ICCJ. Decizia nr. 7047/2003. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7047
Dosar nr. 2715/2003
Şedinţa publică din 14 decembrie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 9 aprilie 2002 sub nr. 4396 pe rolul Tribunalului Cluj, reclamanţii V.R. şi V.V. în contradictoriu cu Primarul comunei Gilău şi Primăria comunei Gilău au solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa:
- să anuleze Dispoziţia nr. 112 din 13 martie 2002 emisă de Primarul comunei Gilău;
- să le restituie în natură imobilul situat în comuna Gilău.
În motivarea acţiunii reclamanţii arată că imobilul a fost preluat de către stat în temeiul Legii nr. 18/1968, care nu poate constitui titlu valabil deoarece dispoziţiile acesteia încalcă prevederile Constituţiei din 1965 şi art. 481 C. civ.
Tribunalul Cluj, prin sentinţa civilă nr. 781 din 27 noiembrie 2002, a respins acţiunea ca nefondată, reţinând în esenţă că art. 2 din Legea nr. 10/2001 defineşte sensul preluării abuzive a imobilului şi enumeră actele normative în baza cărora au fost făcute preluările abuzive, printre care nu este Legea nr. 18/1968.
Curtea de Apel Cluj prin Decizia civilă nr. 16 din 12 februarie 2003 a admis apelul declarat de către reclamanţi şi a schimbat sentinţa apelată în sensul că a admis acţiunea reclamanţilor şi a anulat Dispoziţia 112 din 11 martie 2002 emisă de către Primarul comunei Gilău, dispunând restituirea în natură a imobilului situat în comuna Gilău.
A fost respinsă cererea faţă de Primăria comunei Gilău pentru lipsa calităţii procesual pasive a acesteia.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de apel a reţinut că Legea nr. 10/2001 nu conţine o enumerare limitativă a actelor normative eliberate în perioada 1945-1989 în baza cărora proprietatea privată a fost trecută în patrimoniul statului ci o enumerare exemplificativă.
În acest sens s-a reţinut că dacă legiuitorul ar fi înţeles să excepteze anumite situaţii sau cazuri de preluare, atunci ar fi făcut-o în mod expres, aşa cum a procedat prin prevederile art. 8 din Legea nr. 10/2001 sau cel puţin explicit, nuanţat şi restrictiv cum se poate constata în cazul reglementat de art. 2 lit. b) din legea mai înainte menţionată.
Instanţa de apel a mai constatat că imobilul în litigiu a trecut în proprietatea statului printr-o sentinţă civilă care constituie un titlu valabil şi ca atare trecerea în proprietatea statului se încadrează în situaţia prevăzută de art. 2 lit. g) al Legii nr. 10/2001, constituind aşadar, în accepţiunea acestei legi, tot o preluare abuzivă în sensul prevederii art. 2 alin. (1) din aceeaşi lege.
Pe cale de consecinţă s-a constatat că reclamanţii au, în conformitate cu prevederile art. 3 lit. a), dreptul la restituire în natură a imobilului.
Împotriva acestei hotărâri a instanţei de apel a declarat recurs pârâtul Primarul comunei Gilău, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Se susţine că au fost aplicate greşit prevederile Legii nr. 10/2001 pentru că în cuprinsul art. 2 nu este enumerată Legea nr. 18/1968 şi, oricum, sentinţa judecătorească în baza căreia imobilul a trecut în proprietatea statului nu mai poate fi pusă în discuţie, iar neconstituţionalitatea Legii nr. 18/1968 nu putea fi apreciată de către primăria unei comune.
Recursul este nefondat.
Astfel instanţa de apel cu o amplă motivare a constatat că Legea nr. 10/2001 nu face o enumerare exhaustivă sau limitativă a actelor normative în baza cărora imobilele au fost preluate în mod abuziv de către stat, ci doar o enumerare exemplificativă.
A reţinut de asemenea în mod legal şi temeinic că în situaţiile în care legiuitorul a dorit să excepteze aplicabilitatea Legii nr. 10/2001, în situaţia unor anumite acte normative a făcut-o în mod expres, iar acolo unde nu a făcut-o nu se va putea accepta o interpretare restrictivă.
În cazul în speţă imobilul a trecut în proprietatea statului printr-o hotărâre judecătorească care constituie un titlu valabil astfel cum este el definit prin art. 6 al Legii nr. 213/1998 şi ca atare ne aflăm în ipoteza prevăzută de art. 2 lit. g) al Legii nr. 10/2001 şi în sensul acestei legi este tot o preluare abuzivă conform art. 2 alin. (1) a legii mai înainte arătate.
În acest sens este necesar a preciza că sentinţa judecătorească în baza căreia s-a produs trecerea în proprietatea statului a imobilului, nu mai poate fi pusă în discuţie în prezent, însă unele prevederi ale Legii nr. 18/1968 erau neconstituţionale, fiind în contradicţie cu principiul „dreptul de proprietate privată este ocrotit de lege (art. 36)".
De asemenea prin Legea nr. 18/1968 a fost încălcat şi principiul prezumării caracterului legal al averii, obligând pe proprietarii împotriva cărora s-au făcut sesizări să dovedească caracterul licit al mijloacelor folosite pentru dobândirea bunurilor.
În consecinţă, pentru aceste considerente urmează a reţine că toate criticile formulate în recurs sunt neîntemeiate, instanţa de apel făcând o aplicare corectă a legii.
Astfel fiind, urmează a respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul Primarul comunei Gilău împotriva deciziei nr. 16 din 12 februarie 2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 decembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 704/2003. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 703/2003. Civil. Legea nr.10/2001. Recurs → |
|---|
