Expropriere. Decizia nr. 82/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 82/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 24-03-2015 în dosarul nr. 82/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA I CIVILA SI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE munca SI ASIGURARI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 82/2015
Ședința publică de la 24 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. M. D.
Judecător M. F. C.
Grefier N. P.
Cu participarea din partea Parchetului de pe lângă C. de A. A. I.
Procuror V. L.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de reclamanta S. M.-F. și a apelului incident formulat de pârâtul S. R., prin C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI DRUMURI NAȚIONALE SA, împotriva sentinței civile nr. 1294/2014 pronunțată de T. A. în dosar civil nr._, având ca obiect expropriere.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat Drella C. M. cu delegație la dosar pentru apelanta reclamantă și consilier juridic C. Kricsfalussy cu delegație la dosar pentru pârât, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței, procedura de citare legal îndeplinită cu părțile la acest termen de judecată, apelurile fiind motivate și scutite de la plata taxei judiciare de timbru.
Se constată că s-a înregistrat la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare formulată de intimatul pârât S. R. la apelul declarat de reclamantă prin care se solicită judecarea cauzei în lipsă și răspuns la întâmpinare formulat de apelanta reclamantă.
La data de 17 martie 2015 s-a înregistrat la dosar, prin registratura instanței, apelul incident declarat în cauză de pârât, din care un exemplar se comunică la acest termen de judecată cu mandatarul ales al reclamantei apelante, care declară că nu solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru studiul acestuia.
Instanța, din oficiu, pune în discuția părților, excepția tardivității declarării apelului incident de către pârâtul Statul Român prin CNADNR.
Nefiind alte cereri formulate și probe de administrat instanța constată închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri și cu privire la excepția ridicată din oficiu.
Mandatarul ales al apelantei reclamante, avocat Drella C. M. solicită admiterea apelului declarat de reclamantă, așa cum a fost formulat. Arată că a formulat apel împotriva hotărârii instanței de fond, pentru două motive, anume: plata despăgubirilor cuvenite reclamantei pentru toată suprafața de teren expropriat și valoarea terenului pe metru pătrat.
În ce privește primul motiv de apel arată că instanța de fond a acordat despăgubiri doar pentru terenul expropriat în 2011, nu și pentru diferența de teren expropriată în 2014. Instanța de fond nu a avut la dispoziție și hotărârea de expropriere din 2014 și consideră că au fost greșit calculate despăgubirile doar pentru suprafața expropriată în 2011.
Referitor la valoarea terenului expropriat pe metru pătrat, arată că experții au stabilit valoarea acestuia la 85 lei/mp, valoare necontestată de părți și în concordanță cu grila notarilor publici, solicitând acordarea acestei valori.
Cu privire la apărările intimatei depuse prin întâmpinare, în sensul că Hotărârea de expropriere din 2014 nu a fost comunicată, solicită respingerea acestei apărări, întrucât exproprierea terenului s-a făcut pentru utilitate publică și presupune a fi dată anterior și cu o prealabilă și justă despăgubire persoanei îndreptățite.
Față de momentul depunerii apelului incident de către pârât, solicită respingerea acestuia ca tardiv iar pe fond ca nefondat. Cu cheltuieli de judecată, justificate cu chitanță la dosar.
Reprezentanta intimatei pârâte, consilier juridic C. Kricsfalussy, în ce privește excepția tardivității apelului incident, declară că lasă la aprecierea instanței cu privire la soluția ce se va pronunța.
În ce privește apelul declarat de reclamantă, solicită respingerea acestuia, instanța de fond reținând corect doar suprafața expropriată prin hotărârea de expropriere din 2011 și nu s-a omis pronunțarea cu privire la hotărârea din 2014, așa cum susține reclamanta. Arată faptul că Legea nr. 225/2010 este încă în vigoare iar aceasta nu prevede un termen pentru acordarea despăgubirilor. Referitor la valoarea terenului pe metru pătrat de 82,14 lei arată că aceasta a fost stabilită prin metoda comparației.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului declarat de reclamantă, întrucât pentru diferența de teren nu era comunicată Hotărârea din 2014 de expropriere a acestuia, iar în ce privește valoarea terenului aceasta a fost stabilită de experți prin metoda comparației, considerând că această metodă este corectă.
În ce privește apelul pârâtului solicită a se constata ca tardiv declarat.
Instanța, în deliberare, față de actele dosarului, lasă cauza în pronunțare.
C. DE A.
Asupra apelurilor civile de față,
P. acțiunea civilă înregistrată în dosar civil nr._ /2014 al Tribunalului A., formulată de reclamanta S. M. F. împotriva pârâtului Statul Român prin CNADNR, s-a solicitat a se dispune:
-obligarea pârâtului la plata sumei de 60 lei/mp, cu titlu de despăgubire pentru suprafața de 2000 mp, proprietatea reclamantei în cotă de 1/1 părți;
-obligarea pârâtului să emită decizie de expropriere pentru diferența de teren de la 5.200 mp la 8000 mp;
- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
In motivare se susține că prin titlul de proprietate nr. 7138/1495 a fost reconstituit în favoarea reclamantei și fraților săi P. A., P. I. și P. C. I. dreptul de proprietate asupra suprafeței de 8000 mp.
