ICCJ. Decizia nr. 4231/2003. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 4231
Dosar nr. 1391/2003
Şedinţa publică din23 octombrie2003
Asupra recursului civil de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 165 din 4 septembrie 2002 pronunţată de Tribunalul Gorj a fost admisă acţiunea formulată de reclamanta C. A. împotriva pârâtei C.N.L. O. S.A. Tg.-Jiu, dispunându-se obligarea acesteia de a emite o dispoziţie motivată conform art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 cu privire la notificarea reclamantei din 9 octombrie 2001.
Instanţa a reţinut în fapt că reclamanta, în calitate de „persoană îndreptăţită" în sensul Legii nr. 10/2001 a adresat pârâtei o notificare, solicitând acordarea de măsuri reparatorii în urma exproprierii imobilului din jud.Gorj. Pârâta nu a emis o dispoziţie motivată şi nici nu a înaintat notificarea Prefecturii în vederea acordării de despăgubiri, astfel încât s-a apreciat că solicitarea reclamantei este întemeiată.
A fost însă respinsă cererea acesteia de a se dispune obligarea pârâtei la plata unor daune cominatorii, cu motivarea că Legea nr. 10/2001 nu prevede obligaţia înaintării notificării către organul competent.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel ambele părţi.
Curtea de Apel Craiova, prin Decizia civilă nr. 215 din 29 noiembrie 2002 a respins apelul declarat de pârâtă şi l-a admis pe cel al reclamantei, schimbându-se sentinţa în parte şi dispunându-se obligarea pârâtei la plata unor daune cominatorii de 100.000 lei pe zi de întârziere de la data hotărârii la comunicarea deciziei prevăzute de Legea nr. 10/2001.
S-a apreciat că este justificată concluzia instanţei de fond în sensul că unitatea pârâtă şi-a încălcat obligaţia legală de a răspunde la notificare.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, criticând-o în sensul prevederilor art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ.
Recurenta a susţinut în esenţă că.
- nu este deţinător al bunului în litigiu, imobilul fiind expropriat dar neieşind în fapt nici un moment din posesia reclamantei iar instanţele nus-au pronunţat asupra mijloacelor de apărare care atestă această împrejurare;
- obligarea pârâtei la daune cominatorii nu are, în acest context, nici o justificare.
Examinând cauza în lumina criticilor formulate, Curtea reţine următoarele:
Ambele instanţeau încălcat în mod evident dispoziţiile art. 129 C. proc. civ. cu privire la rolul activ în stabilirea raporturilor juridice reale dintre părţi şi administrarea probatoriilor, nu s-au pronunţat asupra unor mijloace de apărare importante şi au dat motivări contradictorii.
Astfel, este de observat în primul rând că tribunalul şi Curtea de Apel au soluţionatcauza fără ca la dosar să se afle notificarea reclamantei, înscrisul cel mai important şi care a declanşat litigiul.În lipsa notificării nu se poate stabili ce anume a solicitat reclamanta(restituie în natură sau alte forme de dezdăunare) şi în funcţie de aceasta, ce dispoziţii ale Legii nr. 10/2001 sunt aplicabile.
Pe de altă parte, instanţele nu auavut în vedere susţinerea recurentei pârâte, confirmată şi prin raportul din 20 februarie 2003 al comisiei tehnice pentru identificarea imobilelor expropriate în sensul că nu este „deţinător" al bunului, care este stăpânit în continuare de către reclamantă.
În fine, ambele instanţe, presupunând că prin notificare s-au solicitat despăgubiri, obligă pârâta să emită o dispoziţie motivată deşi, aşa cum se arată de altfel în considerentele sentinţei, într-o astfel de situaţie competenţa de a rezolva cererea aparţine Prefecturii.
Aşa fiind, hotărârile pronunţate sunt criticabile în sensul prevederilor art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ., astfel încât Curtea va admite recursul şi în baza dispoziţiilor art. 313 C. proc. civ. va casa ambele hotărâri şi va trimite cauza spre rejudecare la acelaşi tribunal în vederea lămuririi, pe bază de probatorii, a aspectelor esenţiale menţionate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta C.N.L. O. S.A. Târgu Jiu împotriva deciziei nr. 215 din 29 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.
Casează Decizia recurată precum şi sentinţa civilă nr. 165 din 4 septembrie 2002 a Tribunalului Gorj,secţia civilă.
Trimite cauza spre rejudecare aceluiaşi tribunal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi23 octombrie 2003.
← ICCJ. Decizia nr. 6157/2003. Civil. Litigiu de munca. Recurs... | ICCJ. Decizia nr. 6155/2003. Civil. Litigiu locativ. Recurs în... → |
---|