Acţiune în constatare. Decizia nr. 563/2015. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 563/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 22-04-2015 în dosarul nr. 2489/62/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECTIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 563/Ap. Dosar nr._
Ședința publică din 22 aprilie 2015
Completul compus din:
Președinte- C. M. T.
Judecător- A. P.
Grefier- M. C.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurile declarate de reclamanta T. F. și pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B.,împotriva sentinței civile nr.177/S din 23 octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul B.,în dosarul civil nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 16 aprilie 2015 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi.
Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art. 396 (1) Noul cod de procedură civilă instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi 22 aprilie 2015
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Constată că prin cererea înregistrată la Tribunalul B., Secția I civilă, reclamanta T. F. a solicitat în contradictoriu cu pârâții S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, P. Râșnov, B. Severa M. și B. G. R. să se constate că reclamanta, împreună cu soțul său T. O. N., decedat la data de 28.04.2013, au edificat, cu o cotă de contribuție egală, o casă în localitatea Râșnov, construcție în regim P+M pe terenul în suprafață de 558 mp intabulat în CF_ Râșnov, provenită din conversia pe hârtie a CF 10_ Râșnov, nr. top 1636/6/14, proprietatea Statului R., aflat în administrarea operativă a Primăriei Râșnov - teren dobândit cu titlu de concesiune; să se dispună intabularea în CF anterior indicată a construcției, compusă la parter din sufragerie, camera de zi, bucătărie, baie, hol de distribuție, prispă, terasa, în suprafață construită de 84,46 mp, suprafață utilă de 54,99 mp și la mansardă două dormitoare, hol terasă în suprafață construită de 81,46 mp, suprafață utilă de 65,21 mp; să se dispună intabularea în cartea funciară_ Râșnov, nr. top 1636/6/14 a dreptului de proprietate asupra construcției în favoarea reclamantei și a soțului său, cu titlu de bun comun în cotă de ½ parte fiecare și a dreptului de concesiune asupra terenului în cotă de ½ parte fiecare; să se dispună anularea parțială a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2630/23.11.2012 la BNP C. Nicușor încheiat între reclamantă, soțul său și pârâții B. Severa M. și B. G. R., cu privire la înstrăinarea de către reclamantă către pârâți a cotei sale de proprietate asupra construcției anterior menționată și a dreptului său de concesiune asupra terenului pe care s-a edificat construcția; să se dispună radierea din cartea funciară_ Râșnov nr. top 1636/6/14 – foaia de sarcini – a înscrierilor făcute în baza actului notarial atacat; cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr.177/S din 23 octombrie 2014 Tribunalul B., Secția I civilă a admis în parte acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanta T. F. în contradictoriu cu pârâții S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, P. Râșnov, B. Severa M. și B. G. R. și în consecință:
A constatat că reclamanta împreună cu soțul său, T. O. N., în prezent decedat, au edificat o construcție în regim P+M, pe terenul în suprafață de 558 mp, intabulat în CF_ Râșnov, nr. top 1636/6/14, proprietatea Statului R..
A stabilit că la edificarea construcției reclamanta a avut o cotă de contribuție egală cu cea a soțului său, respectiv câte ½ parte fiecare.
A respins celelalte pretenții ale reclamantei, ca neîntemeiate.
A respins cererea reclamantei de acordate a cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta T. F. a fost căsătorită cu T. O. N., fratele pârâtei B. Severa M.. T. O. N. a decedat la data de 28.04.2013.
În timpul căsătoriei, reclamanta împreună cu soțul său a concesionat un teren în suprafață de 558 mp, proprietatea Statului R., pe care au edificat o construcție structurată pe două nivele, parter și mansardă, compusă din: la parter sufragerie, cameră de zi, bucătărie, baie, hol de distribuție, prispă, terasă, la mansardă două dormitoare, hol, terasă, căreia i-au dat destinația de locuință.
