Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 268/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA
Comentarii |
|
Decizia nr. 268/2013 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 11-04-2013 în dosarul nr. 268/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA I CIVILA
DECIZIA CIVILĂ Nr. 268/2013
Ședința publică de la 11 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. N.-președinte secție
Judecător C. G. N.-vicepreședinte
Judecător M. F. C.
Grefier N. P.
Cu participarea din partea Parchetului de pe lângă C. de A. A. I.
Procuror M. C.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantul D. I., împotriva deciziei civile nr. 1501/2012 pronunțată de T. A. în dosar civil nr._, având ca obiect despăgubiri Legea nr. 221/2009.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul recurent, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței, procedura de citare legal îndeplinită cu părțile la acest termen de judecată, recursul de față este motivat, scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
Reprezentanta Ministerului Public invocă excepția tardivității recursului declarat de către reclamant, data de declarare a acestuia fiind 19.12.2013.
Recurentul D. I. declară că lasă la aprecierea instanței cu privire la excepția tardivității recursului, invocată de reprezentanta Ministerului Public.
Instanța, în deliberare, constată că hotărârea atacată a fost comunicată recurentului la data de 29.11.2012 iar recursul a fost declarat de către acesta la data de 19.12.2012. Urmând a verifica excepția invocată, unește această excepție cu fondul cauzei și nefiind alte cereri formulate și probe de administrat, acordă cuvântul în dezbateri.
Recurentul reclamant solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Solicită despăgubiri în bani pentru recolta de pe terenul preluat abuziv de către regimul anterior, iar antecesorul său a fost forțat să semneze predarea acesteia, fiind închis în regim de detenție și s-a procedat la preluarea în mod abuziv a bunurilor sale.
Reprezentanta Ministerului Public consideră că pretențiile reclamantului recurent sunt întemeiate însă nu în prezenta cauză, nefiind dovedite cu probe susținerile acestuia. Solicită respingerea recursului declarat de reclamant.
Instanța, în deliberare, față de actele dosarului, lasă cauza în pronunțare.
C. DE A.
Asupra recursului civil de față,
P. acțiunea civilă înregistrată sub dosar_ formulată de reclamanții D. V., D. N. și D. I. în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin M. Finanțelor P. s-a solicitat a se dispune:
-obligarea pârâtului la plata de despăgubiri materiale constând în contra/valoarea recoltei de cereale de care ar fi beneficiat defunctul D. D. dacă nu s-ar fi confiscat terenul.
În motivare se susține că defunctul D. D. – antecesorul reclamanților a fost condamnat politic context în care i s-a confiscat terenul pe care l-a deținut în proprietate.
P. sentința civilă nr. 1501/2012 pronunțată de T. A. a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamantul D. N. în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin M. Finanțelor P., pentru despăgubiri.
Pentru a pronunța această sentință, T. a reținut că prin sentința civilă nr. 2546/2010 pronunțată de T. A., s-a constatat caracterul politic al măsurii administrative luate față de defunctul D. D., constând în urmărirea acestuia de către fosta securitate a avut un caracter politic.
La dosar s-a depus Titlul de Proprietate nr._/1101/27.0._ prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea defunctului D. D. a suprafeței de 1 ha și 937 mp precum și hotărârile judecătorești pronunțate în materia legii fondului funciar cu privire la acest defunct.
Analizând acțiunea de față în raport de probatoriul administrat și dispozițiile Legii 221/2009 aceasta s-a apreciat ca nefondată.
Potrivit art. 5 al. 1 lit. b din legea 221/2009 orice persoană care a suferit condamnări politice în perioada 06.03.1945 – 22.12.1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum și după decesul acesteia, soțul sau ascendenții acestuia până la gr. II pot solicita obligarea pârâtului:
- la acordarea de despăgubiri materiale reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărârea de condamnare sau ca efect al măsurii administrative, dacă bunurile respective nu i-au fost restituire sau nu au obținut despăgubiri prin echivalent în condițiile Legii 10/2001 sau ale Legii 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției.
P. urmare textul de lege precizează clar și imperativ tipul de despăgubiri ce poate fi acordat în cazul persoanelor persecutate politic, iar contravaloarea recoltei ce ar fi putut fi realizată pe un anume teren confiscat nu reprezintă despăgubiri ce pot fi acordate în sensul dispozițiilor art. 5 – Legea 221/2009.
În cazul de față terenurile nu au fost confiscate ca urmare a măsurii politice dispuse față de defunct ci au făcut obiectul colectivizării acesta beneficiind de restituirea în natură în procedura reglementată de dispozițiile Legii 18/1991.
(continuarea deciziei civile nr. 268/11.04.2013 pronunțată de C. de A. A. I. – Secția I Civilă în dosar civil nr._ )
Având în vedere aceste considerente s-a apreciat că în speță nu sunt îndeplinite cerințele art. 5 din Legea 221/2009, motiv pentru care acțiunea a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul D. I., solicitând obligarea pârâtului la plata cerealelor care ar fi rezultat de pe terenul de 1ha și 937 mp, confiscat de la tatăl său. Arată că acesta a fost urmărit de securitate, s-a constatat acest fapt prin hotărâre judecătorească, iar terenul nu a fost cooperativizat, ci a fost preluat forțat la C.A.P.
Anterior analizei legalității hotărârii atacate, instanța verifică excepția invocată de P. de pe lângă C. de A. A. I.. Astfel, se constată că hotărârea a fost comunicată la data de 29.11.2012 cu recurentul, iar recursul a fost înregistrat la T. A. la data de 19.12.2012, mult peste termenul de 15 zile prevăzut de art. 301 cod procedură civilă.
În consecință, față de textul de lege indicat se va respinge ca tardiv recursul declarat de reclamantul D. I. împotriva sentinței civile nr. 1501/2012 pronunțată de T. A..
Pentru aceste motive:
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de către reclamantul D. I. împotriva sentinței civile nr. 1501/2012 pronunțată de T. A. în dosar civil nr._, ca tardiv.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11.04.2013.
Președinte, A. N. | Judecător, C. G. N. | Judecător, M. F. C. |
Grefier, N. P. |
Redc. A.N.
Tehn. A.N.
2 ex/24.05.2013
Jud. fond – I. S.
← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 265/2013. Curtea de... | Conflict de competenţă. Sentința nr. 37/2013. Curtea de Apel... → |
---|