Legea 10/2001. Decizia nr. 1870/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1870/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-12-2014 în dosarul nr. 18949/3/2009**
Dosar nr._
(1585/2014)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Decizia civilă nr.1870
Ședința publică din 10.12.2014
Curtea constituită din :
PREȘEDINTE - C. B. T.
JUDECĂTOR - D. A. B.
JUDECĂTOR - I. B.
GREFIER - N. - C. I.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta – reclamantă R. M. M., împotriva sentinței civile nr.314 din 06.03.2014, pronunțată de Tribunalul București Secția a III a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât M. București prin Primar General.
Cauza are ca obiect: acțiune civilă în temeiul Legii nr.10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea listei de recursuri, se prezintă consilier juridic M. I., în calitate de reprezentant al intimatului-pârât M. București prin Primar General, în baza delegației ce o depune la dosar, lipsind recurenta-reclamantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se obiectul și stadiul procesual al dosarului precum și împrejurarea că recurenta-reclamantă, nu s-a conformat dispozițiilor privind îndeplinirea cerinței legale a semnării recursului.
Reprezentantul intimatului-pârât M. București prin Primar General solicită lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței, având în vedere lipsa recurentei-reclamante.
Curtea dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței, având în vedere lipsa recurentei-reclamante dar și poziția exprimată de reprezentantul intimatului-pârât.
La reluarea cauzei se prezintă consilier juridic M. I., în calitate de reprezentant al intimatului-pârât M. București prin Primar General, lipsind recurenta-reclamantă.
Curtea ia act că recurenta, deși citată - cu mențiunea să semneze cererea de recurs sub sancțiunea anulării ei - la reședința din Germania, menționată în procura aflată în primul dosar de recurs, Munchen,_ Gorresstr 28, fila 9 din dosarul nr._ al Curții de Apel București Secția a III a Civilă, precum și la domiciliul ales de aceasta în România, București, ..64 sector 5, la Ș. F., la sediul Cabinetului de avocatură B. D., din București ..17 sector 4, indicat prin cererea de recurs nesemnată, dar și la domiciliul său din ..69 sector 2 București, nu s-a prezentat pentru complinirea lipsei semnăturii din cererea de recurs.
Reprezentantul intimatulu-pârât M. București prin Primar General pune concluzii de anulare a recursului ca nesemnat.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 06.05.2009, reclamanta R. M. M. a chemat în judecată pe pârâtul M. BUCUREȘTI PRIN PRIMARUL GENERAL, solicitând obligarea acestuia la restituirea în natură a imobilului teren în suprafață de 1960 mp. situat în București, . număr, sector 6, iar în subsidiar restituirea prin echivalent cu un teren egal ca valoare.
Prin sentința civilă nr. 183/02.02.2012, Tribunalul București – Secția a III-a civilă a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantei reținând că deși aceasta a făcut dovada calității de moștenitoare a fostei proprietare FLORENȚA C. în cauză nu s-a făcut nici o precizare referitoare la preluarea abuzivă a terenului și nici dacă acesta a fost preluat în proprietatea statului, reclamanta neindicând dacă acesta a fost naționalizat sau expropriat.
În aceste condiții a reținut instanța că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de Legea nr. 10/2001, motiv pentru care a respins acțiunea.
Recursul declarat în cauză de reclamantă a fost admis de Curtea de Apel București prin decizia civilă nr. 1262/03.07.2012, care casând sentința atacată a dispus trimiterea ei spre rejudecare, reținând ca urmare a probelor administrate în cauză (expertiză topo, declarație autentificată a reclamantei nr. 2054/21.06.2011) se poate în soluționarea cauzei a se da eficiență prezumției legale relative de preluare abuzivă instituită prin art. 1 lit. e Cap.I din H.G. nr. 250/2007 și prin luarea în considerare și analiza tuturor aspectelor de fond ale cauzei.
În rejudecarea cererii făcută de către același complet de judecată, prin sentința civilă nr. 216/31.01.2013, Tribunalul București – Secția a III-a Civilă a respins din nou acțiunea reclamantei ca neîntemeiată cu aceeași motivare ca și în primul ciclu procesual.
Recursul declarat și împotriva acestei sentințe a fost admis prin decizia civilă nr. 1424/26.09.2013, care a casat hotărârea instanței și a dispus trimiterea ei spre rejudecare, reținând că prima instanță nu s-a conformat dezlegărilor date de instanța de recurs prin decizia civilă nr. 1262/03.07.2012 a Curții de Apel București problemelor de drept pe care le implica soluționarea prezentului litigiu cât și îndrumărilor vizând administrarea unor probe și examinarea unor apărări ce vizau tocmai corecta stabilire a situației de fapt deduse judecății.
Prin sentința civilă nr.314/06.03.2014, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins acțiunea formulată de reclamanta R. M. M., în contradictoriu cu pârâtul M. BUCUREȘTI PRIN PRIMARUL GENERAL, ca neîntemeiată.
