ICCJ. Decizia nr. 6485/2003. Civil. Legea nr.10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6485
Dosar nr. 6554/2003
Şedinţa publică din 19 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 977 din 10 decembrie 2002 a Tribunalului Mehedinţi, investit prin declinare de competenţă de Judecătoria Vînju Mare, conform sentinţei civile nr. 1639 din 27 iunie 2002 a fost respinsă ca prematură acţiunea formulată de D.A., în contradictoriu cu Primăria Punghina judeţul Mehedinţi, întrucât cel în cauză nu a primit nici o comunicare din partea Primăriei, căreia i-a adresat notificarea.
Apelul declarat de reclamant împotriva acestei hotărâri, a fost admis prin Decizia nr. 156 din 27 iunie 2003 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă, prin care s-a dispus anularea sentinţei. A fost admisă cererea precizată în apel, dispunându-se obligarea Primăriei Punghina de a răspunde la notificarea reclamantului, privind restituirea în natură a imobilelor arătate, respectiv o magazie şi un pătul. S-a avut în vedere că pârâta nu a dat curs obligaţiilor ce-i reveneau în temeiul art. 22 şi art. 23 din Legea nr. 10/2001.
Împotriva acestei hotărâri, pârâta a declarat recursul de faţă, solicitând casarea deciziei, întrucât imobilele solicitate nu fac parte din patrimoniul Primăriei Punghina şi ca atare nu se pot restitui.
Recursul nu este întemeiat, urmând a fi respins ca atare.
Potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare, unitatea deţinătoare este obligată să se pronunţe, prin decizie sau, dispoziţie motivată asupra cererii de restituire în natură. Potrivit textului următor, dacă restituirea în natură nu este aprobată sau nu este posibilă, deţinătorul imobilului este obligat în termenul prevăzut de art. 23 alin. (1) să facă persoanei îndreptăţite ofertă de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii imobilului.
În raport de aceste prevederi legale, rezultă că termenul în care unitatea deţinătoare trebuie să răspundă notificării persoanei îndreptăţite este imperativ, iar nu unul de recomandare. În această din urmă variantă s-ar deturna finalitatea legii şi s-ar amâna fără termen rezolvarea echitabilă a retrocedării imobilelor preluate abuziv sau după caz procedura acordării de despăgubiri.
Cum în speţă, pârâta nu şi-a respectat această obligaţie de a răspunde solicitării adresate prin notificare, rezultă că este în acord cu dispoziţiile legale redate, soluţia recurată, de obligare a celei chemate în judecată de a se conforma prevederilor menţionate.
Aşa fiind, recursul de faţă este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
De altfel, motivele de recurs, formulate, nu cuprind elemente de nelegalitate, iar emiterea după pronunţarea hotărârii recurate a dispoziţiei nr. 63 din 11 august 2003 de respingere a notificării, de către pârâtă, nu face decât să confirme că soluţia adoptată de instanţa de apel este convingătoare, fiind dată, în raport de dispoziţiile legale aplicabile, la care s-a făcut referire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat recursul declarat de pârâta Primăria Comunei Punghina judeţul Mehedinţi împotriva deciziei nr. 156 din 27 iunie 2003 a Curţii de Apel Craiova.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6484/2003. Civil. Legea nr.10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6481/2003. Civil. Declarare abandon. Recurs → |
|---|
