Revendicare imobiliară. Decizia nr. 734/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 734/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-06-2015 în dosarul nr. 2610/2/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A IV A CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.734R
Ședința publică de la 25 iunie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - GEORGETA STEGARU
JUDECATOR - D. M. G.
JUDECĂTOR - I. R. T.
GREFIER - G. C. A.
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul T. Z. împotriva deciziei civile nr.468 din 21.04.2015 pronunțată Curtea de Apel București – Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații B. C., C. G..
Cererea de chemare în judecată are ca obiect: „revendicare imobiliară”.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatorul T. Z., personal, intimatul B. C.,personal, lipsind intimatul C. G..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, în data de 15.06.2015 intimatul cernea G. a depus întâmpinare, care a fost comunicată, iar în data de 16.06.2015, a depus întâmpinare și acte intimatul B. C..
Contestatorul T. Z. depune la dosarul cauzei dovada timbrării cererii, cu 10 lei taxă judiciară de timbru consemnată pe chitanța nr. ACC_ din 04.06.2015 și timbrul judiciar în valoare de 0,50 lei. Precizează că a luat cunoștință de întâmpinări și că nu mai are cereri prealabile.
Intimatul B. C. arată că, de asemenea, nu are cereri prealabile.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cererii de față.
Contestatorul T. Z. solicită admiterea contestației în anulare astfel cum a fost formulată, având în vedere înscrisurile depuse la dosar, casarea hotărârii pronunțată de Curtea de Apel București, întrucât a fost judecat în calitate de coproprietar, dar a făcut dovada cu acte că este unic proprietar. Arată că a formulat cerere de intervenție voluntară și la instanța de fond s-a constatat că este unic proprietar, autorii lui au avut rol distinct. In baza contractului de vânzare-cumpărare nr.5003/1998 a devenit proprietar de drept în urma terenului care nu a fost vândut și care se învecinează cu intimatul B. C.. Intimatul B. C., de-a lungul proceselor, pentru a deveni coproprietar i-au pus perioada anilor 1951-1955, iar în anul 1955 autorului lor i-a încetat rolul, iar actele sale sunt pe perioada 1959-1963, care au stat la baza emiterii titlului de proprietate,nr._/1993, pe numele defunctului S. N., pe care l-a moștenit acesta neavând copii. Mai arată că în anul 1992 a vândut domnului B. suprafața de 700 mp. Depune note scrise.
Intimatul B. C. solicită respingerea întâmpinării formulate de intimatul C. G.. Arată că își susține întâmpinarea formulată împreună cu T. Z. și de asemenea hotărârea Judecătoriei G.. În ceea ce privește contestația formulată de T. Z. arată că o susține.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin contestația în anulare înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.04.2015, contestatorul T. Z. în contradictoriu cu intimații B. C. și C. G. a solicitat anularea deciziei civile nr. 468/21.04.2015 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IV-a Civilă.
În motivare, contestatorul arată că în toate dosarele a fost judecat ca fiind coproprietar cu adeverința nr. 715/20.12.1999 a Primăriei Iepurești pentru perioada anilor 1951-1955 care a indus în eroare completele de judecată rezultând erori majore.
Contestatorul a mai arătat că instanța a reținut că suprafața de 1043 mp teren intravilan reiese din contractul de vânzare-cumpărare nr. 5003 din 12.11.1998, contestatorul fiind singurul vânzător, proprietar și vecin cu familia B., contractul nefiind lovit de nulitate, autorii săi având rol distinct față de S. Ș. care a încetat în anul 1955.
Se precizează că prin apelul și recursul declarate împotriva deciziei civile nr. 14/01.02.2006 a Tribunalului G. și respectiv decizia civilă nr. 80/22.01.2006 pronunțată de Curtea de Apel București contestatorului i s-a luat suprafața de 1043 mp pentru că nu s-a luat în calcul perioada anilor 1959-1963 care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr._/1993, pe numele defunctului S. N..
Contestatorul a mai precizat că ulterior a obținut adeverința nr. 1307 din 19.02.2007 că autorii săi au avut rol distinct și ce suprafață a înscris în CAP fiecare.
Se solicită de către contestator casarea deciziei civile nr. 80/20.11.2006 și judecarea revendicării în baza actelor obținute ulterior, respectiv adeverința nr. 1307/19.02.2007 și contractul de vânzare-cumpărare nr. 5003/12.11.1998 din care reiese că este unic proprietar pentru suprafața de 1043 mp și se învecinează cu familia B. arătând că nu are nimic de revendicat de la acesta.
Se menționează că autorii contestatorului au avut certificat de înstrăinare nr. 128/14.05.1993 pentru suprafața de 2400 mp așa cum reiese și din hotărârea nr. 10/07.08.1991 a Comisiei județene G. care a stabilit conform Legii nr. 18/1991 suprafața de 2,92 ha pentru S. N. din care a vândut 702 mp, rămânând suprafața de 2,85 ha conform titlului de proprietate nr._/1993 (care face parte integrantă și suprafața de 1043 mp teren intravilan).
Contestatorul, în susținerea contestației în anulare a înțeles să depună la dosar înscrisuri, și anume certificate de moștenitor, decizia civilă nr. 455/1996 a Tribunalului G., copia planului de amplasament a imobilului, adeverințe eliberate de Primăria comunei Iepurești, titlul de proprietate emis în baza Legii nr. 18/1991 cu nr._/1993 și alte înscrisuri.
La dosar au formulat întâmpinare numiții C. G. și B. C. solicitând respingerea contestației în anulare.
Analizând contestația în anulare de față, care poate fi încadrată în dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă, Curtea de Apel reține următoarele considerente:
Prin decizia civilă nr. 468/21.04.2015 a Curții de Apel București - Secția a IV-a Civilă, în prezent contestată, s-a constatat nul recursul declarat de către intervenientul T. Z..
Prin prezenta contestație în anulare contestatorul invocă existența unor erori majore, însă face vorbire de probatoriile administrate în cauză și de greșeli de judecată pe fond și de interpretarea dispozițiilor legale referitoare la hotărârile anterioare.
În sensul textului art. 318 Cod procedură civilă, „greșeală materială” înseamnă numai o greșeală de ordin procedural, comisă prin confundarea unor elemente importante care a determinat soluția pronunțată.
În speță, contestatorul nu precizează că ar fi vorba de o eroare materială cu caracter procedural care să fi dus la pronunțarea în mod greșit a deciziei de constatare a nulității recursului, ci, așa cum s-a arătat anterior, acesta invocă greșeli de apreciere a probelor ori de interpretare a dispozițiilor legale aferente hotărârilor anterioare care au soluționat cauza pe fond.
Față de aceste considerente, Curtea va respinge contestația în anulare, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, contestația în anulare formulată de contestatorul T. Z. împotriva deciziei civile nr. 468 din 21.04.2015 pronunțată Curtea de Apel București – Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații B. C. și C. G..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.06.2015
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
G. S. D. M. G. lleana R. T.
GREFIER
G. C. A.
Red. GS
Tehnored. GC 2 ex
02.07.2015
| ← Strămutare. Decizia nr. 678/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Legea 10/2001. Decizia nr. 302/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
