ICCJ. Decizia nr. 4529/2003. Civil. Revendicare. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 4529
Dosar nr.2003/2002
Şedinţa publică din 5 noiembrie 2003
Asupra recursurilor de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la nr. 3073 din 11 iulie 2001 la Tribunalul Brăila, petenta I.G. a contestat Decizia nr. 137/2001 emisă de Spitalul de Urgentă „Sf. Spiridon" Brăila, solicitând anularea acesteia şi restituirea în natură a imobilului situat în comuna Viziru, judeţul Brăila compus din casă şi terenul adiacent în suprafaţă de 2.328 m.p.
În motivarea contestaţiei s-a arătat că a notificat pe pârât la data de 4 mai 2001 conform Legii nr. 10/2001, solicitând să-i restituie în natură imobilul menţionat mai sus preluat de stat fără titlu.
A mai arătat contestatoarea că prin Decizia nr. 137/2001 unitatea deţinătoare a imobilului i-a respins cererea de restituire în natură, motivat de faptul că, în imobil funcţionează Cabinetul Medicului de Familie şi Farmacia din aceeaşi localitate, întemeindu-şi Decizia pe dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 10/2001, propunând acordarea de despăgubiri.
A susţinut contestatoarea că, Decizia unităţii deţinătoare a imobilului este nelegală fiind dată cu aplicarea greşită a prevederilor art. 16 din Legea nr. 10/2001, potrivit cărora se acordă măsuri reparatorii prin echivalent în situaţia imobilelor ocupate de unităţi bugetare din învăţământ, sănătate sau alte instituţii publice, ori, atât cabinetul medicului de familie cât şi farmacia privată din comună nu fac parte din categoriile reglementate de acest text de lege, „imobilul a fost trecut la stat, fără titlu".
Prin sentinţa civilă nr. 142 din 20 septembrie 2001, Tribunalul Brăila a admis contestaţia petentei, a desfiinţat Decizia nr. 137/2001 emisă de Spitalul de Urgenţă „Sf. Spiridon" Brăila şi a obligat pârâtul să restituie reclamantului imobilul situat în comuna Viziru judeţul Brăila, compus din construcţie şi teren în suprafaţă de 2.328 m.p.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că reclamanta este moştenitoare testamentară a defuncţilor B.L.I., decedat la 1 octombrie 1986 şi B.V., decedată la 30 august 1988, în baza testamentului autentificat sub nr. 603/1997 şi a certificatului de moştenitor eliberat în baza testamentului, că de pe urma acestora, a moştenit imobilul situat în Comuna Viziru – judeţul Brăila, imobil care, nu a fost naţionalizat sau expropriat, ci preluat abuziv de către stat şi trecut în administraţia pârâtului.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel pârâtul Spitalul de Urgenţă „Sf. Spiridon" Brăila susţinând, în esenţă, că imobilul a trecut în patrimoniul statului cu titlu prin Decretul nr. 418/1953 de naţionalizare a farmaciilor, situaţie confirmată de procesul verbal nr. 1 din 17 mai 1953, al comisiei formată în temeiul decretului menţionat şi prin care s-a preluat de la autoarea petentei, B.I.V., în prezenţa acesteia, clădirea, bunurile din farmacie, registre, pentru care a semnat de predare. Acest act trebuie considerat titlu.
A mai susţinut apelantul că, în cauză, trebuie introdusă şi Primăria Comunei Viziru.
În cauză, a formulat cerere de intervenţie accesorie în interesul Spitalului de Urgenţă „Sf. Spiridon" Brăila, Primăria comunei Viziru judeţul Brăila prin care a susţinut că în imobilul a cărui restituire în natură o solicită I.G., în baza Legii nr. 10/2001, funcţionează dispensarul sanitar uman şi farmacia comunei Viziru şi ca, în mod corect, pârâtul a respins cererea de restituire în natură şi a înaintat Decizia către Prefectura Judeţului Brăila cu propunerea acordării de despăgubiri în temeiul art. 36 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.
Prin Decizia nr. 79/A din 13 decembrie 2001, Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul Spitalul de Urgentă „Sf. Spiridon" Brăila şi totodată a respins, ca nefondată, cererea de intervenţie accesorie, formulată de intervenienta Primăria Comunei Viziru – judeţul Brăila.
Instanţa a reţinut că susţinerea pârâtului şi a intervenientei că imobilul proprietatea petentei a fost trecut la stat cu titlu prin Decretul nr. 418/1953 nu este dovedită de probele dosarului, că în imobil funcţionează un cabinet medical individual şi o farmacie particulară şi că imobilul din litigiu nu face parte din patrimoniul Primăriei şi nu poate fi inclus în inventarul comunei potrivit Legii nr. 213/1998.
