Obligaţie de a face. Decizia nr. 1326/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1326/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-12-2015 în dosarul nr. 1326/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._ (_ )
DECIZIA CIVILĂ NR. 1326
Ședința publică de la 11.12.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - A. M. G.
JUDECĂTOR - D. A.
JUDECĂTOR - F. P.
GREFIER - I. A. G.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul – pârât N. M. împotriva deciziei civile nr. 731 A din 04.03.2015, pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata – reclamantă POLIȚIA L. SECTOR 4 BUCUREȘTI și intimata – intervenientă D. F..
P. are ca obiect – obligația de a face.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică de la 04.12.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și când Curtea, pentru a da posibilitate recurentului să depună note scrise a amânat pronunțarea cauzei la 11.12.2015.
CURTEA,
deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată la data de 19.12.2013 pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București, sub nr._, reclamanta Poliția L. Sector 4 București a solicitat instanței de judecată să dispună obligarea pârâtului N. M. să intre în legalitate prin desființarea lucrărilor executate fără autorizație de construire la imobilul situat în București, .. 47, sector 4, iar în cazul în care pârâtul nu se va conforma în termen măsurilor dispuse de instanță, să autorizeze Primarul Sectorului 4 București să aducă imobilul în discuție la starea inițială, prin desființarea lucrărilor de construcție descrise în procesul-verbal de constatare a contravenției SDCAS nr. 32 încheiat la data de 22.06.2012.
Pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii ca nefondată întrucât lucrările executate se încadrează în categoria celor prevăzute la art.11 alin.1 lit.a din Legea nr.50/1991, fiind lucrări de reparație a acoperișului distrus într-un incendiu din anul 2010.
A precizat pârâtul că a demarat formalitățile pentru obținerea autorizației de construire iar prin certificatul de urbanism ce i-a fost eliberat la data de 27.06.2012 i s-a comunicat că pot fi efectuate, fără autorizație de construire, reparații la împrejmuiri și învelitori, atunci când nu se schimbă forma acestora și materialele din care sunt executate. Totodată, i s-a impus să direcționeze scurgerea apelor pluviale pe terenul proprietate privată și nu pe drumul public, obligație căreia i s-a conformat.
În cauză s-a formulat cerere de intervenție de către intervenienta D. F., proprietara imobilului situat în București, .. 45 A, sector 4, care a arătat că pârâtul a efectuat lucrări prin care a schimbat configurația acoperișului astfel că toate apele rezultate din precipitații se scurg pe terenul său, iar în timpul iernii zăpada cade de pe acoperișul pârâtului pe ..
Cererea a fost calificată de instanță drept cerere de intervenție accesorie în interesul reclamantei.
Prin sentința civilă nr._/19.12.2013, Judecătoria Sectorului 4 București a admis acțiunea și cererea de intervenție accesorie în interesul reclamantei formulată de intervenienta D. F., obligând pârâtul să desființeze lucrările de construcție executate fără a deține autorizație de construire la imobilul situat în București, .. 47, sector 4, identificate potrivit procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr. 32/22.06.2012, în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri. Totodată, a autorizat pe Primarul Sectorului 4 București ca, în cazul în care pârâtul nu se conformează în termen măsurii dispuse, să aducă la îndeplinire măsura pe cheltuiala pârâtului.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a avut în vedere faptul că, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr. 32, încheiat la data de 22.06.2012, s-a constatat că în perioada mai-iunie 2012 pârâtul N. M. a efectuat, fără a deține autorizație de construire, lucrări de construcții constând în consolidarea și reconstrucția magaziei existente pe limita la stradă și stânga a proprietății și refacerea acoperișului întregului imobil situat la adresa din .. 47, sector 4, faptă ce constituie contravenția prevăzută de art. 26 alin. 1 lit. a din legea nr. 50/1991 republicată.
D. urmare, pârâtul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 1000 lei, stabilindu-se, totodată, obligația de a intra în legalitate prin obținerea autorizației de construire pentru lucrările executate până la data de 01.01.2013 sau, în caz contrar, prin desființarea lucrărilor executate și aducerea imobilului la starea inițială până la data de 15.01.2013.
Procesul-verbal de contravenție, semnat de pârât, nu a fost contestat astfel că, în conformitate cu prevederile art.37 din OG nr.2/2001, constituie titlu executoriu fără vreo altă formalitate și, cum pârâtul nu s-a conformat celor dispuse în sarcina sa, în raport de dispozițiile art.1528-1529 din Codul civil și art. 32 din Legea nr.50/1991, republicată, cererea reclamantei a fost considerată întemeiată.
