Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 1774/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1774/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 21-11-2014 în dosarul nr. 7880/3/2014
Dosar nr._
(1727/2014)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1774
Ședința publică de la 21.11.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - C. M. T.
JUDECĂTOR - D. A.
JUDECĂTOR - F. P.
GREFIER - RĂDIȚA I.
* * * * * * * * * *
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului formulat de recurentul-pârât, F. I., împotriva deciziei civile nr.775 A din 12.06.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III a civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, F. C..
P. are ca obiect – partaj bunuri comune.
Dezbaterile în cauză și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 14.11.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Curtea - având nevoie de timp pentru a delibera și pentru ca părțile să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 21.11.2014, când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 775 A din 19.06.2014 Tribunalul București - Secția III-a Civilă a respins, ca inadmisibile, atât apelul declarat de apelantul-pârât F. I. în contradictoriu cu apelanta – reclamanta F. C. împotriva încheierii din 21.11.2013 pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București, in ceea ce privește primul motiv de apel și ca nefondat in ceea ce privește cel de-al doilea motiv de apel, cât și cel declarat de apelanta-reclamantă F. C. în contradictoriu cu apelantul-pârât F. I. împotriva încheierii din 21.11.2013 pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut, în esență, că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 12.11.2012 sub nr._/302/2012 reclamanta F. Constanta a chemat în judecată pe pârâtul F. I., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: constatarea cotei de contribuție la achiziționarea apartamentului nr. 5 situat în București, sector 5, ., ., . a bunurilor mobile menționate în cerere ca fiind de 85% în favoarea sa și de 15% în favoarea pârâtului; ieșirea din indiviziune asupra apartamentului nr. 5 București, sector 5, ., . suprafață utilă de 55,93 dobândit în timpul căsătoriei prin contractul de vânzare-cumpărare nr._/1992 încheiat la data de 12.05.1993; constatarea datoriei comune născute din contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 847/09.08.2007 încheiat cu BCR SA, obligarea pârâtului la cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că s-a căsătorit cu pârâtul la data de 02.06.1989 iar căsătoria a fost desfăcută prin acordul părților la data de 23.05.2012. Mai arată că pe durata căsătoriei a avut un loc de muncă constant realizând venituri permanente în schimb pârâtul nu a avut un loc de muncă stabil.
A mai precizat ca în timpul căsătoriei au dobândit apartamentul nr.3 situat în București, sector 5, ., ., . de vânzare-cumpărare nr._/1992 încheiat la data de 12.05.1993, precum și următoarele bunuri mobile: coltar R., combină frigorifică Gorenje, televizor, monitor, computer, monitor, imprimantă, radiator Lux, aparat aer condiționat, hota. În ceea ce privește datoria . scopul susținerii nevoilor obișnuite ale căsătoriei, a încheiat cu BCR contractul de credit pentru persoane fizice nr. 7847/09.08.2007, suma contractată fiind în cuantum de 14.335 euro.
În drept au fost invocate disp. art. 728, art. 480 și urm C. civ., art. 673 indice 1 și urm C..
La data de 14.02.2013 reclamanta a depus la dosar o cerere modificatoare, în sensul renunțării la includerea în masa partajabilă a bunurilor mobile.
La data de 14.02.2013 pârâtul a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a arătat că următoarele bunuri nu au fost adăugate de reclamantă în cererea de chemare în judecată: autoturism marca Nissan Primera, mașină de spălat Gorenje, imprimantă HP, mobilă de bucătărie compusă din colțar, masă și 2 scaune, mobilă de dormitor compusă din pat de mijloc și șifonier cu trei usi, bijuterii din aur, aceste bunuri fiind dobândite din bani comuni în timpul căsătoriei.
A mai precizat că bunurile se află în folosință comună după cum urmează: în folosința sa se află apartamentul, colțarul R., combina frigorifică, aparatul de aer condiționat, mașina de spălat Gorenje, imprimanta HP, mobila de bucătărie, mobila de dormitor iar în folosința reclamantei se află autoturismul marca Nisan Primera, toate bijuteriile din aur, monitor LG, computer, imprimantă Epson Stylus.
