ICCJ. Decizia nr. 3069/2003. Civil. Legea nr.10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 3069
Dosar nr. 2469/2003
Şedinţa publică din 27 aprilie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 390 din 9 noiembrie 2001, Tribunalul Mureş, secţia civilă, a admis în parte acţiunea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 de reclamanta Z.J.M.G. în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei Voivodeni, şi a modificat parţial dispoziţia nr. 30 din 4 iunie 2001 a primarului comunei Voivodeni în sensul că:
- a dispus restituirea în natură către reclamantă în calitate de moştenitoare a defunctei Z.M., a părţii din imobilul înscris în C.F. nr. 2031 Voivodeni nr. top 8 constând în: construcţia cu destinaţie de bar şi cofetărie cu terenul aferent; construcţia cu destinaţie de atelier de tâmplărie şi cea folosită de Asociaţia Z.H. cu terenul aferent; terenul liber până la concurenţa suprafeţei nr.top 8 de 5683 mp, constatând că terenul corespunzător parcelelor nr.top 7 şi 9 face obiectul Legiinr. 18/1991 şi 1/2001;
- a obligat Primăria comunei Voivodeni, să emită o nouă decizie prin care să transmită Prefecturii Mureş o ofertă de despăgubire estimativă pentru construcţiile cu destinaţie de cămin cultural şi bibliotecă comunală şi terenul aferent acestora;
- a respins ca prematur capătul de cerere privind stabilirea de către tribunal a cuantumului despăgubirilor. Capătul de cerere privind restituirea în natură a construcţiei cu destinaţie de moară comunală şi terenul aferent a fost disjuns întrucât a implicat administrarea de probe.
Tribunalul Mureş, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 583 din 15 noiembrie 2002 pronunţată în dosarul nr. 5327/2001, a admis capătul de cerere disjuns formulat de reclamanta Z.J.M.G. împotriva pârâtei Primăria comunei Voivodeni, şi a dispus restituirea în natură către reclamantă, în calitate de moştenitoare a fostei proprietare Z.M. a imobilului cu destinaţie de moară comunală din Voivodeni, cu terenul aferent exploatării, imobilul reprezentând o fracţie nedezmembrată din corpul funciar A+2 înscris în C.F. nr .2031 Voivodeni.
Pentru a decide astfel, instanţa de fond a reţinut că Legea nr. 10/2001 consacră regula restituirii în natură a imobilului ori de câte ori există situaţia prevăzută de art. 20 alin. (1) sau alin. (2) din lege şi nu sunt incidente dispoziţiile art.16 alin.1 şi că excepţia prevăzută de dispoziţiile art. 18 lit. c), respectiv că se impune, totuşi, acordarea de despăgubiri dacă imobilul a fost transformat astfel încât a devenit „un imobil nou" în raport cu cel preluat, nu are incidenţă în speţă, dat fiind că astfel cum rezultă din expertiza administrată în cauză, totalul investiţiilor efectuate de primărie în construcţia în litigiu reprezintă 24,495%.
Împotriva sentinţei civile nr. 583 din 15 noiembrie 2002 a Tribunalului Mureş, secţia civilă, a declarat apel pârâta Primăriei comunei Voivodeni, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie întrucât se întemeiază pe o apreciere eronată a probelor aflate în dosar şi pe o interpretare greşită a prevederilor legale aplicabile în speţă, instanţa nemanifestându-şi rolul activ cu privire la dezlegarea pricinii. În motivarea apelului, pârâta a susţinut că instanţa de fond şi-a întemeiat hotărârea pe o expertiză în construcţii subiectivă, care nu corespunde adevărului, contestând-o şi solicitând efectuarea unei noi expertize, de către doi experţi care să întocmească şi un deviz de lucrări folosind cel puţin două metode de calcul comparative, întrucât întinderea şi valoarea investiţiilor realizate de Primăria comunei Voivodeni este cu mult mai mare decât a stabilit expertul. Pârâta a mai susţinut că în mod greşit a apreciat instanţa de fond că în cauză n-ar fi incidente dispoziţiile art. 18 lit. b) c) din Legea nr. 10/2001 atâta timp cât clădirea (fost grajd pentru cai) preluată de stat în 1959 a fost supusă unor lucrări de transformare esenţiale pentru a putea fi folosită ca moară, care îi conferă caracterul de imobil nou. În probaţiune, pârâta a arătat că înţelege să se folosească, în afara administrării unei noi expertize, de proba testimonială şi de cercetarea la faţa locului.