La data de 23.11.2012, reclamanta cu soțul său au încheiat cu pârâta B. M. Severa contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2630 la Biroul Notarului Public C. Nicușor, prin care T. O. N. a înstrăinat pârâtei B. Severa M., prin vânzare, cota sa de ½ parte din construcție, iar reclamanta i-a înstrăinat aceleiași pârâte nuda proprietate asupra cotei sale de ½ parte din construcție, păstrând uzufructul viager.
Pârâtul B. G. R., în calitate de declarant, a arătat că este de acord ca soția sa, B. Severa M., să cumpere imobilul ca bun propriu, prețul fiind achitat din surse proprii ale acesteia.
Prețul de vânzare este de 63.000 lei și în contract s-a menționat că acesta a fost achitat integral anterior semnării contractului, plata fiind recunoscută prin semnarea contractului.
Primul petit al cererii de chemare în judecată, așa cum a fost modificat, este întemeiat deoarece, așa cum rezultă din contractul autentificat sub nr. 2630/2012, reclamanta împreună cu soțul său au edificat construcția mai sus descrisă, cotele lor de contribuție fiind egale, aspect recunoscut de cei doi soți și de pârâta B. Severa M. prin semnarea acestui contract.
Astfel fiind, acest petit va fi admis, se va constata că reclamanta împreună cu soțul său, T. O. N., în prezent decedat, au edificat o construcție în regim P+M, pe terenul în suprafață de 558 mp, intabulat în CF_ Râșnov, nr. top 1636/6/14, proprietatea Statului R. și se va stabili că la edificarea construcției reclamanta a avut o cotă de contribuție egală cu cea a soțului său, respectiv câte ½ parte fiecare.
Cererile de înscriere în cartea funciară a construcției și a dreptului de proprietate pe cote părți asupra acesteia precum și de înscriere a dreptului de concesiune pe cote părți asupra terenului vor fi respinse deoarece înscrierile în cartea funciară se pot face pe cale administrativă, iar reclamanta nu a dovedit că s-a adresat Oficiului de cadastru și Publicitate pentru a efectua aceste înscrieri și cererea sa a fost respinsă și nici că pârâții din prezentul litigiu s-a opus unei astfel de operațiuni pentru a se apela la o procedură litigioasă în vederea înscrierii acestor drepturi.
Cu privire la cererea de anulare parțială a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2630/2012, pentru cota de ½ parte asupra construcției, care a constituit proprietatea reclamantei și cota de ½ parte din terenul concesionat, reținem următoarele:
Contractul de vânzare cumpărare a cărei anulare parțială s-a solicitat este încheiat în formă autentică.
Reclamanta s-a prezentat personal în fața notarului și a semnat actul, după citire.
Prin acțiune, reclamanta susține că actul a fost încheiat cu vicierea consimțământului său, prin folosirea de manopere dolosive, fără a arăta în ce constau acestea.
S-a mai susținut, tot în motivarea acestei cereri, că prețul menționat nu a fost achitat și că semnat actul deoarece soțul și cumnata sa i-au spus să semneze contractul deoarece îi este favorabil.
Potrivit art. 1214 cod civil, consimțământul este viciat prin dol atunci când partea s-a aflat într-o eroare provocată de manoperele frauduloase ale celeilalte părți, ori când acesta din urmă a omis, în mod fraudulos, să informeze pe contractant asupra unor împrejurări pe care se cuvenea să i le dezvăluie.
Dolul, ca viciu de consimțământ la încheierea unui act juridic, este alcătuit din două elemente: un element obiectiv, care constă în utilizarea de mijloace viclene pentru a induce în eroare și un element subiectiv care constă în intenția de a induce în eroare o persoană pentru a o determina să încheie un anumit act.
Nu constituie dol, deoarece lipsește elementul obiectiv, simplul fapt de a profita la încheierea actului juridic de ignoranța sau de lipsa de experiență a unei persoane.
Reclamanta a semnat actul notarial și solicită anularea sa parțială susținând că soțul său și pârâta B. Severa M. i-au spus că acest act îi este favorabil, însă avea posibilitatea de a citi actul și a se informa asupra conținutului și obligațiile ce derivă din acesta.
Faptul că reclamanta a semnat fără să cunoască conținutul actului nu constituie o manoperă frauduloasă a pârâtei deoarece aceasta nu a efectuat nici un demers de natură a o împiedica pe reclamantă să citească actul și să refuze semnarea în cazul în care acesta nu reprezintă voința sa reală.
Împotriva sentinței a declarata apel atât reclamanta T. F. cât și pârâtul S. R. reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. .
Prin apelul declarat, reclamanta a solicitat schimbarea în tot a sentinței,în sensul admiterii cererii de chemare în judecată.
În dezvoltarea motivelor de apel se critică soluția de respingere a capătului de cerere privind înscrierile în cartea funciară, arătând că a depus la dosar înscrisurile pe care le deține în acest sens.
Referitor la cererea de anulare parțială a contractului de vânzare-cumpărare se invocă imposibilitatea obiectivă a dovedirii mijloacelor viclene folosite de intimată, dată fiind respingerea de către prima instanță a tuturor probelor propuse în acest sens.
În acest context se evidențiază boala psihică de care suferă reclamanta, care o împiedică pe aceasta să comunice în condiții normale cu avocatul ales, să îndeplinească în termen actele de procedură și să își manifeste în mod valabil consimțământul la încheierea actelor de procedură.
În drept au fost invocate dispozițiile art.466 alin.1, 468, 478 alin, 2 și 480 noul Cod de procedură civilă.
Prin apelul formulat, pârâtul S. R. reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice prin D.G.R.F.P B. a solicitat schimbarea în parte a sentinței în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a acestui apelant.
În calea de atac a apelului a fost admisă și administrată proba testimonială și proba cu înscrisuri pentru reclamantă, fiind respinsă proba cu expertiza tehnică pentru intabularea construcției și expertiza medicală, astfel cum rezultă din încheierile de ședință din datele de 2 aprilie 2015 și 16 aprilie 2015.
Analizând sentința primei instanțe, în raport de actele și lucrările dosarului și de motivele de apel, Curtea reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta T. F. a solicitat anularea contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.2630/23 noiembrie 2012 la Biroul Notarului Public C. Nicușor pentru vicierea consimțământului prin dol, prin folosirea de manopere dolozive. Toate textele legale invocate de reclamantă în cererea de chemare în judecată, respectiv art.969, 970, 948 coroborat cu dispozițiile art. 953, 960, 961 din vechiul cod civil se referă la acest viciu de consimțământ și la cerințele de valabilitate ale consimțământului
Prin precizarea de acțiune din data de 11 decembrie 2013 (fila 3o volumul I dosar fond) este indicat din nou temeiul juridic al cererii și cu privire la capătul de cerere privind anularea contractului de vânzare – cumpărare sunt invocate aceleași texte de lege menționate și în cererea de chemare în judecată .
Ca urmare, cauza cererii de chemare în judecată o reprezintă dolul, vicierea consimțământului reclamantei la încheierea contractului de vânzare – cumpărare prin folosirea de către pârâtă de manopere dolozive viclene.
Din niciunul din înscrisurile depuse la dosar sau din cererile formulate în primă instanță nu rezultă că reclamanta a solicitat anularea contractului de vânzare – cumpărare pentru lipsa discernământului, motiv pentru care o astfel de cerere nu formează obiectul investirii instanței în prezentul dosar, putând să fie formulată pe cale separată.
Pentru a fi viciu de consimțământ, dolul trebuie să îndeplinească cumulativ două cerințe, respectiv să fie determinant pentru încheierea actului juridic și să provină de la cealaltă parte. Fiind un fapt juridic stricto sensu, dolul poate fi probat prin orice mijloc de probă .
Acesta este alcătuit din două elemente: un element obiectiv (material) ce constă în utilizarea de mijloace viclene pentru a induce în eroare și un element subiectiv (intențional), ce constă în intenția de a induce în eroare o persoană, pentru a o determina să încheie un anumit act juridic.
Probele administrate în cauză, inclusiv în calea de atac a apelului nu fac dovada celor două elemente ale dolului. Astfel din declarațiile martorilor nu rezultă mijloacele viclene folosite de intimată pentru a o determina pe reclamantă să încheie actul juridic și nici elementul intențional.