În ceea ce privește împrumutul nr. 847/09.08.2007 încheiat cu BCR a arătat că acesta a fost achitat împreună pana la plecarea reclamantei din domiciliul comun (noiembrie 2011) iar după acea dată de către el singur, respectiv 16 luni și continuă să achite acea datorie.
A mai solicitat pârâtul formarea de loturi în cote de ½ din masa partajabilă pentru fiecare parte.
În drept au fost invocate disp. art. 115-118 C. civ.
La data de 14.02.2013 pârâtul a depus la dosarul cauzei completare la întâmpinare prin care a precizat că împrumutul în sumă de_ euro contractat prin contractul nr. 847/09.08.2007 nu a fost făcut pentru achiziționarea de bunuri în gospodărie și pentru reparații ale apartamentului ci pentru a se achiziționa fiicei părților un autoturism Peugeot, menționând totodată că nu dorește includerea acestui autoturism în masa partajabilă și că a făcut această precizare pentru a nu se crea confuzia că bunurile comune ar fi fost achiziționate cu acești bani.
În drept, au fost invocate disp. art. 115-118 C..
La termenul de judecată din data de 14.02.2013, instanța a calificat întâmpinarea pârâtului ca reprezentând o cerere reconvențională.
La termenul de judecată din data de 21.03.2013 pârâtul a depus la dosarul cauzei cerere de renunțare la includerea în masa partajabilă a bunurilor mobile și anume: mașina de spălat Gorenje, imprimantă HP, mobilă de bucătărie, mobilă de dormitor, bijuterii din aur.
În drept au fost invocate disp. art. 132 C..
La același termen de judecată, reclamanta a depus Note de ședință prin care a arătat că enumerarea bijuteriilor din aur făcută de către pârât este excesivă și totodată că acestea nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii conform art. 31 C.fam. În ceea ce privește autoturismul Nissan a menționat că în timpul căsătoriei au fost contractate la BCR două credite, respectiv contractul de credit nr. 1548/14.11.2006 pentru suma de 35.000 și contractul de credit nr. 847/09.08.2007 pentru suma de 14.335 euro și că autoturismul a fost vândut pentru achitarea unuia dintre împrumuturi, respectiv pentru stingerea contractului nr. 1548/14.11.2006.
La data de 25.04.2013 pârâtul a depus la dosarul cauzei o nouă completare la întâmpinare, intitulată „întâmpinare - completare II” prin care a solicitat atribuirea bunurilor comune către ambii coproprietari și în subsidiar atribuirea acestora către reclamantă cu obligarea acesteia de a-i plăti sultă pentru întregirea loturilor. A mai învederat pârâtul că în timpul căsătoriei a obținut bunuri proprii în urma unui partaj, respectiv un autoturism Dacia și o sumă de bani, bani cu care a contribuit la plata avansului apartamentului.
La data de 11.11.2013 reclamanta a depus la dosarul cauzei cerere precizatoare la acțiunea introductivă prin care a arătat că dorește ca instanța să ia act că nu dorește atribuirea în natura a bunului imobil, respectiv a apartamentului 5 și solicită vânzarea acestuia prin intermediul executorului judecătoresc.
Analizând apelul declarat de apelantul – intimat F. I. in funcție de criticile invocate, tribunalul a constatat că primul motiv de apel invocat se refera la aspectul ca instanța de fond in mod greșit nu a inclus in masa partajabila autoturismul marca „ Nissan Primera „ .
Tribunalul a constatat ca instanța de fond prin încheierea de ședința din data de 21.11.2013 a stabilit cotele de contribuție a părților la dobândirea bunurilor comune, masa partajabila si a dispus vânzarea prin intermediul executorului judecătoresc a apartamentului nr. 5 situat in București, sector 5, ., ., .> Instanța de fond a reținut potrivit art. 673 indice 11 Cod proc.civ. ca apartamentul nu este comod partajabil in natura, ca nici una dintre părți nu a solicitat atribuirea acestuia, așa încât a dispus vânzarea prin executor judecătoresc.
Conform art.673 indice 11 punctul 4 Cod proc.civ., încheierile pronunțate in temeiul art. 673 indice 11 Cod proc.civ pot fi atacate separat cu apel. Daca nu au fost astfel atacate, aceste încheieri nu mai pot fi supuse apelului odată cu hotărârea asupra fondului procesului.
