Actiune in raspundere contractuala. Decizia nr. 245/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 245/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 21-10-2013 în dosarul nr. 245/2013
Dosar nr._
(_ )
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.245-A
Ședința publică de la 21.10.2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - D. A.
JUDECĂTOR - F. P.
JUDECĂTOR - C. M. T.
GREFIER - RĂDIȚA I.
* * * * * * * * *
Pe rol se află pronunțareaa supra apelului formulat de apelanții-pârâți V. B.-F., V. O.-I., împotriva sentinței civile nr.2074 din 21.11.2012, pronunțate de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant N. G..
Cauza are ca obiect - acțiune în răspundere contractuală.
Dezbaterile în cauză și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 07.10.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Curtea - având nevoie de timp pentru a delibera și pentru ca părțile să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 14.10.2013, 21.10.013, când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2074/21.11.2012, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a admis cererea, astfel cum a fost completată de reclamantul N. G., în contradictoriu cu pârâții V. B. F. și V. O. I., a dispus rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1575/08.08.2008 de B.N.P. I. A., modificat prin actele adiționale autentificate sub nr.2196/17.11.2008 și nr.2306/08.12.2008 de B.N.P. I. A., a obligat pârâții, în solidar, la plata către reclamant a sumelor de 120.000 Euro, echivalent în lei la data plății și de 13.628 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (taxă de timbru și timbru judiciar).
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că prin cererea dedusă judecății și ulterior completată, reclamantul N. G. a solicitat rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1575/08.08.2008 de B.N.P. Mie A., modificat prin actele adiționale autentificate sub nr. 2196/17.11.2008 de B.N.P. I. A. și respectiv nr.2306/08.12.2008 de B.N.P. I. A.. Prin antecontractul a cărui rezoluțiune se solicită, pârâții V. B. F. și V. O. I., prin mandatar Conabie Ș.-Ș., în calitate de promitenți-vânzători s-au obligat către reclamantul N. G., în calitate de promitent-cumpărător, ca până la data de 15.11.2008 să-i vândă dreptul de proprietate asupra imobilului teren arabil situat în extravilanul orașului P., județul I., ./10, în suprafață totală de 5.000 mp, având nr. cadastral 393/1, înscris în CF nr.702 a localității P., județul I., în baza încheierii nr.5595/10.06.2003 emisă de Judecătoria B.. Prin cele două acte adiționale la antecontractul menționat (autentificate sub nr.2196/17.11.2008 de B.N.P. I. A. și respectiv nr. 2306/08.12.2008 de B.N.P. I. A.) termenul stabilit pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare a fost prelungit pentru data de 08 decembrie 2008, apoi pentru data de 15 decembre 2008 pentru când pârâtul va prezenta toate actele necesare încheierii contractului în formă autentică.
Cu toate acestea, pârâtul nici până în prezent nu și-a îndeplinit obligația asumată prin antecontract, respectiv aceea ce a se prezenta la notariat cu toate actele necesare perfectării contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică, astfel că, în temeiul art.1020 Cod civil, tribunalul a dispus rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1575/08.08.2008 de B.N.P. Mie A., modificat prin actele adiționale menționate mai sus.
S-a avut în vedere faptul că reuoluțiunea este o sancțiune care intervine în cazul neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic, constând în desființarea retroactivă a acestuia și repunerea părților în situația anterioară.
Totodată, trebuie reținut faptul că între părți a mai existat un litigiu, în care pârâții din prezenta cauză l-au chemat în judecată pe reclamant, solicitând constatarea nulității absolute a antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1575 din 08.08.2008 de B.N.P. Mie A., modificat prin actele adiționale autentificate sub nr. 2196/17.11.2008 de B.N.P. I. A. și respectiv nr. 2306/08.12.2008 de B.N.P. I. A., precum și a convenției privind rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare, autentificată sub n.253/05.03.2009 de B.N.P. I. A., litigiu ce a făcut obiectul dosarului nr._/3/2010 al Tribunalului București-Secția a IV-a Civilă, soluționat prin sentința civilă nr.205/09.02.2011, prin care s-a constat numai nulitatea convenției autentificate sub nr.253/05.03.2009, sentință devenită definitivă și irevocabilă (filele 48-52). Prin sentința menționată acțiunea s-a admis în parte, reținându-se că antecontractul de vânzare-cumpărare și actele adiționale ulterioare sunt valabile.
Prin actele adiționale menționate s-a stabilit că în cazul în care contractul de vânzare-cumpărare nu se va încheie din culpa promitenților vânzători, indiferent de motiv, aceștia vor restitui promitentului cumpărător de 4 ori avansul de 30.000 Euro achitat la data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare.
Tribunalul, reținând culpa pârâților pentru neperfectarea în formă autentică a contractului de vânzare - cumpărare, prin raportare la dispozițiile art.969 C.civ., potrivit cărora convențiile legal făcute a putere de lege între părțile contractante, a obligat pârâții, în solidar, la plata către reclamant a sumei de 120.000 Euro, echivalent în lei la data plății, reprezentând de 4 ori avansul de 30.000 Euro plătit de acesta din urmă.
Pentru aceste considerente, tribunalul a admis cererea, astfel cum a fost completată de reclamant.
În baza art.274 Cod de procedură civilă, pârâții au fost obligați la plata, în solidar, a sumei de 13.628 lei cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru și timbru judiciar (filele 17, 47).
Împotriva acestei sentințe au declarat apel apelanții V. B.-F. și V. O.-I., criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie, respectiv instanța nu a cercetat fondul cauzei, deoarece interdependența obligațiilor din antecontractul încheiat între părți implica simultaneitatea de executare a obligațiilor și reclamantul avea posibilitatea să ceară instanței judecătorești pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare – cumpărare. Apelanții doresc în continuare perfectarea contractului în formă autentică și instanța trebuia să rețină că rezoluțiunea poate fi solicitată doar de partea care a executat sau se declară gata să execute contractul.
Prin întâmpinarea depusă la 13.05.2013 intimatul N. G. a solicitat respingerea apelului ca nefondat, apreciind că instanța fondului a făcut o corectă cercetare a cauzei, apelanții neprezentând documentația cadastrală de alipire până la 15.12.2008 și dacă apelanții aveau dubii referitoare la restul de preț ar fi trebuit să ceară consemnarea acestui fapt în fața notarului public.
Verificând legalitatea și temeinicia apelului declarat, în raport de criticile formulate și de materialul probator administrat în cauză, Curtea a constatat că apelul este fondat și în baza art.296 Cod de procedură civilă l-a admis și a schimbat în tot sentința apelată, respingând acțiunea ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Prin cererea introductivă de instanță, așa cum a fost completată la 12.09.2012, reclamantul N. G. a solicitat rezoluțiunea antecontractului de vânzare – cumpărare autentificat la nr.1575/2008 BNP I. A. și obligarea în solidar a apelanților la plata sumei de 120.000 euro, reprezentând de patru ori avansul de 30.000 euro, avans încasat de pârât în baza antecontractului.
În dosarul cauzei a fost depus antecontractul de vânzare – cumpărare încheiat la 08.08.2008, în care este precizat că apelanții, care au dobândit terenul în suprafață de 5.000 mp prin cumpărare în baza contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.1069/2002 de BNP G. I., vând acest teren reclamantului, prețul fiind de 600.000 euro.
La momentul încheierii antecontractului, reclamanții au fost reprezentați de mandatar Conabie Ș. Ș. și este menționat că la data autentificării a fost plătit un avans de preț de 30.000 euro, urmând ca restul de preț să fie plătit la data autentificării contractului.
În antecontract este prevăzut că la momentul autentificării promitenții vânzători vor avea toate actele necesare încheierii contractului de vânzare, reclamantul solicitând ca aceștia să prezinte „documentația cadastrală de alipire (având în vedere că promitenții vânzători au procedat la împărțirea terenului în două loturi) și ulterior, la dezmembrare (întocmită conform propunerii promitentului cumpărător ce va fi predată de acesta promitenților vânzători prin mandatar, în termen de 10 zile de la data autentificării prezentului înscris, pe cheltuiala acestuia)”.
Părțile au prevăzut expres că în cazul în care contractul de vânzare – cumpărare nu se va încheia din culpa promitenților vânzători, promitentul cumpărător are dreptul de a se adresa instanței judecătorești în vederea pronunțării unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare – cumpărare în condițiile art.1073 – 1077 cod civil și art.5 alin.2 din Legea nr.247/2005, situație în care prețul convenit de părți se diminuează cu 30%.
La acest antecontract au fost adăugate acte adiționale la 17.11.2008 când a fost stipulată o clauză penală în sensul că, în situația în care contractul nu se va încheia din culpa promitenților vânzători, aceștia se obligă să restituie promitentului cumpărător de patru ori avansul de 30.000 euro și la 08.12.2008 când termenul de autentificare a contractului a fost prelungit la 15.12.2008, deoarece „promitenții vânzători, prin mandatar, nu au prezentat toate actele necesare încheierii contractului de vânzare – cumpărare”.
La termenul autentificării antecontractului părțile din prezenta cauză s-au prezentat la notar, promitenții vânzători prezentând “actele de proprietate, certificatul de atestare fiscală nr._/08.12.2008 emis de Primăria Orașului P., certificatul de urbanism nr.1180/12.12.2008, emis de Primăria Orașului P. și extrasele de carte funciară pentru informare eliberate în baza cererilor nr._ și nr._ ambele din 11.12.2008, eliberate de OCPI I.”.
La acel moment, apelanții au arătat că documentația de alipire și dezmembrare au întârziat din vina expertului cadastral.
În mod greșit tribunalul a reținut că din culpa apelanților antecontractul nu a fost autentificat.
