Completare/lămurire dispozitiv. Decizia nr. 18/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 18/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 22-01-2015 în dosarul nr. 18/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA I CIVILA
DECIZIA CIVILĂ Nr. 18/2015
Ședința publică de la 22 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. A. M.-vicepreședinte
Judecător A. N.
Judecător C. M. C.
Grefier E. M. H.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâții reclamanți reconvenționali P. L. și P. S. H. împotriva încheierii din 5.06.2014 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr._ 08, având ca obiect - sistare indiviziune.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat O. C., cu împuternicire în reprezentarea recurenților pârâți reclamanți reconvenționali, lipsind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că intimații pârâți S. K., H. Helmut K., M. H., H. R. Friederich și G. G. au fost citați, procedural, la domiciliile din Germania, însă dovezile de îndeplinire a procedurii de citare cu aceștia nu s-au returnat la dosar.
Se constată, de asemenea, că s-a depus la dosar, prin serviciul registratură la data de 16.01.2015 (reiterată la 20.01.2015) întâmpinare formulată de intimații reclamanți A. I. și A. V., prin care se solicită și judecarea în lipsă.
Instanța comunică cu mandatara recurenților un exemplar din întâmpinarea depusă de intimații reclamanți A..
Se acordă cuvântul asupra lipsei dovezilor de îndeplinire a procedurii de citare cu intimații pârâți citați în Germania.
Mandatara recurenților, cu privire la aspectul vizând procedura de citare cu intimații sus indicați, învederează că și în fazele procesuale precedente au fost confruntați deseori cu aceeași lipsă a dovezilor de îndeplinire a procedurii de citare în Germania.
Susține că acest fapt se datorează tocmai acestor intimați, care efectiv refuză să mai ridice scrisorile recomandate de la oficiul poștal. Din aceste considerente, întrucât acest aspect a fost frecvent și în apel, la dispoziția instanței, s-a apreciat că dovada în acest sens se poate face cu borderoul de expediere al instanței, care a fost atașat la dosar.
Prin urmare, întrucât există această posibilitate care dovedește cu certitudine faptul că citațiile au fost expediate de către instanță, solicită ca și în prezenta fază procesuală, dovada să fie făcută cu acest borderou de corespondență.
Față de cele ce preced, instanța lasă cauza la o a doua strigare.
La o a doua strigare a cauzei, se prezintă același mandatar avocat O. C., cu împuternicire în reprezentarea recurenților pârâți reclamanți reconvenționali, lipsind părțile.
Urmare a cererii formulate de către mandatara recurenților, prin grefierul de ședință, Curtea constată că s-au atașat la dosar, în copii certificate: borderou centralizator nr. 169/30.12.2014; chitanță taxe poștale – din 30.12.2015; evidență expediere citații (borderou ECRIS) întocmit la 29.12.2014.
Având în vedere dovezile de mai sus, instanța apreciază îndeplinită procedura de citare cu intimații pârâți S. K., H. Helmut K., M. H., H. R. Friederich și G. G..
Mandatara recurenților depune la dosar și chitanța nr._/19.01.2015 în valoare de 4 lei – taxă judiciară de timbru, apreciind că, deși nu au fost citați cu mențiunea obligației de a timbra recursul, față de dispozițiile Legii nr. 146/1997, apreciază că recurenții datorează această taxă fixă.
Declară că nu mai are alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată încheiată faza probatorie, cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Mandatarea recurenților pârâți reclamanți reconvenționali P., avocat O. C., solicită admiterea recursului declarat împotriva încheierii de suspendare din 5.06.2014, cu consecința anulării acesteia și a se dispune trimiterea cauzei pentru continuarea judecății.
Consideră că art. 1551 C. proc. civ. a fost greșit interpretat și aplicat cu prilejul judecării apelului, cu atât mai mult cu cât, atât pentru termenul din 5.06.2014, cât și pentru termenul anterior din 08.05.2014, instanța nu a stabilit în sarcina reclamanților reconvenționali nicio obligație procesuală de îndeplinit, nefiind pus în discuție vreun aspect sau obligație în sarcina reclamanților reconvenționali.
În fapt, este interesul intimaților P. de a continua procesul și de a nu se mai tergiversa soluționarea cauzei, fapt dovedit și de atitudinea lor procesuală în cauză, în condițiile în care, deși intimații A. erau cei care cunoșteau pe toți succesorii proprietarului tabular, recurenții de azi au fost cei care au făcut demersuri pentru întregirea cadrului procesual.
