ICCJ. Decizia nr. 1219/2003. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs

Decizii civile CSJ 2003

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 1219

Dosar nr. 4077/2003

Şedinţa publică din 18 februarie 2005

Asupra recursului civil de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele :

La data de 26 septembrie 2002, C.A. şi S.C. au chemat în judecată Spitalul de Pnumoftiziologie „Sf. Ştefan" Bucureşti şi Ministerul Sănătăţii şi al Familiei pentru a fi obligaţi să se pronunţe prin decizie motivată asupra cererii, formulată în baza Legii nr. 10/2001, pentru restituirea în natură a imobilului compus din construcţii şi 15184 mp teren situat în municipiul Bucureşti.

Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, prin sentinţa nr. 1523 din 29 octombrie 2002 a respins, ca nefondată, acţiunea.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, prin Decizia nr. 293 din 21 mai 2003 a respins, ca nefondat, apelul reclamantelor, cu motivarea că, în speţă, procedura prealabilă obligatorie n-a fost epuizată şi, ca atare, sesizarea directă a instanţei judecătoreşti, apare ca prematură.

Împotriva acestei decizii reclamantele au declarat recurs arătând că soluţia respingerii acţiunii este nelegală.

Recursul se verifică a fi fondat după cum urmează:

Reclamantele au invocat, ca temei al acţiunii lor, vătămarea care le-a fost cauzată, în exercitarea drepturilor subiective conferite de Legea nr. 10/2001, prin tăcerea pârâtului Spitalul de Pneumoftiziologie Bucureşti de a răspunde la notificarea privind restituirea în natură a imobilului din litigiu.

Întrucât procedura soluţionării unei asemenea notificări, prevăzută de art. 21 din Legea nr. 10/2001, este subsumată exercitării unui drept subiectiv, are caracter necontencios, dar obligatoriu potrivit art. 109 alin. (4) C. proc. civ., rezultă că în cazul în care este temporizată, deschide celui vătămat accesul la jurisdicţia civilă, pentru a impune finalizarea ei.

Cum reclamantele, urmărind restituirea în natură a imobilului solicitat, au avut în vedere, în primul rând, temporizarea, rezultă că, pe temeiul arătat, acţiunea, fiind întemeiată, trebuia admisă.

Întrucât instanţele au respins acţiunea, se impune admiterea recursului şi reformarea soluţiei atacate în sensul admiterii acţiunii şi obligării pârâtului Spitalul de Pneumoftiziologie Bucureşti să se pronunţe prin decizie motivată asupra notificării de restituire în natură a imobilului solicitat de reclamante.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamantele C.A. şi S.C. împotriva deciziei civile nr. 293/A din 21 mai 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.

Casează Decizia precum şi sentinţa nr. 1523 din 29 octombrie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă. Obligă Spitalul de Pneumoftiziologie să emită dispoziţie motivată la notificarea reclamantelor C.A. şi S.C.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 februarie 2005.

← ICCJ. Decizia nr. 13/2003. Civil. Constatare nulitate absoluta...  ICCJ. Decizia nr. 1223/2003. Civil. CONFLICT NEGATIV DE... →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1219/2003. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs