Expropriere. Decizia nr. 250/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 250/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-03-2015 în dosarul nr. 250/2015
Dosar nr._
(_ )
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.250
Ședința publică de la 02.03.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - DOINIȚA M.
JUDECĂTOR - D. A. B.
JUDECĂTOR - C. B. T.
GREFIER - FĂNELADUMITRACHE
* * * * * * * * * *
Ministerul Public - P. de pe Lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror F. N..
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul-pârât S. ROMÂN PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, împotriva sentinței civile nr.1211 din 01.06.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă N. I..
Cauza are ca obiect – expropriere.
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează împrejurarea că s-a depus, prin serviciul registratură, din partea recurentului-pârât o cerere prin care solicită repunerea cauzei pe rol, precum și faptul că pricina a fost suspendată la data de 30.09.2013, în temeiul dispozițiilor art.1551 Cod procedură civilă.
Curtea, după deliberare, constată că cererea de repunere pe rol formulată de recurentul-pârât a rămas fără obiect, întrucât cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, pentru perimare, în condițiile art.252 din Codul de procedură civilă.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea excepției și constatarea recursului ca perimat.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la nr._ pe rolul Tribunalului București-Secția a V-a Civilă, reclamanta N. I., în contradictoriu cu S. R. reprezentat prin COMPANIA NAȚIONALA DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A- C.N.A.D.N.R, a formulat contestație împotriva Hotărârii de stabilire a despăgubirilor nr. 23 din data de 10.08.2010 si comunicata prin posta la data de 03.09.2010, prin care a solicitat anularea parțiala a hotărârii mai sus menționata cu privire la cuantumul despăgubirilor pentru suprafața de 114 mp situată în Orașul Popești Leordeni, județul I., expropriata.
Motivând contestația, reclamanta a susținut că este proprietara unor suprafețe de teren de: 2639,66 mp . 43; de 3.333,33 mp situată in . si de 1666 mp . l, situate in satul Leordeni, . reconstituirea dreptului de proprietate conform titlului de proprietate nr._ emis la data de 26.09.1994 de către Comisia de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor județul I. cat si a contractului de partaj autentificat sub nr. 3049 din data de 24.11.1997 de către BNP T. G. B..
Ca urmare a hotărârii de expropriere pentru utilitate publica a unei suprafețe de teren a cărei proprietară este si în temeiul Legii 198 / 2004, Comisia pentru aplicarea legii nr. 198/2004 a decis ca suprafața de 114 mp urmează să fie expropriată, stabilind cuantumul despăgubirii la suma de 32 EUR/ mp respectiv un cuantum total de 3.648 EUR.
Conform raportului de expertiză evaluatorie, expertul, nu a analizat si nu a ținut seama de faptul ca suprafața de teren ce urmează a fi expropiată si anume 114 mp face parte din categoria terenurilor intravilane, conform PUG aprobat de către Consiliul Local Popești Leordeni, expertul menționând in mod eronat faptul ca suprafața de teren intra in categoria terenurilor extravilane.
F. de considerentele si concluziile raportului de expertiză evaluatorie, prin care s-a stabilit valoarea de 32 EUR/mp, Comisia a decis, prin emiterea Hotărârii de stabilire a despăgubirilor nr. 23/10.08.2010, faptul ca i se vor acorda despăgubiri pentru suprafața de 114 mp expropriată, suma de 3.648 EUR.
Reclamanta contestă evaluarea efectuata si cuantumul acesteia de 32 EUR/ mp, considerând că, pe de o parte nu s-a ținut seama de faptul că suprafața de teren de 114 mp face parte dintr-o suprafață de teren ce se află în intravilanul localității Popești Leordeni, iar pe de altă parte valoarea pe mp de teren situat în intravilanul localității, ar fi de 150 EUR/mp și nu cum a stabilit Comisia.
Reclamanta a solicitat admiterea contestației, anularea parțiala a Hotărârii de stabilire a despăgubirilor și stabilirea despăgubirilor pentru suprafața de 114 mp la valoarea de 150 Eur/mp, respectiv, a despăgubirii totale de 17.100 Euro.
In drept, au fost invocate art 9 si urm. din Legea 198/ 2004 actualizată.
În cauză s-au administrat probe cu înscrisuri, fiind depuse: Hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 23 din data de 10.08,2010 emisa de către Comisia pentru Aplicare a Legii nr. 198/2004 din cadrul Consiliului Local Popești Leordeni, jud. I. (filele 4-8 din dosar), prin care Expropriatorul a propus o despăgubire de 15.429,94 lei, echivalentul sumei de 3.648 Euro; Titlul de proprietate nr._ emis la data de 26.09.1994 de către Comisia de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor județul I. și Contractul de partaj autentificat sub nr. 3049 din data de 24.11.1997 de către BNP T. G. B..