Solicită instanței a avea în vedere reaua credință a reclamanților A. în exercitarea obligațiilor procesuale pe parcursul derulării cauzei, pârâții solicitând de nenumărate ori aplicarea de sancțiuni, ei fiind cei care au efectuat demersuri și în ceea ce privește intimatul H. Helmut, care s-a susținut că ar fi decedat în timpul procesului.
În condițiile în care apreciază că recurenții de astăzi au fost de bună credință și și-au îndeplinit cu prisosință toate îndatoririle procesuale, iar dispozițiile art. 1551 C. proc. civ. se referă la neîndeplinirea obligațiilor dispuse în sarcina părții reclamante, mai mult, întrucât hotărârea instanței lovește implacabil intimații P., în dorința acestora de soluționare a cauzei cu celeritate, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și susținut, cu dispoziția de continuare a judecății.
Instanța, față de lucrările dosarului și cele ce preced, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin încheierea de ședință din 05.06.2014, pronunțată de Tribunalul Sibiu – Secția I Civilă în dosar_ 08, în temeiul art. 155 ind. 1 C. pr. civ, s-a dispus suspendarea judecării cauzei până când reprezentantele părților vor depune la dosar acte de stare civilă, prin care să fie dovedită calitatea procesuală pasivă în cauză.
S-a reținut că reprezentanta recurenților reclamanți A., a depus la dosar copia contractului de vânzare – cumpărare încheiat la data de 29.03.1990, precum și situația moștenitorilor pârâților coproprietari tabulari introduși în cauză și a solicitat acordarea unui nou termen de judecată pentru a face demersuri în vederea indicării succesorilor defunctei H. Regina. Reprezentanta recurenților pârâți P. s-a opus acordării unui nou termen, întrucât în 4 ani reclamanții trebuiau să facă dovada calității procesual pasive în cauză.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs pârâții P. S. Harriet și P. L., solicitând admiterea recursului și continuarea judecății.
În motivarea recursului, recurenții susțin că decizia instanței este greșită fiind dată cu stabilirea greșită a stării de fapt și cu aplicarea greșită a textului de lege. Susțin că, au obținut în cadrul unui apel, exercitat după 6 ani, casarea cu trimitere spre rejudecare a cererii de partajare a imobilului situat în Mediaș, ., nr. 20, jud. Sibiu, cerere care a făcut obiectul dosarului nr. 4609/2002, soluționat prin sentința 5852/2002 a Judecătoriei Mediaș, cauza fiind trimisă pentru rejudecarea partajului și citarea legală a pârâților și a celorlalte părți coproprietare în cauză, fiind înregistrată cu nr. de dosar_ 08. Pe toată durata procesului, reclamanții A. și-au exercitat cu rea – credință drepturile procesuale ori de câte ori au avut ocazia și deși s-a solicitat amendarea acestora, instanța a fost îngăduitoare. În acest context arată că, în rejudecare, în partaj reclamanții au obținut varianta propusă și au declarat apel împotriva sentinței, deși li s-a dat câștig de cauză.
În apel, deși s-a parcurs o judecată la fond de cinci ani, numai recurenții au făcut eforturi de a găsi moștenitorii proprietarilor tabulari decedați, morți, citați de familia A. la domiciliul lor, au găsit o nouă modalitate de tergiversare a soluționării cauzei și anume, presupusa existență a unui moștenitor care nu a fost identificat de recurenți. La termenul de judecată din 08 mai 2014, reclamanții fără a avea vreo probă clară au susținut că unul dintre pârâții citați în cauză, respectiv H. H. ar fi decedat de mult timp la Mediaș, după cum a aflat în urma unei conversații telefonice purtată cu fiii vânzătoarei H. Regina din Germania. În urma solicitării recurenților, s-a efectuat o adresă la Primăria Mediaș – Starea civilă, Primăria Mediaș a răspuns la termenul din 05.06.2014 că există înregistrat un act de naștere pentru H. K. H. cu nr. 249/13.07.1945, persoană căsătorită cu A. Bereyki la data de 04.01.1971 B.. Cu aceasta consideră recurenții că s-a făcut dovada că numitul H. K. H. nu este decedat, înscrisul fiind coroborat cu actele emise de autoritățile de evidență a populației din Germania, cu confirmarea adresei pentru acest pârât.
În mod greșit instanța a apreciat că răspunsul conferit de Primăria Mediaș face numai dovada faptului că nu este înregistrat decesul de autoritatea locală, greșind nejustificat pentru că faptul morții nu poate fi prezumat pe baza unei simple afirmații.
