Acţiune în constatare. Decizia nr. 1644/2013. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1644/2013 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 25-09-2013 în dosarul nr. 20388/197/2010
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,
de conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ NR.1644/R DOSAR NR._
Ședința publică din25 septembrie 2013
Completul constituit din:
Președinte – G. C. – judecător
– L. F. – judecător
– C. B. – judecător
– L. N. – grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de S. ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B., împotriva deciziei civile nr.158/. 2013 pronunțată de Tribunalul B. – Secția I Civilă .
La apelul nominal, făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa recurentului S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B., a intimatei reclamantă-pârâtă reconvențional N. G., a intimatei pârâtă-reclamantă reconvențional P. K. precum și a intimaților pârâți S. M. A., .. B. și ..
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 18 septembrie 2013, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 25 septembrie 2013.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
P. sentința civilă nr.9951/18.07.2012 pronunțată de Judecătoria B., au fost respinse excepția lipsei de interes invocată de pârâții-reclamanți în cuprinsul întâmpinării de la fila 99 dosar, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei . B. și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice. A fost admisă în parte cererea formulată de reclamanta-pârâtă N. G., în contradictoriu cu pârâții-reclamanți P. K., P. E.-A. și Savului M. A. și pârâții S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, și .> S-a constatat că, între P. B. și P. M. A. și reclamanta N. G., s-a încheiat un antecontract de schimb prin care pârâții s-au obligat să transmită reclamantei dreptul de proprietate asupra imobilului situat în P., . iar reclamanta s-a obligat să transmită, în schimb, dreptul de proprietate asupra imobilului situat în B., ., ., . achite o diferență de preț de 70.000 lei.
A fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți P. K., P. E.-A. și Savului M. A., în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă N. G., ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța aceasta sentință, prima instanță de fond a reținut, în esență, următoarele considerente:
Potrivit ,,declarației” depuse la fila 5 dosar, între P. B., P. M.-A. și N. G. s-a încheiat un antecontract de schimb având ca obiect imobilul situat în B., ., ., . situat în comuna P., ., jud. B., declarație care este un început de dovadă scrisă care se completează cu celelalte probe administrate în cauză, respectiv, cu declarația martorului A. S. și recunoașterea extrajudiciară cuprinsă în plângerea înregistrată pe rolul Ministerului Public, P. de pe lângă Judecătoria B., sub nr. 2318/P/2001.
P. B. a decedat la data de 3.12.2002 conform certificatului de deces . nr._.
Potrivit certificatului de moștenitor nr. 159/25 noiembrie 2003, în masa succesorală rămasă de pe urma defunctului P. B., decedat la data de 3.12.2002, a intrat cota de ½ din imobilul situat în comuna P., ., jud. B., dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1390/22.08.1997, moștenitorii acestuia fiind pârâtele P. E.-A. și P. K..
La data de 11 noiembrie 1997, reclamanta N. G. a vândut numitei Taropa M. imobilul situat în B., ., .. B, ., conform încheierii de autentificare nr. 2353.
La data de 12.11.1997, pârâta P. M. A. a semnat declarația prin care recunoștea faptul că a achitat datoria avută către numitul D. S. L. cu suma de bani obținută din vânzarea apartamentului reclamantei N. G., declarație care nu poate fi apreciată ca având natura juridică a unei novații.
Deși din cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2353/11 noiembrie 1997 rezultă faptul reclamanta N. G. a vândut imobilul obiect al antecontractului de schimb, această vânzare nu poate avea semnificația executării obligației cuprinse în antecontractul încheiat.
S-a reținut că, în CF nr. 9594 a localității P., top 1080, 1081, imobilul format din casă de piatră, curte și grădină este înscris pe numele pârâtului S. Român, dreptul de proprietate fiind dobândit în baza Decretului nr. 223/1974.
Imobilul situat în P., . a intrat în patrimoniul cumpărătorilor P. M.-A. și P. B. în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 1390/1997, încheiat cu ..
Având în vedere că imobilul înscris în CF nr. 9594 a localității P., top 1080, 1081 este compus din casă de piatră, curte și grădină și că, în patrimoniul promitenților P. B. și P. M. A., nu a intrat și dreptul de proprietate asupra curții și grădinii, instanța a respins cererea de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate al acestora.
Înscrierea în cartea funciară a antecontractului de schimb nu este posibilă în condițiile în care dreptul de proprietate al pârâților asupra acestui imobil nu a fost înscris.
