Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 1493/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

A constatat că masa partajabilă are o valoare de_,2 lei, cota de 50% a reclamantului pârât având o valoare de_,6 lei iar cota pârâtei reclamante de 50% fiind_,6 lei.

În temeiul art. 728 C.civ. a sistat starea de indiviziune a părților.

A atribuit reclamantului pârât în deplină proprietate și liniștită posesie următoarele bunuri: construcția C 1 în suprafață de 26,7 mp și construcția C 2 în suprafață de 80,5 mp. situate în ., în valoare de_ lei, imobilul din . în suprafață de 1828 mp, în valoare de_ lei, autoturism Dacia 1300 în valoare de 2163,7 lei, bunuri mobile: frigider artic, în valoare de 200 lei, aspirator vifor, în valoare de 75 lei, televizor Deck, în valoare de 150 lei.

A atribuit pârâtei reclamante în deplină proprietate și liniștită posesie următoarele bunuri: apartamentul situat în București, ., . 3, ., sector 4, în valoare de_ lei, bunuri mobile: canapea stofă trei persoane, în valoare de 150 lei, canapea două persoane, în valoare de 112,5 lei, bibliotecă mahon 10 corpuri, în valoare de 700 lei, covor persan 4*3,1 în valoare de 124 lei, lustră 5 brațe, în valoare de 150 lei, pat timp studio, în valoare de 100 lei, șifonier cu trei uși, în valoare de 250 lei, fotoliu pat, în valoare de 60 lei, vitrină compartimentată, în valoare de 100 lei, noptieră, în valoare de 50 lei, covor 3,2* 2, în valoare de 96 lei, lustră cu două becuri, în valoare de 75 lei, birou cu rafturi pal cireș, în valoare de 250 lei, pat dublu cu saltea incorporat între două dulapuri laterale și rafturi suspendate, în valoare de 250 lei, mochetă în valoare de 100 lei, lustră două brațe, în valoare de 50 lei, mobilă bucătărie șase piese inclusiv mască chiuvetă, în valoare de 250 lei, covor 3,5*1,1, în valoare de 25 lei, aragaz Zanussi, în valoare de 180 lei, congelator Artic, în valoare de 200 lei, televizor Nei, în valoare de 150 lei, mașină de spălat Ardo, în valoare de 200 lei.

A obligat pârâta reclamantă la plata către reclamantul pârât a sumei de_,9 lei cu titlu de sultă.

A obligat pârâta reclamantă la plata către reclamantul pârât a sumei de 5063 lei în reprezentând cheltuielile de judecată.

Pentru a pronunța aceasta soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin sentința civila nr. 3636 din data de 07.05.2010, pronunțată de Judecătoria sectorului 4 București, a fost desfăcută căsătoria încheiata intre parti la data de 06.11.1981.

Potrivit art. 36 alin.l C.fam. și art. 673¹ C.pr.civ., în urma desfacerii căsătoriei prin divorț, părțile pot cere instanței împărțirea bunurilor comune, iar la stabilirea cotelor din dreptul de proprietate se va ține seama de contribuția părților la dobândirea bunurilor și la suportarea cheltuielilor comune, în timpul căsătoriei.

În ceea ce privește cota de contribuție a părților la dobândirea bunurilor comune, instanța a constatat că părțile nu au contestat prezumția de contribuție egală la dobândirea bunurilor, astfel că instanța a reținut că reclamantul a avut o cotă de 50%, iar pârâta de 50%.

În ceea ce privește masa partajabilă, instanța a constatat ca părțile au dobândit în timpul căsătoriei apartamentul situat în București, ., . 3, ., sector 4, conform contractului de vânzare cumpărare numărul 6458 /1992. În ceea ce privește valoarea de circulație a acestui bun, instanța a reținut că în raportul de expertiză efectuat în cauză de către expert Valeu E., se arată că acesta are o valoare de_ lei, expertul ajungând la această valoarea prin comparație directă, evaluare ce corespunde valorii pieței.

Totodată, instanța a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei și imobilul din . în suprafață de 1828 mp, în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 1886 din data de 26.09.2001 la BNP M. V., în valoare de_ lei, conform raportului de expertiza tehnica topo efectuat de expertul D. M., pe care l-a omologat, valoarea obținută de expert rezultând din compararea prețurilor practicate în zonă.

Instanța a mai reținut, de asemenea, că părțile au construit pe acest teren din ., construcția C 1 în suprafață de 26,7 mp și construcția C 2 în suprafață de 80,5 mp. situate în ., în valoare de_ lei, conform raportului de expertiza tehnica în construcții efectuat de expertul Valeu E. pe care l-a omologat, valoarea stabilită de expert fiind rezultatul constatărilor din teren, iar faptul că o parte din lucrări au fost realizate în regie proprie de către ambele părți nu are relevanță la stabilirea valorii de circulație, ci eventual la cota de contribuție a fiecărui soț.

În ceea ce privește bunurile mobile, instanța a constatat că soții au dobândit: autoturism Dacia 1300 în valoare de 2163,7 lei, conform înțelegerii părților, bunuri mobile: canapea stofă trei persoane, în valoare de 150 lei, canapea două persoane, în valoare de 112,5 lei, bibliotecă mahon 10 corpuri, în valoare de 700 lei, covor persan 4*3,1 în valoare de 124 lei, lustră 5 brațe, în valoare de 150 lei, pat timp studio, în valoare de 100 lei, șifonier cu trei uși, în valoare de 250 lei, fotoliu pat, în valoare de 60 lei, vitrină compartimentată, în valoare de 100 lei, noptieră, în valoare de 50 lei, covor 3,2* 2, în valoare de 96 lei, lustră cu două becuri, în valoare de 75 lei, birou cu rafturi pal cireș, în valoare de 250 lei, pat dublu cu saltea incorporat între două dulapuri laterale și rafturi suspendate, în valoare de 250 lei, mochetă în valoare de 100 lei, lustră două brațe, în valoare de 50 lei, mobilă bucătărie șase piese inclusiv mască chiuvetă, în valoare de 250 lei, covor 3,5*1,1, în valoare de 25 lei, aragaz Zanussi, în valoare de 180 lei, congelator Artic, în valoare de 200 lei, televizor Nei, în valoare de 150 lei, frigider Artic, în valoare de 200 lei, mașină de spălat Ardo, în valoare de 200 lei, aspirator V., în valoare de 75 lei, televizor Deck, în valoare de 150 lei, conform raportului de expertiza tehnica efectuat de expertul C. V., pe care l-a omologat, expertul aplicând în mod corect valoarea de uzură, față de faptul că bunurile mobile, prin destinația lor sunt supuse uzurii. Cu privire la aceste bunuri, instanța a constatat că ele au fost recunoscute de părți.

Referitor la cererea pârâtei reclamante de a include în masa partajabilă și autoturismul Dacia L., instanța a constatat că acesta nu mai aparține în proprietate părților, fiind vândut în baza contractului de vânzare cumpărare din data de 26.03.2008, astfel că, atâta timp cât acest contract nu a fost anulat, bunul nu mai face parte din patrimoniul soților.

În ceea ce privește modalitatea concretă de înfăptuire a partajului, instanța a avut în vedere că părțile s-au înțeles asupra partajării bunurilor, reclamantul solicitând imobilele din . pe cele din București, astfel că a dispus atribuirea către reclamant în deplină proprietate și liniștită posesie următoarele bunuri: construcția C 1 în suprafață de 26,7 mp și construcția C 2 în suprafață de 80,5 mp. situate în ., în valoare de_ lei, imobilul din . în suprafață de 1828 mp, în valoare de_ lei, autoturism Dacia 1300 în valoare de 2163,7 lei, bunuri mobile: frigider Artic, în valoare de 200 lei, aspirator vifor, în valoare de 75 lei, televizor Deck, în valoare de 150 lei.

Totodată a atribuit pârâtei reclamante în deplină proprietate și liniștită posesie următoarele bunuri: apartamentul situat în București, ., . 3, ., sector 4, în valoare de_ lei, bunuri mobile: canapea stofă trei persoane, în valoare de 150 lei, canapea două persoane, în valoare de 112,5 lei, bibliotecă mahon 10 corpuri, în valoare de 700 lei, covor persan 4*3,1 în valoare de 124 lei, lustră 5 brațe, în valoare de 150 lei, pat timp studio, în valoare de 100 lei, șifonier cu trei uși, în valoare de 250 lei, fotoliu pat, în valoare de 60 lei, vitrină compartimentată, în valoare de 100 lei, noptieră, în valoare de 50 lei, covor 3,2* 2, în valoare de 96 lei, lustră cu două becuri, în valoare de 75 lei, birou cu rafturi pal cireș, în valoare de 250 lei, pat dublu cu saltea incorporat între două dulapuri laterale și rafturi suspendate, în valoare de 250 lei, mochetă în valoare de 100 lei, lustră două brațe, în valoare de 50 lei, mobilă bucătărie șase piese inclusiv mască chiuvetă, în valoare de 250 lei, covor 3,5*1,1, în valoare de 25 lei, aragaz Zanussi, în valoare de 180 lei, congelator Artic, în valoare de 200 lei, televizor Nei, în valoare de 150 lei, mașină de spălat Ardo, în valoare de 200 lei.

Pentru egalizarea loturilor, instanța a obligat pârâta reclamantă la plata către reclamantul pârât a sumei de_,9 lei cu titlu de sultă.

În baza art. 274 alin.l, a obligat pârâta reclamantă la plata către reclamantul pârât a sumei de 5063 lei în reprezentând cheltuielile de judecată, taxă judiciară, timbru judiciar, onorariu expert și onorariu avocat, la aceste cheltuieli s-a avut în vedere specificul acțiunii de partaj, respectiv faptul că taxele judiciare și onorariile de expert trebuie achitate de ambele părți, ele profitând ambelor părți.

Împotriva acestei sentințe civile, a declarat apel, în termen legal, pârâta reclamantă B. N., apel care a fost înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 17.05.2012, sub nr. de dosar_ .

Apelanta a solicitat admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecata .

În motivarea cererii de apel, aceasta a susținut că, din raportul de expertiza tehnica imobiliara, întocmit de dl. Ing. Dunareanu M., a reieșit faptul ca valoarea de piața a terenului supus expertizei în cadrul litigiului, situat în Copaceni, ., Jud. Ilfov, este de 7 Euro/mp, rezultând o valoare totala de 54.200 RON, TVA neinclusa.

Pentru a considera astfel, expertul a reținut, printre altele, următoarele aspecte: utilitățile existente sunt: electricitate; terenul are suprafața de 1.828 mp; la stabilirea valorii de piața s-a folosit metoda comparațiilor de piața.

Apelanta a considerat ca raportul de expertiza este în mod vădit intocmit în defavoarea sa, cel puțin pentru următoarele motive: cel mai ieftin teren folosit de expert la stabilirea valorii de piața a terenului în litigiu are valoarea de 14 Euro/mp, astfel cum reiese din Anexele raportului de expertiza. Expertul a folosit anunțuri de vânzări de pe internet. Mai mult, aceste terenuri sunt inferioare terenului în litigiu, atât din punctul de vedere al amplasamentului, cat și din punctul de vedere al utilităților. Atunci când a realizat corecturile expertul nu a avut în vedere toate utilitățile terenului în litigiu, respectiv apa, electricitate, gaze naturale, asfalt, ci a luat în calcul numai electricitatea; corecțiile de preț folosite în Anexa la Raportul de Expertiza, numita „Abordarea prin comparația vânzărilor", sunt folosite în mod greșit, rezultând o valoare mult mai mica decât cea reala; suprafața avuta în vedere de către expert este mai mica cu 482 mp decât suprafața menționata în titlul de proprietate asupra terenului (Contract de Vânzare Cumpărare). Astfel, expertul a avut în vedere suprafața de 1.828 mp, în loc de 2.310 mp, cat sunt prevăzuți în titlul de proprietate.Față de aceste aspecte a apreciat apelanta ca se impune efectuarea unei noi expertize în cauza care sa determine valoarea reala a terenului.

În drept, cererea a fost întemeiata pe dispoz. art. 282 și urm. C.pr.civ.

Intimatul B. L., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței apelate, apreciind ca valoarea reala a terenului a fost corect determinata de către expertul desemnat de instanța de fond.

În cadrul judecării pricinii în apel, tribunalul a încuviințat părților proba cu înscrisuri și proba cu expertiza tehnica imobiliara care să stabilească valoarea actuala de circulație a terenului în litigiu.

Prin decizia civilă nr.277 A/06.03.2014, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a admis apelul declarat de apelanta – pârâta - reclamantă P. (fosta B.) N., în contradictoriu cu intimatul-reclamant-pârât B. L., împotriva sentinței civile nr. 7554/26.2011 a Judecătoriei Sectorului 4 București, a schimbat în parte sentința apelată în sensul că a constatat că valoarea terenului situat în . în suprafața de 1828 m.p. (în contractul de vânzare – cumpărare nr. 1886/26.09.2001 de 2310 m.p.) este de 160.864 lei, a constatat că valoarea totală a masei partajabile este de 561.165,2 lei, cota de 50 % a reclamantului – pârât având o valoare de 280.582,6 lei, iar cota de 50% a pârâtei-reclamante având o valoare de 280.582,6 lei, a constatat că valoarea lotului atribuit reclamantului-pârât este de 242.420,7 lei iar valoarea lotului atribuit pârâtei-reclamante este de 318.744,5 lei, a obligat pârâta-reclamantă la plata către reclamantul – pârât a sumei de 38.161,9 lei cu titlu de sultă, a menținut restul dispozițiilor sentinței apelate și a obligat intimatul-reclamant-pârât la plata sumei de 1850 lei cheltuieli de judecată către apelanta-pârâtă-reclamantă.

Analizând apelul declarat în funcție de criticile expuse de către apelanta, tribunalul a apreciat ca acesta este fondat pentru următoarele considerente:

Critica apelantei privește valoarea actuala de circulație a imobilului teren situat în comuna C., ., județul Ilfov.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1886/26.09.2001 părțile au dobândit în timpul căsătoriei terenul intravilan în suprafața de 2310 m.p. situat în . C., ..

Din raportul de expertiza tehnica judiciara efectuat în apel de către expertul tehnic judiciar P. D. Natasa a rezultat ca în contractul de vânzare-cumpărare suprafața terenului este de 2310 m.p., în urma măsurătorilor efectuate în teren suprafața este de 1828 m.p., iar, din conținutul adeverinței nr. 962/04.03.2013, este de 1880 m.p.

Tribunalul a avut în vedere valoarea aferenta terenului rezultat efectiv din măsurători, pe care pârtile îl au efectiv în proprietate, respectiv suprafața de 1828 m.p. cu valoarea de circulație de 160.864 lei, ci nu suprafața rezultata din contractul de vânzare cumpărare, față de constatările expertului.

Față de aceste considerente și de prevederile art. 296 Cod proc.civ., tribunalul a admis apelul și a schimbat în parte sentința apelata în sensul ca a constatat ca valoarea terenului situat în . în suprafața de 1828 m.p. (în contractul de vânzare – cumpărare nr. 1886/26.09.2001 de 2310 m.p. ) este de 160.864 lei.Prin urmare, a constatat ca valoarea totala a masei partajabile este de 561.165,2 lei, cota de 50% a reclamantului –pârât având o valoare de 280.582,6 lei, iar cota de 50% a pârâtei-reclamante având o valoare de 280.582,6 lei. Tribunalul a constatat ca valoarea lotului atribuit reclamantului-pârât este de 242.420,7 lei iar valoarea lotului atribuit pârâtei-reclamante este de 318.744,5 lei.Pentru egalizarea loturilor a obligat pârâta-reclamantă la plata către reclamantul – pârât a sumei de 38.161,9 lei cu titlu de sultă. A menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.În temeiul art. 274 Cod proc.civ., a obligat intimatul-reclamant-pârât la plata sumei de 1850 lei cheltuieli de judecata către apelanta-pârâtă-reclamantă reprezentând taxa de timbru, timbru judiciar și ½ din onorariul pentru expertiza, având în vedere ca aceasta a profitat ambelor părți.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs reclamantul – pârât B. L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele motive:

1. Critica adusa deciziei civile recurate se fundamentează pe prevederile art. 304 pct. 7 C.pr.civ. care reglementează ca motiv de recurs situația în care hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină ori ea cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.

Potrivit art. 261 pct. 5 C.pr.civ., hotărârea trebuie sa cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Motivarea hotărârii presupune arătarea în scris a rațiunilor care au determinat judecătorul să respingă sau să admită a cerere.

Motivarea trebuie să fie clara, convingătoare și pertinenta, constituind o garanție pentru părți în fata arbitrariului judecătoresc și, în același timp, singurul mijloc prin care se da posibilitatea exercitării controlului judiciar.

Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C.pr.civ. vizează nu numai inexistenta motivării hotărârii, dar și insuficiența ei.De asemenea, simplele afirmații generale în considerentele hotărârii, nu corespund scopului motivării și echivalează cu o nemotivare.În speța, instanța de apel a reținut doar ca va avea în vedere valoarea aferenta terenului rezultat efectiv din măsurători, pe care părțile îl au efectiv în proprietate, respectiv suprafața de 1.828 mp cu valoarea de circulație de 160.864 lei … iar față de prevederile art. 296 C.pr.civ. tribunalul va admite apelul și va schimba în parte sentința apelata în sensul ca va constata ca valoarea terenului situate în . în suprafața de 1.828 mp este de 160 864 lei " fără a motiva în vreun fel sau altul care au fost rațiunile pentru care concluziile expertizei efectuate în apel au format convingerea instanței ca valoarea terenului a crescut de la 7 euro la 20 de euro într-un interval de timp relativ mic, având în vedere ca expertiza efectuata în dosarul de fond s-a realizat la data de 07.09.2011, deci la o diferența de timp de numai de 1 an și 6 luni distanță.

Mai mult decât atât, criteriile de evaluare ale celor doi experți sunt, în mod evident, aceleași, însă valoarea terenului este considerabil mai mare prin expertiza efectuata în fața instanței de apel.

Concluzia instanței de apel, în sensul admiterii apelului și luării în considerare a valorii terenului stabilita prin expertiza tehnica efectuata în fața instanței de apel nu este motivata în niciun fel, nerezultând, din considerentele deciziei, de ce apreciază ca valoarea terenului a crescut considerabil ., la o valoare de două ori mai mare, în condițiile în care ambii experți și-au fundamentat lucrările pe aceleași acte normative și au indicat criteriile de alegere a metodei de evaluare, cel de-al doilea expert, numit de instanța de apel, copiind practic, expertiza efectuată la fond de ing. expert Dunareanu M., schimbând însă sursele de informații și anunțurile privind ofertele de vânzare a terenurilor.

Raportat la cele anterior menționate, judecătorului îi revenea sarcina de a stabili pe baze obiective valoarea reala a terenului, administrând probe suplimentare cu privire la caracteristicile imobilului și evaluarea acestuia în așa măsura încât diferențele de valoare sa nu ridice recurentului serioase semne de întrebare sau dispunând efectuarea unei noi expertize, eventual de către o comisie formata din 3 experți.

Nu în ultimul rând, judecătorul nu este ținut de opinia expertului, ci soluția pronunțata în cauza trebuie să se întemeieze pe ansamblul probelor administrate, pentru ca înlăturarea unei probe și luarea în considerare a alteia trebuie sa se facă argumentat, sens în care instanța de apel putea stabili valoarea terenului și raportându-se la prețul indicat prin adeverința nr. 27/04.03.2013 de BNP L. A.-M., evaluat potrivit Ghidului privind valorile orientative ale proprietăților imobiliare în jud. Ilfov, ediția 2013, elaborate de Camera Notarilor Publici București.

Instanța de apel nu a motivat de ce considera corecta și justa opinia expertului care a efectuat evaluarea terenului în apel și, de asemenea, de ce opinia expertului Dunareanu M., cu privire la evaluarea terenului nu poate fi luata în considerare prin menținerea evaluării făcute de acesta, având în vedere ca recurentul – reclamant – pârât a solicitat menținerea hotărârii instanței de fond și, prin urmare, menținerea valorii terenului stabilita de acest expert.

Nu în ultimul rând, deși prin obiecțiunile formulate recurentul – reclamant – pârât a arătat acest aspect, instanța nu a avut în vedere faptul ca expertiza evaluare teren s-a realizat într-o perioadă în care piața imobiliară avea un declin substanțial, față de criza economică, care este o realitate incontestabilă.

Un efect deloc de neglijat al acestei crize economice a fost o scădere constantă și considerabilă a valorilor proprietăților imobiliare și nu o creștere a acesteia, cum ar rezulta din concluziile expertizei efectuate în apel și avuta în vedere de instanța la pronunțarea deciziei recurate.

Mai mult decât atât, imobilul nu se afla nici pe departe aproape de vreun complex rezidențial, aspect pe care recurentul – reclamant – pârât susține că îl va dovedi în fața instanței de recurs, iar ca utilități, nu dispune decât de electricitate.

Nu în ultimul rând, cu ocazia efectuării acestei expertize nu s-a efectuat nici o măsurătoare, nici măcar cu pasul, modificându-se doar prețul, preț care nu a fost stabilit în raport de ofertele din zona apropiata terenului evaluat.

În acest context, instanța de recursă urmează a constata ca este întemeiat acest motiv de recurs, hotărârea recurată nefiind suficient motivată.

Insuficiența motivării deciziei din apel nu atrage în mod necesar reluarea judecații pe fond, în măsura în care instanța de recurs ar putea, pe baza probelor administrate, sa complinească aceasta lipsa.

2. Cea de a doua critica adusa deciziei civile recurate se fundamentează pe prevederile art. 304 pct. 9 C.pr.civ., aceea ca hotărârea pronunțata este lipsita de temei legal ori a fost data cu încălcarea sau aplicarea greșita a legii.

În mod eronat instanța de control judiciar a admis apelul și a schimbat în parte sentința civilă nr. 7554 a Judecătoriei Sector 4 București, făcând o aplicare greșită a legii.

Astfel cum s-a arătat și în precedent, prin decizia civila nr. 277/A pronunțata în ședința publica din data de 06.03.2014 instanța de apel a admis apelul sub aspectul evaluării terenului, și în baza art. 296 C.pr.civ. a schimbat în parte sentința apelată în sensul că a constatat ca valoarea terenului situat în . în suprafața de 1828 mp este de 160 864 lei, sens în care instanța constata ca valoarea totala a masei partajabile este de 561 165,2 lei, fiecare copartajant având o cota de 50% în valoare de 280.582, 6 lei. Întrucât valoarea lotului atribuit apelantei este de 318.744,5 lei, pentru egalizarea loturilor, o obliga pe aceasta la plata sumei de 38 161,9 lei cu titlu de sulta către recurent.

Procedându-se astfel, prin modificarea valorii imobilului teren în apel, s-a încălcat principiul echității partajului, principiu care presupune luarea în calcul a valorii fiecărui bun din momentul împărțelii, pentru că nici unul dintre coproprietari să nu fie prejudiciat.

Este nelegal ca doar pentru un bun să fie avută în vedere valoarea din momentul împărțelii și nu și pentru celălalt, având în vedere ca practica și doctrina judiciara au stabilit ca în cadrul operațiunilor de partaj se are în vedere valoarea bunurilor din momentul împărțelii, astfel încât instanța de apel ar fi trebuit sa respingă apelul și sa mențină hotărârea instanței de fond în fața căreia s-au expertizat ce!e doua bunuri imobile, valoarea de circulație a imobilelor de la data sistării coproprietății stabilindu-se prin raportare la același moment.

A accepta ca pentru un bun sa se stabilească valoarea la o anumita data, iar pentru celălalt bun, o cu totul altă dată, ar însemna să validăm arbitrariul prin hotărârea de partaj, ceea ce este contrar echității și dispozițiilor legale în materie de sistare a indiviziunii.

Având în vedere aceste considerente, precum și prevederile art. 673 indice 6 C.pr.civ, Ia stabilirea valorilor imobilelor trebuie avute în vedere valorile cele mai apropiate, ca dată a evaluării, de momentul sistării indiviziunii, pentru a asigura echilibrul părților, respectiv valorile stabilite prin lucrarea de specialitate efectuată în fața instanței de fond, cu consecința menținerii sentinței pronunțata de instanța de fond.

Pentru toate aceste considerente, în baza dispozițiilor legale invocate, coroborate cu prevederile art. 299 și urm., art. 304 pct.7, 9 C.pr.civ., art. 312 alin. (1) - (3) C.pr.civ., recurentul – reclamant – pârât solicită admiterea prezentului recurs, modificarea deciziei civile atacate în sensul respingerii apelului cu consecința menținerii hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică.

Intimata a depus întâmpinare în sensul respingerii recursului ca nefondat.

Analizând actele și lucrările dosarului conform art. 304 pct. 7 și 9 C.proc.civ, Curtea constată că recursul este fondat.

Singura motivare oferită de decizia de apel pentru schimbarea valorii pe metru pătrat(20 Euro pe metru pătrat, în loc de 7 Euro pe metru pătrat, menționate în expertizele evaluatorii asupra terenului din C., județ Ilfov, de la instanța de apel și respectiv de la prima instanță) a terenului în litigiu, din C., județ Ilfov, a fost că aceasta este valoarea actuală a terenului la data expertizei din apel. Or, această motivare este nelegală față de prevederile art. 673 ind. 6 și art. 673 ind. 10 C.proc.civ., mențiunea instanței de apel că pentru egalizarea loturilor a stabilit altă sultă decât cea a primei instanțe, ca urmare a stabilirii unei noi valori a terenului(un bun din masa partajabilă incluzând mai multe bunuri), fiind făcută în baza art. 673 ind. 6 și art. 673 ind. 10 C.proc.civ. care stabilesc obligatia evaluării tuturor bunurilor din masa partajabilă la aceeași dată pentru a se forma loturi care să corespundă cotelor egale de câte 50% stabilite de instanța de apel părților din întreaga masă partajabilă. Or, dacă un bun din masa partajabilă este evaluat la o altă dată decât celelalte bunuri din aceeasi masă partajabilă, fără niciun motiv legal, prevederile art. 673 ind. 6 și art. 673 ind. 10 C.proc.civ. sunt încălcate, nu respectate, soluția instanței de apel apărând dată cu încălcarea art. 673 ind. 6 și art. 673 ind. 10 C.proc.civ., adică nelegală(art.304 pct.9 C.proc.civ.).

Această motivare nelegală a instanței de apel care permitea nelegal ca un bun din masa partajabilă să fie evaluat la o altă dată decât celelalte bunuri din aceeasi masă partajabilă, cu încălcarea art. 673 ind. 6 și art. 673 ind. 10 C.proc.civ., fiind înlăturată de Curte, se reține că în mod justificat critică recurentul decizia de apel cu privire la lipsa motivării deciziei cu respectarea art. 261 C.proc.civ. care obligau instanța de apel să arate de ce-și însușește expertiza din apel și de ce o înlătură pe cea de la prima instanță(art. 304 pct.7 C.proc.civ.). Motivarea hotărârii judecătoresti trebuie să arate, conform art. 261 C.proc.civ., motivele de fapt si cele de drept care au format convingerea instanței si cele pentru care a înlăturat susținerile părților. În lipsa analizei de fond asupra temeiniciei sau netemeiniciei cererii de apel prin prisma pozițiilor contradictorii ale părților din cererea de apel și din întâmpinarea depusă de intimat în dosarul instanței de apel, și respectiv prin prisma celor două expertize contradictorii de evaluare a terenului pe metru pătrat, cea din apel și cea de la prima instanță, analiză pe care instanța de apel nu a făcut-o (nefondat apărându-se, în întâmpinarea la recurs, intimata că instanța de apel ar fi motivat decizia pe vreun criteriu de evaluare, de vreme ce considerentele deciziei de apel pe aspectul opțiunii asupra valorii determinate de expertiza din apel față de cea de la prima instanță lipsesc vădit), în condițiile art. 312 alin. 5 C.proc.civ., Curtea are obligatia legală de a casa decizia recurată și a trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanță de apel care va trebui să soluționeze legal cererea de apel, iar, în măsura în care apreciază necesară reevaluarea de bunuri în apel, va trebui să realizeze expertize evaluatorii care să realizeze evaluări, pentru aceeași dată de referință, asupra tuturor bunurilor ce compun masa partajabilă pe care o împarte părților și în raport de care stabilește sultele de egalizare a loturilor, putând eventual să pună în discuția părților și solicitarea de lămuriri ale expertilor cu privire la criteriile de evaluare și data de referință a evaluării care în speță va trebui să fie aceeași pentru toate bunurile ce compun masa partajabilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat recurentul-reclamant-pârât B. L., împotriva deciziei civile nr.277A din 06.03.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă-reclamantă P. (fostă B.) N..

Casează decizia civilă recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe – Tribunalul București.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 15.10.2014.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

M. G. R. C. B. T. M. I.

GREFIER

N.-C. I.

Red.C.B.T.

Tehdact.R.L:/C.B.T.

2 ex./…

TB-S.3 – D.A.D.; L.C.

Jud.S.4 – C.F.