ICCJ. Decizia nr. 3102/2003. Civil. LEGEA 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3102
Dosar nr. 4545/2003
Şedinţa publică din 19 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta N.E. a chemat în judecată Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti şi a solicitat anularea deciziei nr. 2194 din 14 februarie 2002 emisă de pârâtă prin care a fost respinsă cererea de restituire a terenului „gârlă" situat în comuna Belciugatele, judeţul Călăraşi.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că solicită restituirea în natură a cotei părţi de teren ce i se cuvine ca moştenitoare a lui T.C.I., tatăl său, fiul lui R.C. şi al A.C.T., mama sa, fiica lui N.I.D. care au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului prin contractul de vânzare-cumpărare din 6 mai 1928.
Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 731 din 13 septembrie 2002 a respins contestaţia.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, prin Decizia civilă nr. 366 din 23 iunie 2003 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta N.E. împotriva sentinţei civile nr. 731 din 13 septembrie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă şi de contencios administrativ, cu motivarea că aceasta nu a făcut dovada calităţii de persoană îndreptăţită în sensul Legii nr. 10/2001.
În termen legal, împotriva deciziei civile nr. 366 din 23 iunie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, a declarat recurs reclamanta N.E., a solicitat casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi a susţinut în esenţă că a făcut dovada calităţii sale procesuale active, a calităţii sale de moştenitoare a defuncţilor D.I.N., bunicul matern şi C.R., bunicul patern.
Recursul urmează să fie respins ca nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989 sunt îndreptăţite la măsuri reparatorii constând în restituirea în natură, sau după caz, prin echivalent persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora. De prevederile legii beneficiază, conform art. 4 alin. (2) şi moştenitorii persoanelor fizice îndreptăţite.
Instanţele de fond şi de apel au reţinut corect că reclamanta nu a făcut dovada calităţii sale procesuale active.
Astfel, aceasta a invocat drept titlu de proprietate al autorilor săi contractul din 26 mai 1928; în preambulul acestui act figurează drept cumpărători 83 de persoane; între cele 46 de persoane care au semnat actul nu figurează D.N. şi nici R.C. Terenul ce a făcut obiectul acestui act nu este determinat ca întindere făcându-se referire la „balta cu stuful ei din comuna Belciugatele, în actuala ei formă şi întindere, astfel cum a rămas în urma lucrărilor de expropriere şi cadastrare". Nu s-a făcut nici proba modalităţii de preluare de către stat, a întinderii suprafeţei şi a persoanelor din patrimoniul cărora imobilul a trecut în patrimoniul acestuia după 6 martie 1945.
De asemenea, reclamanta nu a depus certificate care să ateste calitatea sa de moştenitoare a defuncţilor D.I.N. şi C.R. şi cota parte ce i se cuvine.
Faţă de considerentele menţionate, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta N.E. împotriva deciziei nr. 336/A din 23 iunie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3103/2003. Civil. LEGEA 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2934/2003. Civil. Conflict de munca. Recurs... → |
|---|
