CSJ. Decizia nr. 2592/2003. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 2592
Dosar nr. 495/2003
Şedinţa publică din 17 iunie2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin acţiunea înregistrată la 2 decembrie 1996 reclamanţii P.G. şi L., în contradictoriu cu Comnisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Suceava şi cu A.D.S., au solicitat anularea titlului de proprietate nr. l341/25 august 1995 emis pe numele pârâtei A., pentru 0,36 ha teren intravilan arabil în locul numit „Fundoaia" în comuna P.
Reclamanţii au motivat acţiunea arătând că au moştenit de la părinţii reclamantei suprafaţa de teren în litigiu şi pe care au primit-o prin reconstituirea dreptului de proprietate în cuprinsul unui teren de 0,90 ha conform titlului de proprietate nr. 1805/20 decembrie 1996 emis de Comisia judeţeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. Pârâta a obţinut la rândul său un titlu de proprietate nr. 1341/25 august 1995 pentru suprafaţa de 4,09 ha, suprafaţă în care este inclusă şi porţiunea de 0,36 ha pretinsă de către reclamantă.
Judecătoria Suceava, prin sentinţa civilă nr. 3037/24 mai 1999 a admis acţiunea, a anulat în parte titlul de proprietate nr. 1341/25 august 1995 eliberat de Comisia Judeţeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în sensul excluderii suprafeţei de 0,36 ha teren situat în intravilanul comunei P., la locul numit Fundoaia, învecinat cu C.V. la N,A.C. la E, drum la S şi P.G. la V.
Pentru a hotărî în acest sens, Judecătoria a reţinut că terenul de 0,36 ha înscris în titlul de proprietate al reclamanţilor a aparţinut familiei M., autorii reclamantei. Cu acest teren, rămas moştenire, reclamanţii P.G. şi L. s-au înscris în C.A.P., ei figurând în registrul agricol în anii 1958-1962.
S-a mai constatat că atât reclamanţii, cât şi pârâta au făcut dovada că au deţinut în proprietate un teren de 0,36 ha, reclamanţii în locul numit „acasă" în intravilanul satului Fundoaia, iar pârâta în vatra satului Fundoaia, dar nici una din părţi nu a putut dovedi vechiul amplasament al terenului în discuţie.
Întrucât reclamanţii au făcut dovada existenţei pe terenul în discuţie a unei construcţii ridicate încă din 1928, s-a considerat în mod evident că reconstituirea proprietăţii pentru 0,36 ha s-a făcut pe vechiul amplasament, pe acesta existând – în stăpânirea reclamanţilor – construcţiile amintite şi ca atare în mod greşit s-a reconstituit dreptul de proprietate al pârâtei în acelaşi loc.
Apelul declarat de pârâta A.D.S. împotriva acestei hotărâri a fost respins ca nefondat de Tribunalul Suceava, prin Decizia civilă nr. 636 din 16 februarie 2001. Tribunalul, în consens cu cele stabilite la judecata în fond, a considerat relevantă împrejurarea că pe terenul revendicat există încă din 1928 un imobil casă, stăpânit de reclamanţi şi pe perioada cooperativizării.
Curtea de Apel Suceava prin sentinţa civilă 354/5 februarie 2002 a menţinut cele două hotărâri respingând recursul pârâtei. S-a constatat că cele două suprafeţe de teren nu se suprapun, cea pretinsă de reclamanţi aflându-se în sat Fundoaia, în locul numit „Acasă" iar suprafaţa de teren pretinsă de pârâtă fiind situată în acelaşi sat şi aceeaşi comună, dar în punctul numit „La Muraru".
Împotriva acestor hotărâri a formulat recurs în anulare, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, în temeiul art. 330 pct. 2 C. proc. civ.
S-a considerat că hotărârile judecătoreşti criticate sunt vădit netemeinice deoarece probele administrate în cauză sunt contradictorii, insuficiente şi neconcludente pentru a sestabili o situaţie de fapt certă, cu privire la identitatea sau nu a celor două suprafeţe de 0,36 ha care au fost recunoscute cu titlu de proprietate părţilor din proces.
Recursul în anulare este întemeiat şi se va admite pentru considerentele ce urmează:
Vocaţia la calitatea de proprietar atât a reclamantului, cât şi a pârâtei în cauză pentru o suprafaţă de 0,36 hanu a fost contestată. Ambele părţi au primit în acest sens câte un titlu de proprietate în care se include şi acest teren.
Instanţele nu s-au preocupat însă de individualizarea suprafeţei de teren în litigiu pentru a se putea ajunge la concluzia că terenul pretins de reclamant se regăseşte, identificându-se în suprafaţa de teren constituită – prin titlu –pârâtei.
În acest sens actele de proprietate în susţinerea revendicării prezentate de reclamantă pe de o parte şi de pârâtă, pe de altă parte, se referă la porţiuni distincte de teren. Este adevărat că ambele terenuri se află în sat Fundoaia, dar reclamantul pretinde o suprafaţă de 0,36 ha în punctul numit „Acasă" nr.top 72 cu vecinătăţile la N A.M., la EA.C., A.S., la S Drum şi la V M.G.V.
Pârâta are şi ea 0,36 ha în punctul Imaş Fundoaia nr. top 105 cu vecinii la N M.R., la E Drum, la S C.I. şi la V pârâu.
Ca urmare instanţele admiţând acţiunea şi anulând titlul de proprietate al pârâtei cât priveşte suprafaţa de 0,36 mp au făcut o judecată pripită fără să cerceteze elementele dedistincţie dintre cele 2 terenuri.
Pe cale de consecinţă, urmează a se casa cele trei hotărâri şi a se trimite cauza spre rejudecare la instanţa de fond pentru completarea probelor în vederea identificării pe teren – eventual prin expertiză sau alte probe pertinente – a amplasării celor două suprafeţe de 0,36 mp distincte menţionate în cele două titluri de proprietate pentru a se putea verifica dacă amplasarea terenurilor recunoscute în proprietatea pârâtei s-au suprapus – încălcând – peste terenurile recunoscute în proprietatea reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva deciziei nr. 354 din 5 februarie 2002 a Curţii de Apel Suceava, secţia civilă, pe care o casează.
Casează Decizia 636 din 16 februarie 2001 a Tribunalului Suceava, secţia civilă, şi sentinţa civilă nr. 3037 din 24 mai 1999 a Judecătoriei Suceava şi trimite cauza spre rejudecare la această din urmă instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2594/2003. Civil | CSJ. Decizia nr. 2567/2003. Civil → |
|---|