În rejudecarea cauzei, tribunalul a constatat că în cauză reclamanta a făcut dovada cu actele depuse la dosar că terenul în litigiu a aparținut autoarei sale, Florența C. în baza actului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 9219/30.03.1944, a cărui unică moștenitoare este – conform certificatelor de deces depuse la dosar.
Totodată, s-a făcut dovada că prin notificarea nr. 1197/09.06.2001 reclamanta a solicitat restituirea imobilului în baza Legii nr.10/2001 și întrucât notificarea nu a fost soluționată în conformitate cu disp. art. 25 din acest act normativ reclamanta s-a adresat instanței de judecată competentă în a se pronunța cu privire la aceasta în temeiul celor cuprinse în Decizia nr. XX/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În raport de actul de proprietate depus la dosar, de concluziile raportului de expertiză topografică întocmit de expert P. R. C. prin care s-a realizat o aproximativă reconstituire a terenului în suprafață de 1960 mp. dar și de conținutul declarației autentificate sub nr. 2054/21.06.2011 prin care reclamanta a precizat că nu cunoaște modalitatea în care imobilul a fost preluat de stat, tribunalul, respectând îndrumările date prin cele două decizii de casare ale instanței de control judiciar, a apreciat că în cauză sunt incidente disp.art. 1 lit. e Cap. I din H.G. nr. 250/2007 ce instituie prezumția legală relativă de preluare abuzivă a imobilului în litigiu, dispoziții ce urmează a fi coroborate cu prev. art. 24 din Legea nr. 10/2001 referitoare la dovedirea existenței și întinderii dreptului de proprietate al reclamantei cu privire la terenul revendicat.
În aceste condiții reținând calitatea reclamantei de persoană îndreptățită în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001, tribunalul a constatat însă că cererea de restituire în natură a terenului nu poate fi primită atâta timp cât din conținutul raportului de expertiză topo depus la dosar rezultă că terenul, astfel cum a fost identificat este afectat de elemente de sistematizare respectiv - . verzi și alei de acces precum și rețele edilitare de canalizare și gaze.
Întrucât reclamanta a arătat că nu înțelege să solicite alte măsuri reparatorii în temeiul actului normativ intervenit ulterior - Legea nr. 165/2013 care prevede că în situația imposibilității restituirii în natură a bunului, singurele măsuri reparatorii ce pot fi acordate sunt cele de compensare prin puncte – tribunalul a respins în aceste condiții cererea formulată atât în privința capătului de cerere referitor la restituirea în natură, cât și în privința celui subsidiar de restituire prin echivalent cu un alt teren.
Împotriva sentinței civile nr.314/06.03.2014 a formulat recurs reclamanta R. M. M., prin care a solicitat admiterea recursului, schimbarea sentinței recurate, în tot, ca fiind netemeinică și nelegală și în fond, trimiterea cauzei spre rejudecarea fondului pentru următoarele motive:
Prin sentința civila nr. 314 pronunțata de către Tribunalul București la data de 06.03.2014 în cadrul dosarului nr._, aceasta instanța a dispus respingerea acțiunii formulate de către reclamantă, ca neîntemeiată.
Își motivează instanța de fond hotărârea prin faptul că, în condițiile în care din raportul de expertiză topo întocmit și depus Ia dosarul cauzei rezultă că terenul identificat este afectat de elemente de sistematizare (. verzi, alei de acces, rețele edilitare de canalizare și gaze) cererea de restituire în natură a terenului nu poate fi primită.
Mai mult decât atât, urmare a faptului că reclamanta nu a înțeles să solicite măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 165/2013, act intervenit ulterior formulării cererii de chemare în judecată, instanța urmează a respinge această cerere atât cu privire la capătul de cerere referitor la restituirea în natură a acestui bun cât și în privința celui subsidiar de restituire prin echivalent cu un alt teren.
Solicită să se constate că fără a judeca fondul cauzei, instanța de fond apreciază, prin raportare la prevederile Legii nr. 165/2013, faptul că cererea reclamantei nu este întemeiată. În aceste condiții, critica pe care înțelege să o aducă sentinței civile nr. 314/06.03.2014 vizează modul în care instanța de fond înțelege să soluționeze acest dosar.
În acest sens, recurenta - reclamantă subliniază faptul că dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată ar trebui soluționate conform reglementarilor de drept material în vigoare la momentul nașterii raportului juridic. Prin hotărârea instanței de fond, suntem astfel puși în situația de a avea o hotărâre pronunțată într-un dosar inițiat în anul 2009 în baza unor norme legale intrate în vigoare la data de 13.05.2014.