A apreciat judecătorul fondului că sunt lipsite de relevanță susținerile pârâtului, privind faptul că nu era necesară obținerea autorizației de construire pentru lucrările executate, conform art. 11 alin. 1 lit. a din Legea nr. 50/1991, sens în care a solicitat și obținut certificatul de urbanism nr. 912/27.06.2012 eliberat de Primăria Sectorului 4, deoarece țin de temeinicia faptei reținute în sarcina sa prin procesul-verbal și puteau fi analizate numai pe calea plângerii contravenționale împotriva procesului-verbal, nefăcând obiectul de analiză a instanței sesizate cu cererea de obligare la desființarea lucrărilor realizate nelegal, conform art. 32 din Legea nr. 50/1991.
S-a arătat că, în prezenta cauză, instanța nu analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție pentru contestarea căruia O.G. 2/2001 prevede o procedură specială și un termen de decădere în care trebuie formulată plângerea, aspecte față de care au fost apreciate neutile soluționării cauzei proba testimonială, proba cu interogatoriul pârâtului și proba cu expertiză tehnică imobiliară, solicitată de intervenientă, pentru a dovedi efectuarea modificărilor la acoperișul imobilului proprietatea pârâtului, cu consecința direcționării scurgerii apelor pluviale și a zăpezii pe terenul intervenientei.
A arătat instanța de fond și faptul că certificatul de urbanism nr. 912/27.06.2012 eliberat de Primăria Sectorului 4 se referă la renovare fațadă stradă și din curte și la refacerea acoperișului din materialul inițial iar pârâtul, prin probele propuse, nu a făcut dovada certă a susținerilor sale în sensul că refacerea acoperișului și reconstrucția magaziei s-au realizat cu păstrarea formei inițiale și cu folosirea acelorași materiale, astfel încât să fie incidente dispozițiile art. 11 alin. 1 lit. a din Legea nr. 50/1991.
Împotriva acestei sentințe pârâtul N. M. a formulat apel, solicitând modificarea în tot a sentinței civile și, pe fond, respingerea în tot a cererii de chemare în judecată.
A arătat apelantul că, în demersul său procesual, reclamanta pornește de la o premisă falsă și anume aceea că lucrările efectuate la imobilul din București, .. 47, sector 4, necesită o autorizație de construire cu toate că în certificatul de urbanism nr.912/_ din 27.06.2012 s-a precizat că pentru lucrările ce urma a fi efectuate, respectiv renovare fațadă stradă și din curte, refacere acoperiș din același material nu e necesară emiterea autorizației de construire la nr.47, .>
A precizat apelantul că reprezentanți ai departamentului Disciplina în construcții din cadrul Primăriei sector 4 s-au deplasat la imobilul mai sus menționat, unde au verificat situația de la fața locului și au constatat că imobilul a suferit un incendiu și că lucrările mai sus menționate sunt cele ce s-au realizat, certificatul de urbanism fiind eliberat ulterior acestei vizite, astfel că cele reținute în procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor SDCAS nr.32 încheiat la 22.06.2012 nu corespund realității, aspect confirmat și de faptul că data procesului verbal este anterioară datei de emitere a certificatului de urbanism.
A arătat apelantul că prima instanță nu a făcut nici o analiză a situației dedusă judecății ci s-a rezumat la a constata că nu a fost atacat procesul verbal de sancționare contravențională, deși cauza cu care era investită era întemeiată pe dispozițiile art.32 din legea 50/1991.
Potrivit legii, instanța trebuia să verifice situația de fapt, respectiv să verifice dacă lucrările în discuție se încadrau sau nu între cele pentru care legea impunea existența unei autorizații de construire iar o atare analiză ar fi evidențiat faptul că certificatul de urbanism, care statua că nu este necesară emiterea unei autorizații de construire, a fost eliberat după ce a fost încheiat procesul verbal de sancționare contravențională, astfel că solicitarea care face obiectul dosarului de față apare indubitabil ca lipsită de fundament.
În apel s-a solicitat administrarea probelor cu înscrisuri, testimonială și expertiză tehnică de specialitate pentru a se verifica dacă lucrările executate necesitau sau nu eliberarea autorizației de construire.
Intimata-reclamantă Poliția L. Sector 4 a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat, hotărârea apelată fiind pronunțată cu respectarea principiilor proporționalității, legalității, disponibilității și contradictorialității.
Prin decizia civilă nr.731/04.03.2015, Tribunalul București - Secția V-a Civilă a respins apelul ca nefondat, reținând că susținerile apelantului pârât, în sensul că lucrările executate nu necesitau autorizație de construire, astfel cum rezultă din certificatul de urbanism nr.912/_/27.06.2012 obținut ulterior încheierii procesului verbal de constatare a contravenției și că cele reținute în procesul verbal nu corespund realității, nu puteau fi invocate și valorificate decât pe calea plângerii contravenționale îndreptată împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr. 32/22.06.2012.
Atâta vreme cât acest act, care se bucură de prezumția de legalitate, nu a fost desființat, cu toate că apelantul pârât a avut posibilitatea de a uza de mijloacele legale, putându-l contesta în termenul prevăzut de lege, măsurile dispuse prin acesta capătă putere executorie, putând fi aduse la îndeplinire în situația în care contravenientul nu se conformează celor dispuse de organul constatator.
Tribunalul a avut în vedere și faptul că procesul verbal a fost semnat fără obiecțiuni de către pârâtul contravenient și a apreciat că în mod corect s-a reținut de prima instanță că, în condițiile în care măsura dispusă prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor vizează lucrări de consolidare și reconstrucție a magaziei existente pe limita la stradă a proprietății și refacerea acoperișului întregului imobil, iar certificatul de urbanism prezentat de pârât a fost eliberat pentru „renovare fațadă stradă și din curte, refacere acoperiș din același material (tablă)”, nu există certitudinea că lucrările executate de pârât au respectat forma inițială a construcției, respectiv că s-au folosit aceleași materiale.
Împotriva acestei decizii, la data de 24.09.2015 a declarat recurs pârâtul N. M., solicitând modificarea în tot a hotărârii recurate și, pe fond respingerea în tot a cererii de chemare în judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 din Codul de procedură civilă, se arată că lucrările executate nu necesitau autorizație de construire deoarece fac parte din categoria celor prevăzute la art.11 din Legea nr.50/1991 republicată, iar cele reținute în procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor SDCAS nr.32 încheiat la 22.06.2012 nu corespund realității, fapt confirmat de certificatul de urbanism emis ulterior.
Recurentul critică faptul că instanțele anterioare nu au făcut nici o analiză a situației de fapt dedusă judecății ci s-au rezumat a constata că nu a fost atacat procesul verbal de sancționare contravențională, deși cauza cu care au fost învestite era întemeiată pe dispozițiile art.32 din legea nr.50/1991 astfel că trebuia să se verifice daca lucrările în discuție se încadrau sau nu între cele pentru care legea impune eliberarea unei autorizații de construire.
O astfel de analiză, susține recurentul, ar fi evidențiat faptul că certificatul de urbanism care statua că nu este necesară emiterea unei autorizații de construire a fost eliberat după ce a fost încheiat procesul verbal de sancționare contravențională, astfel că solicitarea care face obiectul prezentei cauze apare ca lipsită de fundament.
Intimata – reclamantă Direcția Generală de Poliție L. sector 4 a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Arată intimata că motivele invocate de recurent nu se circumscriu prevederilor art.304 pct.(9) din Codul de procedură civilă, fiind reiterate aceleași critici din cererea de apel, critici ce vizează temeinicia procesului verbal de contravenție și care pot fi analizate numai în cadrul unei plângeri contravenționale.
Or, recurentul-pârât nu a formulat plângere contravențională, astfel că actul constatator al contravenției se bucură în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa, iar autoritatea locală care a aplicat sancțiunea și-a exercitat dreptul de a sesiza instanța de judecată cu privire la obținerea autorizării de desființare a construcțiilor realizate nelegal în condițiile în care, până la data formulării acțiunii, recurentul-pârât nu a obținut autorizația de construire pentru lucrările executate.
Referitor la certificatul de urbanism nr.912/27.06.2012 eliberat de Primăria Sectorului 4, intimata solicită a se constata că existența acestuia nu reprezintă un motiv real de recurs din moment ce instanța de fond a stabilit că acest act se referă la renovarea fațadei stradă și din curte și la refacerea acoperișului din materialul inițial, ceea ce nu justifică executarea fără autorizație de construire a lucrărilor consemnate în procesul verbal de contravenție, lucrări ce nu intră în sfera celor prevăzute de art.11 alin.(l) lit.(a) din Legea nr.50/1991.
Totodată, arată intimata, potrivit dispozițiilor art.6 alin(5) din Legea nr.50/1991, certificatul de urbanism nr.912/27.06.2012 nu a conferit dreptul recurentului-pârât de a executa lucrările de construcție fără a deține autorizație de construire.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.308 alin. (2) din Codul de procedură Civilă, pe dispozițiile art.26 alin.(l) lit. (a) coroborat cu art.32 alin.(1) din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.
Intimata-intervenientă nu a formulat întâmpinare.
În recurs nu s-au administrat probe.
Recursul este fondat, pentru considerentele ce succed:
Într-adevăr, legalitatea și temeinicia unui proces verbal de constatare și sancționare a unei contravenții poate fi pusă în discuție numai în cadrul plângerii contravenționale, în procedura reglementată la art.31 din OG nr.2/2001 și, în cazul particular dedus prezentei judecăți, la art.35 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.
Indiscutabil, în raport de prevederile art.37 din OG nr.2/2001, procesul verbal neatacat în termenul prevăzut la art.35 alin.2 din Legea nr.50/1991 (același cu cel prevăzut la art.31 din OG nr.2/2001) constituie titlu executoriu, însă numai pentru încasarea amenzii contravenționale; în ceea ce privește desființarea construcțiilor edificate fără autorizație, măsura dispusă odată cu constatarea faptei contravenționale nu se execută în baza procesului verbal ci este supusă cenzurii instanței de judecată care, conform art.32 din Legea nr.50/1991, poate admite cererea, aspect corect reținut de Tribunal.
În mod eronat, însă, instanța de apel a apreciat că verificarea apărărilor opuse de pârât, întemeiate pe eliberarea certificatului de urbanism nr.912/_ din data de 27.06.2012, ar fi reprezentat o examinare a legalității sau a altor aspecte privind condițiile de fond și de formă ale procesului verbal, iar faptul că procesul verbal a fost semnat fără obiecțiuni este irelevant în condițiile în care certificatul de urbanism a fost eliberat ulterior datei la care recurentul pârât a fost sancționat.
În prezenta cauză interesează atitudinea pe care contravenientul a avut-o, ulterior sancționării sale, numai în ceea ce privește măsura intrării în legalitate prin obținerea autorizației de construire ceea ce presupunea în primul rând, conform art.7 din Legea nr.50/1991, obținerea certificatului de urbanism.
Or, atâta vreme cât, la data de 27 iunie 2012, Primarul sectorului 4 București – autoritatea locală în ale cărei atribuții intră atât eliberarea certificatului de urbanism cât și eliberarea autorizației de construire pentru lucrări de natura celor în discuție – arată faptul că „în conformitate cu prevederile Legii nr.50/1991 pentru renovare fațadă stradă și din curte, refacere acoperiș din același material (tablă) nu este necesar emiterea autorizației de construire la nr.47, .>era necesar a se verifica dacă lucrările menționate în procesul verbal încheiat cu 5 zile înainte, la data de 22 iunie 2012 de către Poliția sectorului 4 București au respectat cerințele menționate și, în raport de rezultatele acestei verificări, să se aprecieze dacă atitudinea contravenientului a fost una de nerespectare a măsurilor dispuse prin procesul verbal, cu consecințele ce decurg din acest fapt.
În acest context, Curtea reține că, deși în fața primei instanțe pârâtul nu a înțeles să administreze probe care să facă „dovada certă a susținerilor sale în sensul că refacerea acoperișului și reconstrucția magaziei s-a realizat cu păstrarea formei inițiale și cu folosirea acelorași materiale, astfel încât să fie incidente dispozițiile art.11 alin.1 lit.a din Legea nr.50/1991”, în apel acesta a solicitat, în conformitate cu prevederile art.292 din Codul de procedură civilă, administrarea probei testimoniale și a probei cu expertiză tehnică de specialitate care să verifice dacă lucrările efectuate necesitau sau nu autorizație de construire, ambele respinse de Tribunal ca neutile fără a se arăta motivul pentru care s-a apreciat că nu pot duce la dezlegarea pricinii în condițiile în care în considerentele deciziei recurate se arată că nu există „certitudinea că lucrările executate de pârât au respectat forma inițială a construcției, respectiv că s-au folosit aceleași materiale”.
Procedând astfel, instanța de apel a încălcat dreptul la apărare al recurentului pârât și a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală, punând instanța de recurs în imposibilitate de a verifica rațiunea pentru care probele solicitate nu au fost admise și de a aprecia asupra corectei aplicări a prevederilor art.32 din Legea nr.50/1991 în raport de situația de excepție reglementată la art.11 din actul normativ.
În consecință, în temeiul art.312 alin.3 din Codul de procedură civilă, constatând necesară administrarea de probe pentru a se verifica dacă lucrările menționate în procesul verbal de contravenție . nr.32/22.06.2012 au fost executate cu respectarea condițiilor în care, conform certificatului de urbanism nr.9/L/_/27.06.2012, nu era necesară eliberarea autorizației de construire, Curtea va admite recursul și va casa decizia civilă nr.731A/04.03.2015, trimițând cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul – pârât N. M., împotriva deciziei civile nr. 731 A din 04.03.2015, pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata – reclamantă POLIȚIA L. SECTOR 4 BUCUREȘTI și intimata – intervenientă D. F..
Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță – Tribunalul București - Secția a V-a Civilă.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.12.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A. M. G. D. A. F. P.
GREFIER
I. A. G.
Red.C.M.T./Tehnored.C.S. -2 ex/04.01.2016
T.B. Secția a V-a Civilă – S.C./ A.M.
Jud. sector 4 București – M.B.
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Anulare act. Decizia nr. 1323/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
