ICCJ. Decizia nr. 557/2003. Civil. Nulitate absoluta contract vânzare - cumparare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTEDE CASAŢIEŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 557
Dosar nr. 616/2003
Şedinţa publică din 27 ianuarie 2004
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii conexate introdusă de S.C. "H." SA îl constituie declararea nulităţii absolsute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 2498 din 23 decembrie 1966 pentru apartamentul nr. 2 cu 122,07 m.p. suprafaţă utilă, încheiat cu chiriaşii recurenţi A.I.T. şiA.E.G., pe temeiul că la data încheierii actului apartamentul fusese predat fostului proprietar.
În cel de-al doilea ciclu judiciar, prin Decizia civilă nr. 430/12 decembrie 2002 aufost respinse apelurile pârâţilor A. şi Municipiul Bucureşti, reţinând că sentinţa primei instanţe nr. 659/2000, prin care s-a declarat nulitatea actului atacat, este legală, întrucât:
- imobilul vândut fusese, deja, predat de vânzător proprietarului retrocedat în executarea unei hotărâri judecătoreşti, iar
- cumpărătorii, alături de vânzător, au fost de rea credinţă la încheierea contractului cunoscând de existenţa, pe rolul instanţelor, a acţiunii în revendicare şi de retrocedarea efectivă a bunului litigios.
Contra deciziei pârâţii cumpărători şi Municipiul Bucureşti au declarat recurs, reluând motivele din apel, pe temeiurile din art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ.;
- existenţa bunei credinţe „întrucât imobilul a trecut în proprietatea statului cu titlu",
-fosta proprietară era îndreptăţită numai la despăgubiri, conform Legii nr. 112/1995, iar
- bunul putea fi vândut chiriaşilor în condiţiile acestei legi.
Chiriaşii recurenţi mai arată că „nu au cunoscut despre litigiul dintre Primăria şi numita G.E. şi au avut credinţa că bunul nu poate fi retrocedat în natură".
2. Recursurile sunt nefondate.
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 7752 din 12 iulie 1996 s-a restituit, în natură, apartamentul revendicat de proprietarul (originar) naţionalizat, iar prin dispoziţia nr. 1238/21 octombrie 1996 emisă de Primarul General s-a pus în executare sentinţa, apartamentul fiind, efectiv, predat proprietarului retrocedat prin procesul verbal din 27 septembrie 1996, de către reclamanta S. C. „H.N." SA, prin reprezentanţii săi.
Aceeaşi reclamantă vinde apartamentul către chiriaşii A. prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 2498 din 23 decembrie 1996, la trei luni după ce a fost retrocedat efectiv şi pus în posesie proprietarul originar.
2.2. Contractul de vânzare-cumpărare este lovit de nulitate, conform art. 9 din Legea nr.112/1995, căci bunul nu putea fi vândut, fiind, deja, retrocedat, astfel că nu făcea parte din categoria imobilelor prevăzute de această lege pentru vânzare chiriaşilor.
Prezumţia de bună credinţă invocată de recurenţi nu operează în favoarea cumpărătorilor, fiind, evident, răsturnată de clauza specială inserată în contractla pct. 3 care se intitulează astfel:
„Subsemnaţii A.I.T. şi A.E.G., consimţim să cumpărăm apartamentul de mai sus, în condiţiile existenţei litigiului; dosar nr. 9132/1996 cu S.C. "H." SA.
Aşadar, s-a vândut un bun litigios şi cu încălcarea art. 9 din Legea nr. 112/1995, printr-un contract încheiat pe temeiul acestei legi, ceea ce înlătură buna credinţă şi acreditează ideea credinţei că a fost cumpărat bunul altuia, astfel că soluţia declarării nulităţii absolute a contractului este legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâţii Municipiul Bucureşti prin Primarul General şi de A.I.T.şi A.E.G. împotriva deciziei nr. 430 din 12 noiembrie 2002a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi27 ianuarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4529/2003. Civil. Revendicare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 558/2003. Civil. Legea nr.10/2001. Recurs → |
|---|
