terenul de 1000 mp situat pe str.Mărăşeşti, nu a fost folosită conform scopului exproprierii, nu este afectată de reţele termice sau de canalizare şi nici nu împiedică folosirea normală a celor două blocuri amplasate pe terenul în litigiu. În ce priveşte suprafaţa de 7200 mp teren, aceasta nu poate fi retrocedată întrucât se află în patrimoniul unei terţe persoane,respectiv S.C. „ F." SA Bacău.
Cât priveşte cererea subsidiară avândca obiectplatadedespăgubiri.
mai reţine instanţa – dispoziţiile Legii 33/1994 nu prevăd posibilitatea acordării despăgubirilor civile pentru terenurile ce nu pot fi retrocedate în natură, reclamanţii,sub acest aspect, având deschisă calea Legii nr.10/2001.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs Primarul Municipiului Bacău şi reclamanţii F.L.şi F.M..
În recursul formulat de Primarul Municipiului Bacău se susţine că, aşa cum a apreciat prima instanţă, pentru exproprierile dispuse anterior intrării în vigoare a Legii nr.33/1994, ale căror efecte se menţin până în prezent, devinaplicabile dispoziţiile Legii nr.10/2001, iar pe fond, Decizia atacată este greşită întrucât nu se poate proceda la retrocedarea respectivei suprafeţe, care face parte din domeniul public (spaţiu verde şi parcare) şi este ocupată de un canal termic şi alte reţele edilitare.
Reclamanţii consideră hotărârea atacată ca nelegală şi netemeinică în ce priveşte faptul că nu s-a dispus retrocedarea şi a suprafeţei de 7200 mp teren pentru care sunt îndeplinite cerinţele art.35 din Legea 33/1994 şi aceasta întrucât, terenul nu a fost folosit în scopul pentru care a fost expropriat- construirea Aeroportului Bacău.
Recursul declarat de Municipiul Bacău prin Primar, este fondat pentru cele ce urmează, cu referire la motivele de fond invocate.
În adevăr, din probele administrate, în special expertiza tehnică efectuată, rezultă fără putinţă de tăgadă, că terenul expropriat a fost folosit potrivit scopului exproprierii, în zonă fiind construite blocuri de locuinţe. Conform concluziilor aceleiaşi expertize în cadrul suprafeţelor revendicate, a rămas neconstruită suprafaţa de 379,68 mp, situată între blocuri, având în prezent destinaţia de spaţiu verde şi parcare auto, utilităţi aferente blocurilor de locuit, fiind afectată şi de un sistem de canalizare şi ca acces la centrala termică din zonă.
Aşa fiind, raportat la prevederile art.35 din Legea nr.33/1994 întemeiul cărora a fost soluţionată cauza, în speţă cerinţele şi scopul exproprierii au fost împlinite, situaţie în care, în mod greşit instanţa a considerat că suprafaţa de 379,68 mp este supusă retrocedării.
Ca atare, recursul urmează a fi admis, a se modifica hotărârea atacată în sensul respingerii acţiunii, ca nefondată.
Recursul promovat de reclamanţi nu este întemeiat.
Cu referire la terenul în suprafaţă de 72oo mp, instanţa de apel a opiniat în mod corect că aceasta nu poate fi retrocedată, în prezent aflându-se în patrimoniul unei terţe persoane juridice, respectiv S.C. „ F." SA Bacău, care nu a fost parte în proces, situaţie în care, în acest cadru procesual şi în raport chiar de aceleaşi dispoziţii invocate – art.35 din Legea nr.33/1994, nu poate fi supus retrocedării în proprietate. Aceasta şi pentru că necontestat, obiectivul pentru care a fost expropriat acest teren, (construirea aeroportului Bacău), a fost realizat, scopul şi cerinţele actului de expropriere fiind, ca atare, îndeplinite.
Sigur, aşa cum a reţinut şi instanţa de apel, reclamanţii au la dispoziţie procedura Legii nr.10/2001, de restituire în natură sau prin alte măsuri reparatorii, şi condiţiile prevăzute delegea specială amintită.
Aşa fiind, recursul reclamanţilor urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite recursul declarat de pârâta Primăria Municipiului Bacău împotriva deciziei nr.21 din 4 aprilie 2002 a Curţii de Apel Bacău – Secţia civilă, pe care o modifică în sensul că respinge, ca nefondată, acţiunea reclamanţilor F.L.şi F.M..
Respinge ca nefondat, recursul declarat de reclamanţii F.L.şi F.M. împotriva aceleiaşi decizii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 788/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 783/2002. Civil → |
|---|