P. partajul voluntar din 12.10.2000 a fost sistată starea de indiviziune prin formare de 4 loturi, fiecare în suprafață de 2000 mp.
P. Dispoziția de expropriere nr. 1252/05.09.2011, s-a dispus exproprierea unei suprafețe de 5215 mp care face imposibilă utilizarea diferenței de teren de 8000 mp.
P. urmare, apreciază că se impune pe de o parte acordarea în favoarea reclamantei a unei despăgubiri reale, întrucât cea acordată, în cuantum de 17.991,75 lei, nu reflectă prețul real, iar pe de altă parte, se impune exproprierea diferenței de teren, față de imposibilitatea folosirii acestuia.
P. sentința civilă nr. 1294/2014, pronunțată de T. A., a fost admisă acțiunea și modificată Decizia nr. 1252/2011, în sensul că s-a stabilit cuantumul despăgubirilor acordate reclamantei la suma de 107.090 lei pentru imobilul expropriat. A fost obligată pârâta la plata sumei de 320 lei, cu titlu de despăgubiri și a sumei de 2850 lei, cheltuieli de judecată, fiind respinsă cererea vizând obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de expropriere a întregului imobil.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
P. Decizia nr. 1252/05.09.2011 a fost expropriată o suprafață de 5215 mp. Așa cum rezultă din procesul verbal nr. 1073/07.09.2011 – fila 17 – această suprafață se identifică cu ./II/b având nr. cadastral 4763/2.
Din raportul de expertiză întocmit în cauză -fila 65- rezultă că exproprierea s-a realizat după titlul de proprietate. Astfel, din . nr. top. 7623/4 s-a expropriat o suprafață de 1303,75 mp rămânând o suprafață de 696,25 mp amplasată între autostradă și calea ferată S. - V.. Accesul la această parcelă este blocat, întrucât nu există treceri pe sub autostradă. Nerezolvarea accesului ar conduce la diminuarea valorii și imposibilitatea de a fi exploatată suprafață.
P. raportul de expertiză a fost evaluată suprafața expropriată de la reclamantă, fiind stabilită o sumă de 107.090 lei, calculată la un preț de 82,14 lei și un prejudiciu constând în folosul de tras în cuantum de 920 lei.
Valoarea reală a imobilului s-a apreciat a fi cea stabilită prin metoda comparației iar prejudiciul real încercat de reclamantă s-a apreciat a fi cel cuantificat prin metoda rentei funciare, avându-se în vedere valorile de arendare practicate în zonă.
Analizând acțiunea de față raportat la probatoriul administrat, aceasta s-a apreciat a fi întemeiată în parte.
Astfel, așa cum rezultă din probele administrate, exproprierea s-a realizat pe baza titlului de proprietate și nu a situației juridice reale a terenului, reprezentată de cartea funciară și care consfințește faptul că terenul de 8000 mp a fost situat între coproprietarii între care și reclamanta, fiecare întabulându-și cota de proprietate în mod distinct.
Cum nici reclamanta și nici ceilalți coproprietari nu au adus critici sub acest aspect, instanța nu a cenzurat dispoziția de expropriere din acest punct de vedere.
P. urmare, constatând doar că suma oferită reclamantei cu titlu de despăgubiri nu reflectă valoarea reală a imobilului, aceasta a fost stabilită la suma de 107.090 conform raportului de expertiză.
Întrucât prin imposibilitatea folosirii de către aceasta a parcelei de 696,25 mp reclamantei i s-a cauzat un prejudiciu cuantificat de către expert la suma de 320 lei pârâta a fost obligată la plata acesteia cu titlu de despăgubiri.
Cât privește cererea pârâtei de emitere a unei dispoziții de expropriere pentru diferența de teren până la 800 mp, s-a apreciat neîntemeiată.
In speță s-a demonstrat că reclamantei S. M. F. i s-a expropriat suprafața de 1303,75 mp, rămânând din . de 696,25 mp ce nu poate fi utilizată decât în situația în care pârâta va realiza căi de acces.
P. urmare reclamanta este îndrituită a solicita eventual obligarea pârâtei la realizarea unor căii de acces la această suprafață.
In baza art. 274 Cod pr. civilă, pârâta a fost obligată să plătească în favoarea reclamantei suma de 2850 lei cu titlu de cheltuieli judiciare compusă din onorariu avocat și onorarii expert.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta S. M. F., solicitând schimbarea sentinței în sensul admiterii în întregime a acțiunii, obligarea pârâtei să plătească despăgubiri în cuantum de 85 lei/mp, pentru întreaga suprafață de teren de 2000 de mp, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată din apel.