Aceste informații, recurenții înțeleg să le completeze cu înscrisul emis de Biserica Evanghelică din Mediaș, sub nr. 319/01.07.2014 prin care li se face cunoscut arborele genealogic al familiei H. Regina Josefa, unde de asemenea nu este făcută vreo mențiune de deces a acestui fiu H. H. K.. Tot din acest înscris rezultă că fiica Annemarie care figurează în precontractul încheiat de H. Regina cu A. V. și A. I. din anul 1990 era decedată din 07.11.1976 la Mediaș, fără descendenți. Acest înscris nu a fost comunicat sau prezentat recurenților, care apreciază că instanța a încălcat principiul contradictorialității și a dreptului la apărare.
La termenul de judecată din 08 mai 2014, nu s-a stabilit nicio obligație în sarcina reclamanților reconvenționali, pentru a li se aplica sancțiunea de suspendare a cauzei, astfel că nu le poate fi reproșată nicio încălcare a drepturilor sau obligațiilor procesuale.
Prin întâmpinarea depusă, intimații reclamanți A. I. și A. V. au solicitat respingerea recursului, susținând că în mod corect s-a dispus suspendarea judecării cauzei întrucât nu s-a stabilit cadrul procesual corect. Susțin că au indicii temeinice că mai există încă doi moștenitori care nu au calitatea de pârâți în dosar și unul dintre aceștia H. H. era decedat cu mult timp în Mediaș, înainte de introducerea acțiunii. Susțin că din adresa Primăriei Mediaș rezultă că actul de naștere pentru H. K. H. confirmă înregistrarea actului de naștere însă nu face dovada că nu este înregistrat decesul la autoritatea locală. Mai precizează că H. H. nu este aceeași persoană cu H. K. H.. De aceea, consideră că în mod corect instanța a apreciat că nu se poate continua judecata și că sunt îndeplinite condițiile art. 155 ind. 1 C. pr. civ.
Precizează că nu au intrat în posesia actelor care să ateste decesul lui H. H. și să ateste existența moștenitorilor.
Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, Curtea constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 05.06.2014 s-a dispus de către instanță efectuarea unei adrese către Primăria Mun. Mediaș – Serviciul de stare civilă, de comunicare a datelor de stare civilă cu privire la intimatul H. H. despre care se susținea că ar fi decedat în anul 1985.
Din adresa nr._/26.05.2014 emisă de Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Mediaș, aflată la fila 109 din dosarul tribunalului, rezultă că numitul H. K. H. născut la 11.07.1945 este
(continuarea deciziei civile nr. 18/22.01.2015 pronunțată în dosar nr._ )
cetățean român cu domiciliul în Germania din 20.08.1990 și figurează cu act de identitate a cărui date sunt menționate. S-a depus și un extras din registrul de naștere.
De asemenea, din evidența Bisericii Evanghelice CA Mediaș din care s-a depus un extras, rezultă că a fost înregistrată nașterea numitului H. K. H. la data de 11.07.1945 în Mediaș, data căsătoriei și data nașterii copiilor acestuia fără însă a figura ca persoană decedată, cum este menționat în cazul altor persoane trecute în același înscris la dosar în recurs.
Ca urmare, se constată că nu s-a făcut dovada în condițiile art. 1169 C. civ, a decesului pârâtului H. K. H., simplele discuții între părți neavând valoare juridică. Dealtfel, instanța nu a revenit la această mențiune a identificării eventualilor succesori ai acestui pârât și la termenul de judecată din 05.06.2014, s-a solicitat de către mandatara recurenților reclamanți, efectuarea de demersuri pentru indicarea succesorilor defunctei H. Regina. Cu înscrisul depus în recurs, emis de Biserica Evanghelică CA Mediaș, s-a făcut dovada succesorilor acesteia, fiind indicat arborele genealogic.
De aceea, încheierea atacată prin care instanța a dispus suspendarea judecării cauzei pentru indicarea moștenitorilor defunctei H. Regina este lipsită în prezent de suport legal, fiind indicați succesorii acesteia. Ca urmare, în temeiul art. 312 C. pr. civ, va fi admis recursul pârâților, casată încheierea atacată și va fi trimisă cauza pentru continuarea judecății la aceeași instanță.
Pentru aceste motive:
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâții P. S. H. și P. L. împotriva încheierii din 05.06.2014 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr._ 08 și în consecință:
Casează încheierea atacată și trimite cauza pentru continuarea judecății aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22.01.2015.
Președinte, M. A. M. | Judecător, A. N. | Judecător, C. M. C. |
Grefier, E. M. H. |
Redc. A.N.
Tehn.N.P.
2 ex/19.02.2015
Jud. recurs: C. H./D. R. L./M. D.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 26/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA | Expropriere. Decizia nr. 37/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA → |
|---|