Așadar, poate face obiectul caii de atac a apelului doar măsura luata de către instanța de fond cu privire la vânzarea bunului prin intermediul executorului judecătoresc .
Celelalte masuri dispuse de către instanță de fond cu privire la cota de contribuție reținuta si la masa partajabila sunt supuse cailor de atac ce se vor exercita împotriva sentinței ce se va pronunța in cauză.
Prin urmare, acest motiv de apel este inadmisibil din acest punct de vedere.
In ceea ce privește al doilea motiv de apel privind vânzarea apartamentului prin executor judecătoresc, tribunalul l-a respins ca fiind nefondat.
Din cererea de apel rezulta ca apelantul dorește ca vânzarea imobilului sa se realizeze prin buna învoiala de către parți, însa, in întâmpinarea depusa in apel de către apelanta-intimată, aceasta a învederat că nu este de acord cu aceasta modalitate întrucât, deși a propus variante pentru înțelegere, acesta a refuzat.
Totodată, tribunalul a constatat că instanța de fond a acordat parților in ședința publica din data de 19.09.2013 termen pentru soluționarea amiabilă a cauzei.
In ședința publica din data de 14.11.2013 părțile au susținut in fata instanței aspectul ca nu doresc atribuirea imobilului, fiecare solicitând vânzarea apartamentului in modalități diferite.
Or, in speța, din atitudinea procesuala a acestora, rezultă că, de la momentul formulării cererii de partaj, 12.11.2012 părțile nu au reușit să procedeze la o înțelegere in sensul vânzării bunului prin intermediul unei agenții imobiliare, astfel încât, instanța fiind investită cu o cerere in acest sens, a apreciat corect asupra vânzării imobilului prin executor judecătoresc .
În consecința, văzând si prevederile art. 296 Cod proc.civ, tribunalul a respins acest motiv de apel ca nefondat.
In ceea ce privește apelul declarat de apelanta-intimata F. Constanta, tribunalul l-a respins ca inadmisibil întrucât motivele sale de apel privesc modalitatea de stabilire a cotei de contribuție la dobândirea bunurilor comune si dispozițiile instanței de fond în sensul lichidării datoriilor între soți, aspecte ce se vor releva in cadrul cailor de atac promovate împotriva sentinței.
Totodată, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cheltuielilor de judecata solicitate întrucât procesul nu s-a încheiat, părțile urmând să solicite cheltuielile de judecata la momentul pronunțării sentinței.
Împotriva acestei soluții a formulat recurs F. I. întemeiat pe baza art.304 pct.9 Cod procedură civilă,în esență, arătându-se că greșit s-a reținut că autoturismul Nissan Primera face parte din masa partajabilă, că a fost soluționată includerea acestui autoturism prin încheiere (art.21.03.2013) și s-a menționat calea de atac a apelului, dar pentru autoturism nu. Ca atare, greșit s-a respins apelul.
Recursul este nefondat.
Având în vedere criticile aduse în recurs prin motivele scrise, actele și lucrările dosarului dar și susținerile recurentului, se reține că acestea nu pot fi primite.
Referitor la art.304 pct.9 Cod procedură civilă pe care se întemeiază recursul acesta prevede două ipoteze:
Prima când hotărâre este lipsită de temei legal, adică din modul cum este redactată hotărârea nu se poate determina dacă legea a fost sau nu corect aplicată și a doua, hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii (adică s-a aplicat o normă generală nesocotind existența unei norme speciale sau o normă care nu este incidentă în speță.
Or, niciuna din aceste situații nu se regăsesc în decizia recurată.
Susținerile punctuale sumare ale recurentului (cum ar fi problema autoturismului) ca de altfel și multe alte susțineri, privesc netemeinicia (interpretarea probelor) și nu legalitatea soluției.
Cum motivele de recurs sunt neîntemeiate, potrivit art.312 alin.1 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.316 Cod procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul-pârât, F. I., împotriva deciziei civile nr.775 A din 12.06.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III a civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, F. C..
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 21.11.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
C. M. T. D. A. F. P.
GREFIER
RĂDIȚA I.
Red.C.M.T.
Tehnored.C.S.
Ex.2/09.02.2015
T.B.Secția a III-a Civilă – D.A.D.
- L.C.
Jud.sector 5 București – A.C.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