Chiar dacă în realitate au existat manopere frauduloase sau șiretenii din partea intimatei pentru a o determina pe reclamantă să încheie actul juridic, acestea nu au fost probate în cauză. Se reține și faptul că martorii audiați în apel, propuși de reclamantă, C. F. și C. G., au arătat în ședința de judecată din 16.04.2015 că au fost intimidați de atitudinea amenințătoare a avocatului D. F. și a pârâtei B. Severa M. înainte de audierea lor ca martori în cauză.
Boala psihică extrem de gravă de care suferă reclamanta este dovedită cu prisosință de înscrisurile medicale depuse la dosar, însă în raport de temeiul juridic al cererii invocat în prezenta cauză, instanța nu poate dispune anularea contractului pentru lipsa discernământului, nefiind investită în prezentul dosar cu un astfel de capăt de cerere.
Instanța reține că dreptul de uzufruct viager este un drept real principal, în baza căruia reclamanta T. F. are dreptul de a locui în imobilul în litigiu, care a format obiectul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2630 la Biroul Notarului Public C. Nicușor, pe toată durata vieții sale, fără a fi stânjenită în acest drept. Este posibil, ca în situația în care există conflicte între părți cu privire la folosința imobilului, să se stabilească de către instanța de judecată, la cererea uneia dintre părți, un partaj de folosință.
Pretențiile reclamantei privind înscrierea în cartea funciară a imobilului au fost corect respinse de prima instanță, având în vedere că, prin încheierea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2630 la Biroul Notarului Public C. Nicușor reclamanta a dobândit calitatea de uzufructuar.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art.480 Cod procedură civilă raportat la art. 1214, 1215 Noul cod civil instanța va respinge apelul declarat de apelanta reclamantă T. F. împotriva sentinței civile nr.177/S/ 23 octombrie 2014 pronunțată de Tribunalul B., Secția I civilă, pe care o va păstra.
Apelul declarat de S. R. reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice prin D.G.R.F.P B. va fi respins potrivit art. 480 Cod procedură civilă, având în vedere că pretențiile formulate de reclamantă în contradictoriu cu acesta au fost respinse. Calitatea procesuală pasivă a acestui pârât este justificată, în raport de pretențiile formulate prin cererea de chemare în judecată de calitatea Statului R. de proprietar asupra terenului în suprafață de 550 mp intabulat în CF_ Râșnov, nr. top 1636/6/14.
În baza art. 453 C. instanța va obliga reclamanta la plata de cheltuieli de judecată, al căror cuantum va fi stabilit de instanță la suma de 1ooo lei, în raport de dispozițiile art. 451 alin.2 C.. Potrivit acestui text de lege, instanța poate chiar și din oficiu să reducă partae din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, fără ca aceasta să aibă vreun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său. Curtea are în vedere faptul că onorariul solicitat de pârâtă cu titlu de cheltuieli de judecată este disproporționat în raport cu valoarea și complexitatea cauzei, cu activitatea desfășurată de avocat, având în vedere și circumstanțele cauzei, motiv pentru care va fi redus la suma de 1000 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE .
Respinge apelurile declarate de apelanta reclamantă T. F. și de apelantul pârât S. R. reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B. împotriva sentinței civile nr.177/S/23.10.2014 pronunțată de Tribunalul B., secția I civilă, pe care o păstrează.
Obligă apelanta reclamantă T. F. la plata către intimata pârâtă B. Severa M. a sumei de 1ooo lei reprezentând cheltuieli de judecată parțiale.
Cheltuielile de judecată, constând în taxa judiciară de timbru de 2.108 lei, pentru care s-a admis cererea de ajutor public judiciar, rămân în sarcina statului .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 22 aprilie 2015.
Președinte, Judecător,
C. M. T. A. P.
Grefier,
M. C.
red. C.M.T – 19.06.2015
tehnored. M.C . – 22.06.2015
jud. fond . S. N.
7 exemplare
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 207/2015. Curtea de Apel BRAŞOV | Expropriere. Decizia nr. 590/2015. Curtea de Apel BRAŞOV → |
|---|
