ICCJ. Decizia nr. 3415/2003. Civil. Actiune în constatare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 3415
Dosar nr. 1190/2003
Şedinţa publică din 7 mai 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 15 septembrie 1997, I.M., B.A., B.I., decedat în cursul judecăţii şi succedat în drepturi de către S.S. şi B.I. junior, au chemat în judecată Consiliul Local Zalău, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Sălaj şi Prefectura Judeţului Sălaj pentru revendicarea imobilului compus din construcţii şi 7625 mp teren, identic cu p.t. 723/a din CF Zalău. Totodată au cerut ca instanţa să constate nevalabilitatea titlului de preluare a bunului şi să dispună rectificarea cărţii funciare în sensul reînscrierii dreptului lor de proprietate asupra imobilului revendicat.
Pârâtul Inspectoratul Şcolar al Judeţului Sălaj a formulat cerere reconvenţională cu privire la îmbunătăţirile necesare şi utile aduse imobilului.
Tribunalul Sălaj, prin sentinţa civilă nr. 91 din 2 martie 2001, a admis în parte acţiunea în sensul că a constatat nevalabilitatea titlului de preluare a imobilului. A respins, ca nefondate, celelalte capete de cerere ale acţiunii, precum şi cererea reconvenţională.
Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, prin Decizia nr. 153 din 29 noiembrie 2002, a admis apelul reclamanţilor şi, schimbând în parte sentinţa, a constatat nevalabilitatea titlului statului, a dispus rectificarea tabulară solicitată şi a modificat respingerea revendicării, ca fiind prematură şi nu ca fiind nefondată. Pârâţii au fost obligaţi să plătească reclamanţilor suma de 9.115.000 lei cheltuieli de judecată.
În motivarea deciziei din apel s-a arătat că imobilul a fost preluat de stat cu violarea dispoziţiilor Decretului nr. 224/1951 şi aplicarea nelegală a Decretelor nr. 218/1960 şi 712/1966, fără a se ţine seama că debitoarea I.B., autoarea reclamanţilor şi proprietar al bunului, avea împotriva Statului un drept de creanţă excedentar şi că posesia statului nu a fost utilă. Ca atare, nevalabilitatea titlului statului, justifică rectificarea tabulară. Cum imobilul, folosit ca Palat al copiilor şi elevilor, formează obiectul unui contract de închiriere, s-a apreciat că, în speţă, sunt incidente dispoziţiile art. 1 din OUG nr. 40/1999 faţă de care, capătul de cerere referitor la revendicarea bunului, apare ca fiind prematur introdus.
Împotriva acestei decizii, Prefectura Judeţului Sălaj şi Inspectoratul Şcolar al Judeţului Sălaj au declarat recurs, invocând ca motiv de casare, dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În dezvoltarea acestui motiv, pârâta Prefectura Judeţului Sălaj a susţinut că nu are calitate procesuală pasivă şi, ca atare, în mod nelegal a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată. Pârâtul Inspectoratul Şcolar al Judeţului Sălaj a cerut respingerea acţiunii invocând valabilitatea titlului statului şi arătând că pentru restituirea imobilului a fost declanşată procedura de restituire prevăzută de Legea nr. 10/2001, aflată în curs de soluţionare.
Recursul pârâtului Inspectoratul Şcolar al Judeţului Sălaj este nefondat.
Trecerea imobilului în patrimoniul statului a fost făcută pentru neplata impozitelor, dar în absenţa unui proces judiciar şi în pofida creanţei excedentare a debitorului proprietar, stabilită prin sentinţa civilă nr. 24/1952 a Tribunalului Sălaj. Ca atare, preluarea bunului s-a făcut cu violarea dispoziţiilor Decretului nr. 224/1951, ceea ce relevă absenţa valabilităţii, grefată pe acest temei, a titlului statului. De asemenea, posesia statului fiind exercitată prin violenţă morală, rezultă că valabilitatea titlului excede dispoziţiilor Decretelor nr. 218/1960 şi 712/1966, înscrise în cartea funciară, aşa încât, cu temei instanţa de apel, admiţând cererea reclamanţilor, a dispus restabilirea situaţiei tabulare a imobilului.
Împrejurarea că, referitor la imobilul din litigiu, este în curs şi procedura reparatoare prevăzută de Legea nr. 10/2001, nu poate atrage reformarea soluţiei recurate. De vreme ce pricina a fost înregistrată sub imperiul legii vechi (dreptul comun al revendicării şi rectificării tabulare) şi, în litera şi spiritul acestei legi, a fost corect rezolvată, rezultă că, în baza art. 1 C. civ., în speţă, legea nouă (Legea nr. 10/2001) este fără aplicare.
Aşa fiind, recursul pârâtului Inspectoratul Şcolar al Judeţului Sălaj este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
În schimb este întemeiat recursul pârâtei Prefectura Judeţului Sălaj întrucât, nefiind parte în raportul de drept material dedus judecăţii, în mod greşit a fost obligată să restituie reclamanţilor cheltuielile de judecată. În consecinţă, recursul acestei pârâte va fi admis şi înlăturată obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Prefectura Judeţului Sălaj împotriva deciziei nr. 153 din 29 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă.
Modifică Decizia în sensul că respinge cererea de cheltuieli de judecată îndreptată împotriva Prefecturii Judeţului Sălaj.
Respinge ca nefondat recursul declarat de Inspectoratul Şcolar al Judeţului Sălaj împotriva aceleiaşi decizii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 mai 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3467/2003. Civil. Litigiu de munca. Recurs în... | CSJ. Decizia nr. 2360/2003. Civil → |
|---|