În expunerea motivelor de apel se susține că prin acțiunea introductivă s-au solicitat despăgubiri pentru întreaga suprafață de 2000 mp, instanța acordând despăgubiri doar pentru suprafața de 1303, 75 mp, cât s-a expropriat prin hotărârea contestată.
Ulterior, prin Hotărârea nr. 3999/13.05.2014 a fost expropriată și diferența până la 2000 mp, hotărârea fiindu-i comunicată ulterior pronunțării sentinței primei instanțe.
Pentru considerentele pentru care prima instanță a admis cererea și a dispus obligarea la despăgubiri reprezentând valoarea reală a terenului pentru suprafața de 1303,75 mp, apreciază că se impune obligarea la despăgubiri, constând în valoarea reală a imobilului și pentru diferența de suprafață.
În ceea ce privește cuantumul despăgubirilor, apreciază că criteriul principal de stabilire a valorii terenurilor îl reprezintă grila expertizei Camerei Notarilor Publici, conform căreia valoarea unui metru pătrat în intravilanul localității S. este de 85 lei, astfel încât se impune modificarea sumei stabilite de prima instanță și obligarea pârâtei la plata sumei de 170.000 lei.
P. întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea apelului.
P. apelul înregistrat la data de 17.03.2015, pârâta a solicitat schimbarea sentinței, în principal în sensul respingerii acțiunii reclamantei, iar în subsidiar în sensul stabilirii cuantumului despăgubirilor prin raportare la suma de 60 lei/mp, cât a solicitat reclamanta prin cererea de chemare în judecată.
Deliberând cu prioritate asupra excepției tardivității apelului pârâtei, C. reține următoarele:
Instituția apelului incident este reglementată de dispozițiile art. 472 Cod procedură civilă, calea de atac putând fi depusă odată cu întâmpinarea, adică în termen de 15 zile de la comunicarea cererii de apel depusă de partea adversă.
Potrivit dovezii de înmânare de la fila 11 din dosarul de apel, pârâtei i s-a comunicat apelul reclamantei la data de 21.01.2015, termenul de 15 zile fiind cu mult depășit la data depunerii apelului incident – 17 03.2015.
Potrivit dispozițiilor art. 185 Cod procedură civilă, nerespectarea termenului imperativ se sancționează cu decăderea din dreptul de exercitare a apelului.
În ceea ce privește apelul reclamantei, depus în termen, C. reține următoarele.
Apelul este nefondat.
Oportunitatea măsurii exproprierii este o chestiune ce scapă controlului instanței, potrivit dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 255/2010, expropriatul nemulțumit putând contesta în instanță cuantumul despăgubirilor, astfel încât în mod corect prima instanță a respins cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la expropriere pentru diferența dintre suprafața deținută și cea menționată în hotărârea contestată.
Ulterior pronunțării sentinței, pârâta a emis o hotărâre prin care a expropriat de la reclamantă și diferența de suprafață. Solicitarea apelantei reclamante în sensul modificării cuantumului despăgubirilor și pentru această suprafață, formulată prin cererea de apel, reprezintă o cerere nouă, inadmisibilă în apel, potrivit dispozițiilor art. 478 alin 3 Cod procedură civilă.
Potrivit dispozițiilor art. 26 alin 2 din Legea nr. 33/1994, cuantumul despăgubirilor pentru imobilele expropriate se stabilește ținându-se seama de prețul la care imobile de același fel se vând în unitatea administrativ teritorială în care este situat imobilul la data întocmirii raportului de expertiză.
(continuarea deciziei civile nr. 82/14.03.2015 pronunțată în dosar civil nr._ )
P. urmare, valoarea reală este una concretă, așa cum s-a stabilit și în cauza de față prin raportul de expertiză întocmit și nu una orientativă precum cea rezultată prin aplicarea grilei Camerei Notarilor Publici, cum greșit susține reclamanta.
Pentru toate considerentele expuse, în temeiul art. 480 Cod procedură civilă, C. va respinge ca nefondat apelul reclamantei și ca tardiv apelul pârâtei.
Pentru aceste motive:
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta S. M. F. împotriva sentinței civile nr. 1294/2014, pronunțată de T. A..
Respinge ca tardiv apelul declarat de pârâtul S. R., prin CNADNR împotriva aceleiași sentințe.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 24.03.2015.
Președinte, L. M. D. | Judecător, M. F. C. | |
Grefier, N. P. |
Redc. L.M.D.
Tehn. L.M.D.
5 ex/28.04.2015
Jud. fond – I. S.
| ← Conflict de competenţă. Sentința nr. 30/2015. Curtea de Apel... | Strămutare. Sentința nr. 38/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA → |
|---|