Apreciază recurenta - reclamantă că în cazul de față este încălcat principiul fundamental al neretroactivității legii, prevăzut de alin (2) al art. 15 din Constituția României potrivit căruia, Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Inițierea acestui litigiu a avut în vedere prevederile legale în vigoare la momentul respectiv, iar faptul ca în cursul judecații a fost adoptata Legea nr. 165/2013, care reglementează alte termene și condiții față de cele existente la momentul formulării și înregistrării acestei cereri de chemare în judecata, care urmează a i se aplica, în condițiile menționate de Legea nr. 165/2013, nesocotește principiul fundamental al neretroactivității legii.
Mai mult decât atât, prin raportare la prevederile art. 315 C proc.civ., solicită să se observe ca rejudecarea fondului în condițiile Legii nr. 165/2013 ar fi trebui să se realizeze, potrivit celor dispuse de instanța de fond, prin modificarea obiectului cererii inițiale.
De altfel, chiar Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat prin intermediul unei decizii faptul că o astfel de "... urmare a casării cu trimitere, judecata se desfășoară în limite precis determinate, în sensul dispozițiilor art. 315 C. proc.civ., limite ce nu pot fi depășite ori ignorate prin soluționarea unui alt obiect al acțiunii care nu exista formulat la data când s-a judecat primul recurs".
Pentru considerentele mai sus menționate, recurenta – reclamantă solicită admiterea prezentului recurs, astfel cum a fost formulat, în sensul schimbării în tot a sentinței civile nr. 314/2013 pronunțată de Tribunalul București în cadrul dosarului nr._ ", ca netemeinică și nelegală și retrimiterii cauzei spre rejudecarea fondului.
Intimatul nu a depus întâmpinare, dar a solicitat anularea cererii de recurs pentru nesemnare, în urma citării recurentei-reclamante cu mențiunea să semneze cererea de recurs sub sancțiunea anulării ei - la reședința din Germania, menționată în procura aflată în primul dosar de recurs, Munchen,_ Gorresstr 28, fila 9 din dosarul nr._ al Curții de Apel București Secția a III a Civilă, precum și la domiciliul ales de recurenta-reclamantă în România, București, ..64 sector 5, la Ș. F., la domiciliul său din ..69 sector 2 București, la sediul Cabinetului de avocatură B. D., din București ..17 sector 4, indicat prin cererea de recurs nesemnată, respectiv a neprezentării recurentei-reclamante pentru complinirea lipsei semnăturii din cererea de recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului conform art. 316 rap. la art. 298 și 133 C.proc.civ., Curtea constată că este fondată excepția nulității cererii de recurs, pentru lipsa semnăturii.
Deși citată pentru a semna cererea de recurs sub sancțiunea anulării ei - la reședința din Germania, menționată în procura aflată în primul dosar de recurs, Munchen,_ Gorresstr 28, fila 9 din dosarul nr._ al Curții de Apel București Secția a III a Civilă, precum și la domiciliul ales de recurenta-reclamantă în România, București, ..64 sector 5, la Ș. F., la domiciliul său din ..69 sector 2 București, la sediul Cabinetului de avocatură B. D., din București ..17 sector 4, indicat prin cererea de recurs nesemnată, recurenta-reclamantă nu a semnat cererea de recurs și nu s-a prezentat la instanță pentru complinirea lipsei semnăturii din cererea de recurs.
Curtea reține că cererea de recurs declarat împotriva sentinței civile nr.314/06.03.2014, cu privire la acordarea în compensare a unui imobil nedeterminat de reclamantă în cererea de chemare în judecată și neindicat de aceasta ca fiind înscris pe vreo listă cu imobile oferite spre compensare de PMB, cum prevedea Legea nr.10/2001(art. 26 rap. la art. 1 din Lege), cuprinzând doar critici referitoare la aplicarea neretroactivă a Legii nr.165/2013, fără raportări la prevederile Legii nr.10/2001(art. 26 rap. la art. 1 privind măsura compensării, potrivit cărora doar asemenea imobile oferite spre compensare de entitatea învestită de lege făceau obiectul unei asemenea măsuri), cuprinde mențiunile sediului Cabinetului de avocatură B. D., din București ..17 sector 4, dar nu cuprinde nicio semnătură, nici a recurentei, nici a vreunui avocat de la asemenea cabinet de avocatură.
Or, față de prevederile 133 C.proc.civ., cererea care nu poartă semnătura este nulă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează cererea de recurs formulată de recurenta – reclamantă R. M. M., împotriva sentinței civile nr.314/06.03.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul – pârât M. BUCUREȘTI prin PRIMARUL GENERAL, pentru nesemnare.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 10.12.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
C. B. T. D. A. B. I. B.
GREFIER
N.-C. I.
Red.C.B.T.
Tehdact.R.L./C.B.T.
2 ex./…
TB-S.3 – M.P.
| ← Validare poprire. Decizia nr. 1655/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Reziliere contract. Decizia nr. 384/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
