ICCJ. Decizia nr. 371/2003. Civil. încheiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 371.
Dosar nr. 865/2003
Şedinţa publică din 19 mai 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 3191/2002 pe rolul Curţii de Apel Bacău, recurenta-intimată D.G.A.I.A. Bacău a solicitat în contradictoriu cu contestatorul I.Ş., ca pe calea ordonanţei preşedinţiale să se pronunţe o hotărâre prin care să se dispună suspendarea provizorie a executării silite a sentinţei civile nr. 410 din 3 iulie 2002 pronunţată de Tribunalul Bacău, până la soluţionarea cererii de suspendare a acestei hotărâri formulată în cadrul recursului declarat împotriva sentinţei menţionate.
În drept cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 581 C. proc. civ.
Prin încheierea pronunţată în cameră de consiliu la 22 august 2002 de către Curtea de Apel Bacău, secţia civilă, s-a admis cererea formulată de către D.G.A.I.A. Bacău şi s-a dispus suspendarea provizorie a executării sentinţei civile nr. 410 din 3 iulie 2002 pronunţată de Tribunalul Bacău până la soluţionarea cererii de suspendare a executării hotărârii.
S-a motivat de către instanţă că suspendarea acordată prin încheierea pronunţată conform prevederilor art. 581 C. proc. civ. şi art. 280 C. proc. civ. au caracter vremelnic şi că instanţa de recurs sesizată cu judecarea recursului declarat împotriva sentinţei civile nr. 410/2002 urmează să aibă în vedere o împrejurare survenită ulterior şi anume că prin Decizia 8 din 15 aprilie 2002, s-a dispus de către unitatea intimată desfacerea contractului de muncă al contestatorului în baza art. 130 lit. a) C. muncii începând cu data de 18 martie 2002.
Împotriva încheierii pronunţată în cameră de consiliu la 22 august 2002 a declarat recurs contestatorul I.Ş. considerând că măsura dispusă de instanţă este netemeinică şi nelegală deoarece s-a atacat pe calea ordonanţei preşedinţiale sentinţa civilă nr. 410 din 3 iulie 2002 a Tribunalului Bacău, hotărâre definitivă şi executorie conform Legii nr. 168/1999 şi art. 279 C. proc. civ.
Că măsura dispusă a fost luată în lipsa părţilor şi în cameră de consiliu, fiind lipsit de posibilitatea de a se apăra.
Prin motive suplimentare de recurs contestatorul I.Ş. critică încheierea recurată şi pentru faptul că a fost pronunţată în camera de consiliu, fără citarea părţilor.
Că cererea de suspendare din dosarul de recurs privind fondul nu a fost discutată şi soluţionată în mod legal, nefiind depusă nici cauţiunea.
Recursul este nefondat şi urmează a se respinge pentru motivele ce se vor arăta în continuare.
Prin sentinţa civilă nr. 410 din 13 iulie 2002 pronunţată de Tribunalul Bacău s-a admis în parte contestaţia formulată de contestatorul I.Ş. în contradictoriu cu D.G.A.I.A. Bacău şi s-a anulat dispoziţia nr. 12/bis din 25 ianuarie 2002 emisă de D.G.A.I.A. Bacău dispunându-se reîncadrarea în funcţia deţinută anterior de către contestator şi obligarea intimatei la plata despăgubirilor salariale datorate de la data emiterii deciziei şi până la reîncadrare.
Împotriva sentinţei civile nr. 410 din 3 iulie 2002 a declarat recurs intimata D.G.A.I.A. Bacău solicitând totodată prin cererea de recurs şi suspendarea executării sentinţei recurate, conform art. 300 alin. (2) C. proc. civ.
Cum contestatorul I.Ş. a cerut punerea în executare a sentinţei civile 410 din 3 iulie 2002, definitivă şi executorie, conform art. 79 din Legea nr. 168/1999, înainte de soluţionarea recursului declarat împotriva sentinţei şi soluţionarea cererii de suspendare a executării, intimata D.G.A.I.A. Bacău a formulat pe calea ordonanţei preşedinţiale cerere de suspendare provizorie a executării, în cadrul contestaţiei la executare, cerere întemeiată pe prevederile art. 403 alin. (4) C. proc. civ. şi admisă prin încheierea de şedinţă din 22 august 2002.
În prezent însă sentinţa civilă nr. 410 din 3 iulie 2002 pronunţată de Tribunalul Bacău nu se mai află în fiinţă deoarece prin Decizia civilă nr. 1544/2002 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia civilă, s-a admis recursul declarat de recurenta D.G.A.I.A. Bacău şi s-a modificat în tot sentinţa civilă 410/2002 recurată, în sensul că s-a respins contestaţia formulată de I.Ş. împotriva dispoziţiei nr. 12 bis din 25 ianuarie 2002 emisă de D.G.A.I.A. Bacău ca tardiv formulată şi respingându-se ca rămasă fără obiect şi cererea de suspendare a executării sentinţei.
Aşa fiind recursul de faţă urmează a fi respins câtă vreme problema suspendării vremelnice a hotărârii judecătoreşti nu se mai pune, aceasta fiind desfiinţată pe calea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul I.Ş. împotriva încheierii din 22 august 2002 a Curţii de Apel Bacău, secţia civilă pronunţată în dosarul nr. 3192/2002.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 mai 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 372/2003. Civil. Legea nr.10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 371/2003. Civil. Investire cu formula... → |
|---|
