Conflict de competenţă. Sentința nr. 180/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 180/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 09-09-2015 în dosarul nr. 7197/3/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV-A CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 180F
Ședința din camera consiliu de la 09 septembrie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – I. R. T.
GREFIER – G. C. A.
Pe rol se află pronunțarea asupra conflictului negativ de competență constatat de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă prin sentința civilă nr.619 din data de 05.05.2015 între această instanță și Judecătoria Sectorului 1 București, în cauza având ca obiect „succesiune”, cerere formulată de reclamantul C. C., cu domiciliul ales la avocat R. A. în București, ..10, sector 3 și pe pârât C. A. Frantz, cu domiciliul în București, ., sectorul 1.
Dezbaterile au avut loc în ședința din camera de consiliu de la 02 septembrie 2015, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când, Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 09 septembrie 2015.
CURTEA,
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Sectorului 1 București la data de 15.07.2014 sub nr._/299/2014, reclamantul C. C. l-a chemat în judecată pe pârâtul C. A. Frantz, solicitând instanței să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de certificat de moștenitor suplimentar la certificatul de moștenitor nr.25/24.05.2011, care să cuprindă în masa partajabilă cota-parte indiviză de 2/6(8/24) din imobilul situat în București, ., sector 1, să se stabilească calitatea de coproprietar a reclamantului și a pârâtului în cote de 18/24, respectiv 6/24 din întreg imobilul indicat, precum și ieșirea din indiviziune a celor doi proprietari, cu cheltuieli de judecată.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.669 și următoarele din Codul Civil.
Prin sentința civilă nr.1428/2015, Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția necompetentei materiale și a declinat competența de soluționare a dosarului nr._/299/2014 în favoarea Tribunalului București.
Judecătoria a reținut prevederile art.94,art.95 pct.1 și ale art.105 Cod proc.civ., din a căror interpretare coroborată a dedus că în materie de moștenire, competența aparține judecătoriilor sau tribunalelor în funcție de valoarea obiectului cererii, fără scăderea sarcinilor sau datoriilor moștenirii, respectiv în funcție de activul masei succesorale, iar cererile privind împărțeala judiciară sunt de competența exclusivă a judecătoriei numai în situația în care nu sunt capete de cerere accesorii ale capătului principal al cererii de chemare în judecată.
În prezenta cauză, reclamantul a solicitat să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de certificat de moștenitor suplimentar la certificatul de moștenitor nr.25/24.05.2011, prin care să cuprindă în masa partajabilă cota – parte indiviză de 2/6(8/24) din imobilul situat în București, ., sector 1, să se stabilească calitate a de coproprietar al reclamantului și al pârâtului în cote de 18/24, respectiv 6/24 din întreg imobilul indicat, iar în urma suplimentării masei succesorale să se dispună și ieșirea din indiviziune a celor doi proprietari.
Bunurile care se doresc a fi introduse în masa succesorală au fost evaluate de către reclamant astfel: valoarea clădirii la suma de 121.051,44 lei și valoarea terenului la suma de 550.173,72 lei, astfel că activul masei succesorale a fost evaluat la suma de 671.225,16 lei.
Potrivit criteriului valoric, competența revine Tribunalului București pentru capetele de cerere ce vizează dezbaterea succesorală, iar cererea de ieșire din indiviziune asupra bunurilor succesorale este accesorie cererii de dezbatere succesorală, fiind incidente dispozițiile art.99 alin.2 Cod proc.civ.
De asemenea, în privința cererii reconvenționale au fost considerate aplicabile prevederile art.123 Cod proc.civ.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, Secția a IV-a Civilă, sub nr._ .
Prin sentința civilă nr.619/05.05.2015, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a admis excepția necompetenței materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, a constatat conflict negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului către Curtea de Apel București pentru a hotărî asupra conflictului de competență.
A constatat tribunalul că cererile de împărțeală judiciară sunt de competența materială a judecătoriei, indiferent de valoarea obiectului și că nu este vorba de o acțiune cu mai multe capete de cerere, ci de o cerere principală unică de partaj atunci când în cadrul acesteia se solicită și stabilirea calității de coproprietar și a cotelor-părți din dreptul de proprietate ori a compunerii masei partajabile, deoarece acestea nu sunt cereri distincte de cererea de partaj, dimpotrivă chestiuni pe care cererea de ieșire din indiviziune le presupune intrinsec.
Pe rolul Curții de Apel București – Secția a IV-a Civilă cauza a fost înregistrată la data de 22.07.2015 sub nr._ .
Soluționând conflictul de competență cu care a fost învestită, curtea reține că în mod judicios a apreciat tribunalul asupra modalității de determinare a capătului principal de cerere din acțiunea introductivă, argumentele acestei instanțe fiind clare și corecte, astfel că nu necesită nicio adăugire.
Astfel, este relevant pentru determinarea naturii de principal sau accesoriu a unui capăt de cerere scopul urmărit de reclamant prin introducerea acțiunii și totodată caracterul independent al uneia sau alteia dintre solicitările formulate.
În aceste coordonate, solicitarea de dezbatere a succesiunii se subsumează acțiunii în partaj, neconstituind prin ea însăși un capăt de cerere distinct, ci un pas al soluționării cererii pe care instanța îl realizează înainte de a dispune împărțirea între comoștenitori a masei succesorale astfel cum rezultă ea din lucrările dosarului.
În consecința acestor argumente, curtea reține că în cauză competența primei instanțe nu se poate determina în funcție de această solicitare, ci de cea care reflectă scopul urmărit de reclamant, și anume partajul averii succesorale, constatare în raport cu care instanța competentă este judecătoria, conform art.94 alin.1 lit.i Cod proc.civ., urmând a stabili competența acesteia din urmă în temeiul art.135 Cod proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența de soluționare a cauzei formulată de reclamantul C. C., cu domiciliul ales la avocat R. A., în București, ..10, sector 3 în contradictoriu cu pârâtul C. A. FRANTZ, cu domiciliul în București, ., sector 1, în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 9 septembrie 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
I. R. T. G. C. A.
Red.IRT
Tehnored.MȘ, IRT
4 ex./22.09.2015
← Anulare act. Decizia nr. 854/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Succesiune. Decizia nr. 929/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
---|