Curtea de Apel Cluj, prin Decizia civilă nr. 32 A din 1 aprilie 2003, a respins apelul ca nefondat reţinând că, din probatoriul administrat la fond (expertiza tehnică în construcţii şi proba testimonială) a rezultat că prin reparaţiile curente de întreţinere şi investiţiile minime efectuate de Primăria comunei Voivodeni (estimate de expert la un procent de 24,495 % din valoarea clădirii, în lipsa unor situaţii de lucrări, facturi, chitanţe etc.), imobilul nu a devenit "unul nou" în raport cu cel preluat.
Împotriva acestei din urmă decizii a declarat recurs pârâta Primăria comunei Voivodeni solicitând admiterea recursului şi modificarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii apelului formulat împotriva sentinţei nr. nr. 583 din 15 noiembrie 2002 a Tribunalului Mureş, secţia civilă, şi pe fond respingerea acţiunii reclamantei prin care a solicitat restituirea în natură a construcţiei "Moara comunală din Voivodeni" şi menţinerea, în consecinţă, a dispoziţiei nr. 30/2001 a primarului comunei Voivodeni în ceea ce priveşte acordarea de despăgubiri în echivalent pentru această construcţie. În subsidiar, a solicitat ca instanţa, în cazul în care va aprecia că împrejurările de fapt nu au fost pe deplin stabilite, să admită recursul, să caseze hotărârea atacată şi să trimită cauza pentru o nouă judecată. Invocând motivele de recurs prevăzute de dispoziţiile art. 304 pct. 7, pct. 9 şi pct. 10 C. proc. civ., pârâta Primăria comunei Voivodeni a susţinut că Decizia pronunţată de instanţa de apel este nelegală întrucât în speţă s-a făcut o greşită aplicare a legii atunci când s-a considerat că sunt incidente prevederile art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 şi nu prevederile art. 18 lit. c) ale aceleiaşi legi dat fiind că prin adăugarea unui etaj la clădirea preluată, construirea unui eşafodaj pentru utilaje şi instalaţii şi efectuarea unor lucrări la fundaţie, inclusiv de demolare şi construire a unor pereţi de recompartimentare nu a avut loc doar o simplă schimbare de destinaţie ci s-au efectuat esenţiale transformări structurale ale construcţiei care fac aplicabile dispoziţiile art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001. Pârâta a mai susţinut că i-a fost încălcat dreptul la apărare prin neadministrarea probatoriului solicitat în cererea de apel.
Recursul este fondat pentru considerentele care succed.
Apelul este o cale de atac ce duce la rejudecarea pricinii în fond iar efectul devolutiv al apelului constă în posibilitatea pe care o au părţile de a supune judecării în apel litigiul dintre ele în ansamblul său, cu toate problemele de fapt şi de drept ce au fost dezbătute în faţa primei instanţe.
Potrivit art. 287 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., cererea de apel va cuprinde şi dovezile invocate în susţinerea apelului iar cu privire la probele propuse de părţi, instanţa de apel se va pronunţa printr-o încheiere, în care va arăta mijloacele de dovadă încuviinţate (probele ce urmează a fi refăcute sau completate) precum şi faptele ce vor trebui dovedite.
În speţă, în faza procesuală a fondului, pârâta Primăriei comunei Voivodeni a formulat obiecţiuni la raportul de expertiză efectuat de expertul K.L. arătând că întinderea investiţiilor realizate de Primăria comunei Voivodeni la imobilul ce face obiectul litigiului este mult mai mare decât cea reţinută de expert iar valoarea reală de circulaţie a clădirii şi terenului aferent este alta decât cea stabilită în expertiză şi a solicitat chiar efectuarea unei expertize întocmite de 2 experţi, însă obiecţiunile au fost respinse de instanţa de fond ca neconcludente, fără altă motivare.