A mai reţinut instanţa că, litigiul se poartă între intimat şi „petentă", aceasta din urmă fiind aceea, care a adresat notificarea persoanei juridice deţinătoare respectiv Spitalul de Urgentă „Sf. Spiridon" Brăila care a emis Decizia nr. 137/2001, motiv pentru care cererea de introducere în cauză a Primăriei Comunei Viziru – nu a fost primită de instanţă.
În contra acestei hotărâri au declarat recurs pârâtul Spitalul de Urgenţă „Sf. Spiridon" Brăila şi intervenienta Primăria Comunei Viziru – judeţul Brăila.
Atât pârâtul cât şi intervenienta au criticat Decizia atacată, ca fiind netemeinică şi nelegală, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ.
Referitor la criticile formulate de pârâtul Spitalul de Urgenţă „Sf. Spiridon" Brăila s-a susţinut, în esenţă, ca instanţa nu a ţinut cont că imobilul din litigiu, aflat în administrarea unei unităţi bugetare, face parte din domeniul public şi desfăşoară activităţi bugetare de sănătate şi potrivit dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 10/2001, nu poate fi restituit în natură.
Referitor la criticile formulate de intervenienta Primăria Comunei Viziru s-a susţinut, în esenţă, că instanţa nu a ţinut cont de toate probele de la dosar, în legătură cu imobilul din litigiu, care a fost preluat cu titlu valabil şi că în acest imobil funcţionează dispensarul uman în baza unui contract de comodat pentru care, finanţarea este asigurată din resurse bugetare pentru utilizarea spaţiului.
A mai susţinut că imobilul potrivit destinaţiei sale este bun public conform prevederilor Legii nr. 213/1998.
Examinând întregul material probator administrat în cauză, Curtea reţine ca esenţiale pentru soluţionarea problemelor deduse judecăţii două aspecte, care de altfel fac şi obiectul recursurilor.
1 - Un prim aspect priveşte situaţia că cererea de revendicare nr. 2989 din 10 mai 2001 formulată de petenta I.G. în baza Legii nr. 10/2001 a fost adresată deţinătorului imobilului respectiv Spitalul de Urgenţă „Sf. Spiridon" Brăila, care a soluţionat-o, în această calitate, prin Decizia nr. 137/2001 prin respingerea cererii de revendicare în natură.
Spitalul de Urgenţă „Sf. Spiridon" Brăila a fost desfiinţat prin Ordinul MS nr. 379/2003, astfel că, acesta nu mai are calitate procesuală pasivă şi nici nu mai deţine bunul – respectiv imobilul din litigiu.
2 – Celălalt aspect se refera la faptul că începând cu data de 30 ianuarie 2003, imobilul revendicat – clădirea şi terenul – unde funcţionează dispensarul medical al comunei Viziru, a fost preluat de Primăria Comunei Viziru, respectiv proprietatea, administrarea şi deţinerea acestuia, astfel cum rezultă din protocolul încheiat la 30 ianuarie 2003 între Spitalul de Urgenţă „Sf. Spiridon" Brăila şi Primăria comunei Viziru, ca urmare aplicării HG nr. 866/2002 privind trecerea în domeniul public a imobilelor şi terenurilor aferente.
Primăria comunei Viziru nu a figurat ca parte la fond.
În contextul celor prezentate, cum cele două hotărâri pronunţate nu pot fi executate, pricina se impune a fi rejudecată, în raport cu noul proprietar – deţinător al imobilului preluat prin Protocol.
Astfel fiind în conformitate cu dispoziţiile art. 314 C. proc. civ. urmează a admite recursul a casa Decizia recurată, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă, precum şi sentinţa pronunţată de Tribunalul Brăila, secţia civilă, trimiţând cauza spre rejudecare aceluiaşi Tribunal.
Tot cu ocazia rejudecării, urmează a se avea în vedere şi celelalte motive invocate în cele două recursuri care nu au fost menţionate în considerentele mai înainte arătate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâtul Spitalul de Urgenţă „Sf. Spiridon" Brăila şi de intervenienta accesorie Primăria Comunei Viziru împotriva deciziei nr. 79/A din 13 decembrie 2001 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă.
Casează Decizia atacată, precum şi sentinţa nr. 142 din 20 septembrie 2001 a Tribunalului Brăila, secţia civilă, şi trimite cauza aceluiaşi tribunal, pentru rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 noiembrie 2003.
← ICCJ. Decizia nr. 1015/2003. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 557/2003. Civil. Nulitate absoluta contract... → |
---|