Prin Încheierea de ședință din 6 septembrie 2011 (filele 53-54 din dosar), tribunalul a încuviințat, conform art. 25 din Legea nr. 33/1994, efectuarea unui Raport de expertiză de către o Comisie de 3 experți, formată din: expertul C. I., desemnat de instanță; expertul P. M., desemnat de către reclamanta-expropriată și expertul M. A.-S., desemnat de către Expropriator, având ca obiective: - evaluarea terenului supus exproprierii la data la care a fost adoptată hotărârea prin care au fost stabilite despăgubirile; - evaluarea prejudiciului suferit de reclamantă ca urmare a diminuării proprietății rămase în urma exproprierii; stabilirea valorii de circulație a imobilului și la data efectuării expertizei; - stabilirea sporului de valoare al suprafeței de teren rămasă neexpropriată.
Prin Raportul de expertiză întocmit de Comisia formată din cei 3 experți: expertul C. I., desemnat de instanță; expertul P. M., desemnat de către reclamanta-expropriată și expertul M. A.-S., desemnat de către Expropriator, (filele 90-102 și 119 din dosar), potrivit metodei comparației directe, la nivelul anului 2012, a fost propus un preț mediu de 35 Euro/mp, rezultând o valoare a despăgubirilor de 4.000 Euro, respectiv, echivalent 17.500 lei, Comisia specificând că proprietarul-expropriat nu a suferit alte prejudicii prin diminuarea proprietății.
Potrivit art. 9 din Legea nr. 198/2004, privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local, tribunalul reține că “(1) Expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii consemnate în condițiile art. 5 alin. (4)-(8) și ale art. 6 alin. (2) se poate adresa instanței judecătorești competente în termen de 30 de zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancțiunea decăderii, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii, iar exercitarea căilor de atac nu suspendă efectele hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii, respectiv transferul dreptului de proprietate asupra terenului”.
(2) În cazul în care hotărârea nu a fost comunicată, orice persoană care se consideră îndreptățită la despăgubire pentru exproprierea imobilului se poate adresa instanței judecătorești competente, în termen de 3 ani de la data afișării hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii, în condițiile art. 7, sub sancțiunea decăderii.
(3) Acțiunea formulată în conformitate cu prevederile prezentului articol se soluționează potrivit dispozițiilor art. 21-27 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în ceea ce privește stabilirea despăgubirii.
(4) Fac excepție de la prevederile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, situațiile în care imobilele sunt solicitate pentru expropriere în vederea realizării lucrărilor de utilitate publică privind drumurile. În acest caz, persoanelor îndreptățite li se va atribui de expropriator despăgubirea legală”.
Potrivit art. 10 din aceeași lege, “(1) Cererile adresate instanței judecătorești pentru stabilirea, în contradictoriu cu statul român sau cu unitățile administrativ-teritoriale, după caz, a dreptului la despăgubire pentru expropriere și a cuantumului acesteia sunt scutite de taxa judiciară de timbru și sunt de competența instanțelor de drept comun.
(2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile litigiilor având ca obiect stabilirea dreptului de proprietate ori a altui drept real asupra imobilelor supuse exproprierii.
(3) Cheltuielile necesare pentru realizarea expertizelor de evaluare a cuantumului despăgubirilor cuvenite ca urmare a exproprierii în cadrul litigiilor prevăzute la alin. (1) vor fi avansate în conformitate cu procedura de drept comun”.
În baza acestor dispoziții legale, în fața instanței sesizată cu contestația, conform art.25 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru utilitate publică, s-a administrat proba cu expertiză tehnică de evaluare și stabilire a despăgubirilor prin Comisia formată din cei trei experți, conform precizărilor făcute mai sus, dispunându-se evaluarea terenului expropriat și a eventualului prejudiciu suferit.
Prin sentinței civile nr.1211/01.06.2012, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a admis contestația formulată de reclamanta N. I.; a anulat în parte Hotărârea nr. 23/10 august 2010 adoptată de Comisia pentru aplicarea Legii nr.198/2004 constituită la nivelul Consiliului Local al Orașului Popești-Leordeni, jud. I., respectiv art. 2 din hotărâre; a stabilit despăgubirea pentru terenul de 114 m.p., situate în Tarlaua 11, . extravilan, expropriat, la suma de 4.000 Euro, echivalent în lei la data plății efective; a obligat S. Român prin CNADNR să-i plătească reclamantei despăgubirile de 4.000 Euro, reprezentând contravaloarea terenului expropriat echivalent în lei la data plății efective și a menținut restul dispozițiilor Hotărârii nr. 23/2010.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, în conformitate cu dispozițiile Legii nr.198/2004 și în vederea realizării obiectivului de utilitate publică „lărgirea la 4 benzi a căii de comunicație Centura București–Sud între A2 (Km 23+600) și A1 (Km 55+520), Comisia special constituită la nivelul Primăriei Popești Leordeni, prin Hotărârea nr.23 din 10.08.2010 a dispus exproprierea unei suprafețe de teren ce aparține reclamantei N. I., stabilind despăgubirile, conform art. 6 din Legea nr. 198/2004, pentru . suma de 3648 Euro, respectiv, 32E/mp.
Considerând că despăgubirile propuse nu reprezintă valoarea reală a terenului expropriat și nu-i acoperă prejudiciul cauzat, reclamanta s-a adresat instanței pentru a stabili această despăgubire.