Pentru a opera sancțiunea rezoluțiunii era necesar ca instanța să constate existența unui refuz nejustificat de încheiere în formă autentică a actului. Nu s-a făcut dovada unui refuz nejustificat, ba mai mult, apelanții s-au prezentat în fața notarului cu actele, au specificat că întârzierea nu le este imputabilă și, chiar și prin cererea de apel, au arătat că doresc în continuare încheierea în formă autentică a contractului.
Nu trebuie omis că antecontractul de vânzare a născut obligații pentru ambele părți, intimatul având obligația să facă dovada în condițiile art.1298 Cod civil coroborat cu art.588 alin.2 Cod de procedură civilă că a consemnat la CEC pe seama apelanților suma obiect al contractului și recipisa trebuia depusă.
Ori, în prezenta cauză, reclamantul a formulat o cerere aflată la fila 75 din dosarul de fond, în care arăta că el și familia lui au nevoie urgentă de bani, fiind în imposibilitate de a valorifica dreptul câștigat prin soluția pronunțată de instanța fondului. Între starea de nevoie în care se află reclamantul, așa cum rezultă din cererea formulată la 26.02.2013, și situația de a fi posesorul unei sume de 570.000 euro – prețul din antecontractul de vânzare – cumpărare – sunt în contradicție.
Curtea a avut în vedere și modul în care reclamantul a pornit executarea împotriva apelanților, în fața instanței de apel fiind depusă somația din 29.05.2009, prin care apelanților li se cerea ca într-o zi de la „primirea, predarea, înmânarea, lăsarea sau afișarea somației la domiciliul lor” să consemneze la orice unitate a Băncii Raiffeisen Bank, în conturile indicate 120.000 euro și 13.447 lei. De altfel, executarea pornită de reclamant a fost desființată prin sentința civilă nr.4525/28.09.2012, pronunțată de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._, și s-a dispus întoarcerea executării.
Instanța fondului nu putea dispune rezoluțiunea antecontractului de vânzare – cumpărare decât dacă erau întrunite cerințele cumulative prevăzute de art.1020 – 1021 Cod civil, respectiv reclamantul avea obligația să facă dovada că pârâții nu au executat în mod culpabil obligațiile ce le reveneau, iar el și-a executat sau este gata să execute obligațiile sale.
Convenția încheiată între părți a stabilit obligațiile principale, respectiv cadrul general în care urma să se efectueze transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului, stabilirea prețului. Rezultă că prin antecontract părțile și-au stabilit obligațiile esențiale, vânzătorii transmiterea proprietății asupra terenului în litigiu și reclamantul plata prețului. Faptul că apelanții nu au prezentat în fața notarului doar o parte din acte, nu poate fi asimilat neexecutării obligațiilor rezultate din convenția părților, astfel încât să fie aplicată sancțiunea rezoluțiunii antecontractului de vânzare din culpa apelanților.
În materie de executare a contractului, prin culpă se înțelege orice neconformare a debitorului la corecta îndeplinire a obligațiilor esențiale asumate. Faptul că apelanții nu au obținut toate actele cerute de reclamant, nu semnifică împrejurarea că vânzarea nu mai este posibilă. Condiția rezolutorie, așa cum este ea reglementată de art.1020 Cod civil, nu devine operantă în virtutea principiului cauzalității, dat fiind că executarea unei obligații fără a obține contraprestația ei determină ca obligația prestată să fie fără cauză.
Cum în prezenta cauză părțile nu au stipulat o clauză de dezicere și nu sunt întrunite cerințele rezoluțiunii, respectiv nu există un refuz nejustificat în executarea obligațiilor rezultate din convenția încheiată între părți prin care apelanții s-au obligat să se prezinte la notariat și să încheie în formă autentică contractul de vânzare, iar reclamantul să plătească diferența de preț de 570.000 euro, Curtea a admis apelul, a schimbat în tot sentința apelată, în sensul că a respins acțiunea ca neîntemeiată.
În baza art.274 Cod de procedură civilă a obligat intimatul la 4.469,24 lei cheltuieli de judecată dovedite în condițiile art.1169 Cod civil, reprezentând taxa de timbru conform filei 35 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelanții-pârâți V. B.-F. și V. O.-I., domiciliați București, ..8, ., împotriva sentinței civile nr.2074 din 21.11.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant N. G., domiciliat în București, ., sector 1 și cu domiciliul ales la C..Ind.Av.I. M. – A., în București, ., ., ..
Schimbă în tot sentința apelată, în sensul că:
Respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Obligă intimatul la 4.469,24 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru conform filei 35 din dosar.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.10.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
D. A. F. P.
GREFIER
RĂDIȚA I.
Red.D.A.
Tehdact.R.L.
6 ex./23.10.2013
TB-S.4 – L.I.-C.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 1733/2013. Curtea de Apel... | Legea 10/2001. Decizia nr. 1646/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