Ulterior, aşa cum rezultă din expunerea rezumată a lucrărilor cauzei, în susţinerea motivelor de apel, pârâta comunei Voivodeni a reiterat, în probaţiune, cererea de efectuare a unei noi expertize, proba testimonială şi cercetarea la faţa locului, invocând necesitatea administrării acestor dovezi şi oral, prin reprezentantul său, la termenul din 1 aprilie 2003, astfel cum reiese din practicaua deciziei recurate, când instanţa a rămas în pronunţare. Cu toate acestea, instanţa de control judiciar a soluţionat apelul exclusiv în baza probatoriului administrat de prima instanţă, omiţând să se pronunţe cu privire la probele şi mijloacele de apărare invocate prin cererea de apel, în sensul admiterii sau respingerii acestora.
Procedând în această modalitate, instanţa a încălcat principiul contradictorialităţii şi al dreptului la apărare al apelantei-pârâte Primăria comunei Voivodeni şi nu a cercetat corespunzător fondul cauzei pentru a stabili corect starea de fapt şi de drept, pronunţând astfel o hotărâre lovită de nulitate, conform art. 105 alin. (2) C. proc. civ.
Or, administrarea unei noi expertize, efectuată de către 2 experţi specialişti în construcţii care să stabilească valoarea reală de circulaţie a clădirii şi terenului aferent, să identifice investiţiile (transformările, modificările şi amenajările) realizate la clădirea în litigiu de către pârâta Primăria comunei Voivodeni şi să indice valoarea reală a acestora, întocmind şi un deviz de lucrări folosind cel puţin două metode de calcul comparative, era hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii.
Aceasta se impunea cu atât mai mult cu cât apărările pârâtei au vizat în mod constant faptul că imobilul în litigiu a fost transformat, prin modificările esenţiale şi amenajările efectuate, astfel încât a devenit un imobil nou în raport cu cel preluat, vechimea acestor modificări şi amenajări, de 45 de ani, determinând însă o imposibilitate obiectivă a pârâtei de a prezenta în acest sens acte justificative: situaţii de lucrări, facturi, chitanţe etc.
Cum apelul a fost soluţionat fără ca instanţa de control judiciar să se pronunţe cu privire la apărările invocate de pârâtă sub forma probelor necesar a fi administrate pentru o corectă stabilire a împrejurărilor de fapt în vederea unei juste soluţionări a cauzei, hotărârea pronunţată cu încălcarea dreptului la apărare al pârâtei este supusă casării.
Aşa fiind, recursul urmează a fi admis, hotărârea Curţii de Apel Târgu-Mureş va fi casată iar cauza va fi trimisă pentru rejudecarea apelului aceleiaşi instanţe.
Cu prilejul rejudecării cauzei, probatoriul va fi completat în sensul considerentelor mai înainte arătate, urmând ca cei doi experţi, după ce vor fi stabilit valoarea de circulaţie a construcţiei şi terenului aferent precum şi valoarea investiţiilor făcute de pârâtă, să răspundă explicit dacă, prin modificările şi amenajările efectuate de pârâtă, astfel cum le vor identifica, imobilul a devenit un imobil nou în raport cu cel preluat. Pentru o corectă stabilire a situaţiei de fapt, instanţa de trimitere urmează a aprecia şi dispune, în cazul în care constată necesar, şi o cercetare locală în completarea celorlalte probe ce urmează a fi administrate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Primăria comunei Voivodeni, împotriva deciziei civile nr.32 A din 1 aprilie 2003 a Curţii de Apel Târgu-Mureş, secţia civilă, pe care o casează şi trimite cauza aceleiaşi instanţe în vederea rejudecării apelului.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 aprilie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 307/2003. Civil. LEGEA 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3058/2003. Civil. Litigiu de munca. Recurs în... → |
---|