Conform dispozițiilor art.27 din Legea nr.33/1994, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, primind rezultatul expertizei, instanța îl va compara cu oferta și cu pretențiile formulate de persoana supusă exproprierii.
Astfel, despăgubirea acordată de instanță nu va putea fi mai mică decât cea oferită de expropriator și nici mai mare decât cea solicitată de către expropriat sau de altă persoană interesată.
În consecință, la stabilirea valorii despăgubirilor pentru măsura exproprierii pentru utilitate publică, instanța trebuie să aibă în vedere că această despăgubire trebuie să fie cuprinsă între limitele solicitate de către expropriați, ca limită maximă și limitele despăgubirii oferite de către expropriator, ca limită minimă.
Între aceste repere și ținând cont de prețurile de circulație în zonă la data efectuării expertizei, Tribunalul a constatat contestația ca fiind întemeiată, propunerea Comisiei de experți fiind mai apropiată de valoarea reală de circulație a terenurilor în zonă, dar și de valorile orientative expuse în ghidul orientativ pus la dispoziția Camerei notarilor publici.
Tribunalul a constatat că valoarea despăgubirilor stabilită de Comisia formată din cei 3 experți: expertul C. I., desemnat de instanță; expertul P. M., desemnat de către reclamanta-expropriată și expertul M. A.-S., desemnat de către Expropriator, potrivit metodei comparației directe, la nivelul anului 2012, stabilită la un preț mediu de 35 Euro/mp, este de 4.000 Euro, respectiv, echivalent 17.500 lei, Comisia specificând că proprietarul-expropriat nu a suferit alte prejudicii prin diminuarea proprietății, fiind vorba despre un teren cu destinație agricolă.
Prin art. 2 din Hotărârea nr. 23 din 10 august 2010, luată de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 de la Consiliul Local Popești Leordeni, jud. I., a stabilit despăgubirile datorate de către expropriatorul COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE din România SA, către expropriata N. I., la suma de 15.429,94 lei, pentru terenul de 114 mp, situat în satul Leordeni Tarlaua 11, .. cadastral 3569/1, în timp ce expropriata a solicitat o despăgubire de 17.100 Euro, calculată la 150 Euro/mp.
Ținând cont de criteriile legale expuse mai sus, tribunalul a admis contestația și a anulat în parte art. 2 din Hotărârea nr. 23 din 10 august 2010, luată de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 de la Consiliul Local Popești Leordeni, jud. I., în sensul că a stabilit despăgubirile datorate de către expropriatorul COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE din România SA, către expropriata N. I. la suma de 4.000 Euro, echivalent în lei la data plății efective.
Totodată, având în vedere dispozițiile art.10 alin. 3 din Legea nr.198/2004, raportat la art. 38 din Legea nr. 33/1994, care constituie dreptul comun în materie de expropriere, tribunalul a constatat că “toate cheltuielile efectuate pentru realizarea procedurilor de expropriere, inclusiv înaintea instanțelor judecătorești, se suportă de expropriator”, astfel că expropriatorul va suporta cheltuielile de judecată reprezentând onorarii pentru experți.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul S. ROMÂN PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, criticând-o pe motive de nelegalitate, respectiv nu au fost respectate dispozițiile art.26 alin.1 și 2 din Legea nr.33/1994.
La data de 30.09.2013, instanța de recurs a dispus, în baza art.155 ind.1 Cod procedură civilă, suspendarea cauzei până la depunerea actului ce va dovedi decizia finală a CNADNR cu privire la revocarea hotărârilor de expropriere în litigiu.
La data de 05.02.2015, Curtea a dispus, din oficiu, repunerea pe rol a cauzei în vederea discutării excepției de perimare, acordându-se termen la data de 02.03.2015, cu citarea părților, cu această mențiune.
Deliberând cu prioritate, conform dispozițiilor art.137 alin.1 Cod procedură civilă, asupra excepției de perimare a recursului, Curtea reține că este întemeiată și urmează să o admită pentru următoarele considerente:
În conformitate cu art.248 Cod procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an, perimarea fiind o sancțiune procedurală de aplicație generală care operează atât în etapa judecății în primă instanță, cât și în etapa judecății în căile de atac, având o natură juridică mixtă, în sensul că este o sancțiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, constând în stingerea procesului în faza în care se găsește, dar și o prezumție de desistare, dedusă din faptul nestăruinței un timp îndelungat în judecată.
În raport de aceste considerații și având în vedere că, în cauză, a trecut mai mult de un an de la data suspendării judecării pricinii, timp în care nici una din părțile din proces nu a solicitat repunerea pe rol a cererii și că, în această perioadă, nu a intervenit nici o cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare, Curtea, în temeiul art.248 și următoarele Cod procedură civilă, va constata perimat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată perimat recursul declarat de recurentul-pârât S. ROMÂN PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, împotriva sentinței civile nr.1211 din 01.06.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă N. I..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 2.03.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Doinița M. D. A. B. C. B. T.
GREFIER
F. D.
Red.D.A.B.
Tehnored.B.I
2 ex/18.03.2015
------------------------------------------
T.B.-Secția a V-a – S.V.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 251/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Legea 10/2001. Decizia nr. 267/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