Având în vedere că reclamanta nu a cheltuit sume de bani legate de conservarea, întreținerea ori îmbunătățirea imobilul situat în P., ., instanța a constatat nerespectarea condițiilor necesare instituirii dreptului de retenție în favoarea reclamantei
Cu privire la cererea reconvențională formulată, nerespectarea dispozițiilor art. 1179 cod civil nu atrage nulitatea absolută a antecontractului de schimb întrucât aceste dispoziții legale nu stabilesc condiții de valabilitate pentru convenția încheiată.
P. decizia civilă nr.158/Ap18 aprilie 2013 Tribunalul B. a respins ca neîntemeiat apelul declarat de apelantul pârât S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B. împotriva sentinței civile nr.9951/18.07.2012 pronunțată de Judecătoria B..
A admis apelul declarat de apelanta reclamantă N. G. împotriva aceleiași sentințe civile, pe care o schimbă în parte, în sensul că:
A obligat pârâtele S. M. A., P. K. și P. E.-A. să încheie cu reclamanta N. G. contract autentic de vânzare cumpărare având ca obiect imobilul construcție situat în P., ., hjud B., compus din patru camere în suprafață utilă de 155,95 mp, precum și dependințe și anexe gospodărești, în caz contrat, prezenta ține loc de contract de vânzare-cumpărare.
A păstrat celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
În ceea ce privește apelul declarat de apelantul pârât S. Român, prin MFP, prin DGFP B., excepția lipsei calității de reprezentant a MFP pentru pârâtul S. Român, reținându-se dispozițiile art. 3 pct. 81 din H.G. nr.34/2009 a fost respinsă față de dispozițiile art. 3 pct. 81 din HG 34/2009, iar excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român, prin Ministerul Finanțelor Publice a fost respinsă având în vedere că apelantul pârât S. român figurează ca fiind proprietar al imobilului de la A+1, conform înscrierii de la B3.
În ceea ce privește apelul declarat de apelanta reclamantă N. G., inițial, între P. B. și P. M. A. și reclamanta N. G., s-a încheiat un antecontract de schimb, având ca obiect promisiunea efectuării unui schimb al apartamentului aparținând apelantei reclamante din B., . de 70.000 lei contra casei din P., cumpărată în baza Legii nr.112/1995 de către intimata pârâtă S. A. M. și fostul său soț, P. B., decedat ulterior, de la .>
În ceea ce privește acest din urmă contract încheiat de intimata pârâtă și fostul său soț cu . reține că atât avansul, cât și ratele ulterioare au fost achitate cu banii avansați de către apelanta reclamantă
În condițiile în care imobilul în litigiu a făcut obiectul Legii nr.112/1995, acesta era grevat de interdicția de vânzare timp de 10 ani, sub sancțiunea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare, așa încât acesta a reprezentat motivul pentru care părțile nu au încheiat direct contractul de schimb convenit inițial, rămânând, așadar, ca acest contract să fie încheiat la expirarea termenului prohibitiv menționat.
Însă, în condițiile în care intimata pârâtă avea o datorie către numitul D. S. în cuantum de 64.000 lei, aceasta, împreună cu soțul său, au convenit cu apelanta reclamantă, prietenă foarte apropiată, ca aceasta din urmă să vândă apartamentul din B. pentru ca suma obținută ca preț al vânzării să o predea terțului menționat, fapt care a avut loc, potrivit înscrisului numit declarație datat 12.11.1997. Totodată, între părți a avut loc transformarea obligației inițiale, prin novația reținută de instanța de recurs, conform celor expuse anterior, intimata pârâtă și soțul său înțelegând „să renunțe efectiv la locuința lor” astfel cum a precizat intimata în declarația dată în fața organelor de poliție, precizată mai sus, deci înțelegând să vândă în viitor, respectiv la expirarea perioadei de 10 ani menționate, imobilul casă situat în P. apelantei reclamante.
Această din urmă parte, a plătit prețul aferent vânzării, stabilit conform antecontractului de vânzare-cumpărare născut ca urmare a stingerii vechii obligații izvorâte din antecontractul de schimb, potrivit novației, preț compus din suma de 70.000 lei predată inițial, cu ocazia încheierii între părți a celei dintâi declarații, suma de 64.000 lei predată intimatei pârâte de către apelanta reclamantă ca urmare a vânzării imobilului proprietatea sa din B., conform celor prezentate mai sus, suma de 20.000 USD ce nu a mai putut fi rambursată din cauza situației financiare dificile în care se afla intimata pârâtă și familia sa, conform recunoașterii acesteia din declarația dată în fața organelor de poliție la data de 24.01.2002.
Apelanta reclamantă și-a îndeplinit obligația principală care îi revenea din antecontractul de vânzare-cumpărare .
Capătul de cerere privind radierea din CF a dreptului de proprietate al Statului român asupra imobilului și intabularea intimatelor pârâte și, respectiv, a apelantei reclamante a fost respins cu motivarea că obiect al contractului de vânzare-cumpărare nr. 1390/22.08.1997 (f.35-37 dosarul de fond Rejudecare) încheiat între ., în calitate de vânzător și intimata pârâtă S. (fostă P.) A. M. și P. B., în calitate de cumpărători, îl reprezintă imobilul construcție situat în P., ., P+I, compus din 4 camere în suprafață utilă de 155,95 mp, precum și dependințe și anexe gospodărești, potrivit art. I din acest contract, existând piedică la intabulare determinată de inexistența unui titlu al apelantei reclamante asupra imobilului teren pe care este edificată construcția în litigiu.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B. prin care a solicitat modificarea acesteia în sensul admiterii excepțiilor calității de reprezentant a Ministerului Economiei și Finanțelor ca reprezentant pentru S. Român și a excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului român, iar pe fond respingerea acțiunii în contradictoriu cu pârâtul S. român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.
În motivarea recursului, întemeiat pe art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, se arată următoarele:
Actele juridice încheiate între părți sunt străine Statului Român, privind doar raporturi între particulari .
Recurenta invocă excepția lipsei calității de reprezentant a Ministerului Economiei și Finanțelor ca reprezentant pentru S. Român, față de dispozițiile art.12 pct. 4 și 5 din Legea nr.213/1998 care prevăd că în litigiile care au ca obiect domeniul public Statului Român este reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice și excepția lipsei calității procesuale pasiv e, calitate procesuală pasivă având potrivit Legii nr.215/2001 Municipiului B. și al Comunei P. în intravilanul cărora se află imobilul . Nu are relevanță faptul că unul din imobile a fost dobândit în temeiul Legii nr.112/1995, statul nefiind parte contractantă.
Curtea constată recursul nefondat, pentru următoarele considerente:
Cu privire la excepția lipsei calității de reprezentant a Ministerului Finanțelor Publice pentru pârâtul S. Român, potrivit art.3 pct. 81 din H.G. nr.34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, această instituție are ca și atribuție, printre altele, pe aceea de a reprezenta statul, ca subiect de drepturi și obligații, în fața instanțelor, precum și în orice alte situații în care acesta participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice, dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ, deci este reprezentant la Statului Român
Potrivit copiei CF 9594 P., aflate la fila 102 din dosarul de fond, apelantul pârât S. român figurează ca fiind proprietar al imobilului de la A+1, conform înscrierii de la B3..
Intimatul Statului Român, prin Ministerul Finanțelor Publice are calitate procesuală pasivă având în vedere că, deși S. român nu este parte în antecontractul de schimb încheiat între P. B. și P. M. A. și reclamanta N. G., având ca obiect promisiunea efectuării unui schimb al apartamentului aparținând apelantei reclamante din B., . de 70.000 lei contra casei din P., cumpărată în baza Legii nr.112/1995 de către intimata pârâtă S. A. M. și fostul său soț, P. B., decedat ulterior, de la . cererea introductivă astfel cum a fost precizată la termenul din data de 16.05.2012, apelanta reclamantă a solicitat intabularea dreptului de proprietate al pârâtelor în CF, respectiv radierea apelantului pârât S. român din aceeași carte funciară .
Față de considerentele mai sus arătate, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă Curtea va respinge recursul declarat de pârâtul S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Regională a Finanțelor Publice B. și va menține decizia Tribunalului .
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE :
Respinge recursul declarat de pârât S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Regională a Finanțelor Publice B. împotriva deciziei civile nr.158/18 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul B., pe care o menține .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi 25 septembrie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
G. C. L. F. C. B.
Grefier,
L. N.
Red. L.F./ 26.09.2013
Tehnored. L.N. / 14.10.2013 / -2 ex-
Judecător fond: C.E. R.
Judecător apel: I. L.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 123/2013. Curtea de Apel... | Pretenţii. Decizia nr. 751/2013. Curtea de Apel BRAŞOV → |
|---|
