Expropriere. Decizia nr. 325/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 325/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-09-2012 în dosarul nr. 325/2012
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 325 A
Ședința publică de la 27.09.2012.
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - C. O.
JUDECĂTOR - M. I.
GREFIER - M. C.
* * * * * * * * * * *
MINISTERUL PUBLIC – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror V. D. C..
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de apelantul pârât S. R. PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, împotriva sentinței civile nr. 367 din 13.03.2009, pronunțată de Tribunalului București – Secția a III a Civilă în dosarul nr._/3/2008, în contradictoriu cu intimata reclamantă S.C. F. L. S.R.L.
P. are ca obiect – expropriere.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocatul Z. M., în calitate de reprezentant al apelantului pârât S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, în baza împuternicirii avocațiale . nr.110/2011, eliberată de Baroul București, atașată la fila 7 din dosar și avocatul T. E., în calitate de reprezentant al intimatei reclamante S.C. F. L. S.R.L., în baza împuternicirii avocațiale . nr._/2011, eliberată de Baroul București, atașată la fila 6 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează depunerea la dosar,m prin serviciul registratură al instanței la data de 26.09.2012, a unei cereri formulate de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, prin care învederează faptul că, din cauza lipsei de fonduri, instituția se află în imposibilitate de a achita suma de 1400 lei, reprezentând onorariu de expert, motiv pentru solicită acordarea unui nou termen.
Avocatul apelantului pârât arată că a făcut demersuri pentru a comunica Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, copie de pe încheierea de ședință prin care s-a dispus achitarea suplimentului de onorariului, însă, așa cum a arătat și apelanta prin cererea depusă la dosarul cauzei, lipsa fondurilor a împiedicat-o să îndeplinească această obligație, astfel încât solicită amânarea cauzei pentru a face această dovadă.
Avocatul intimatei reclamante arată că se opune la amânarea cauzei față de motivul invocat, având în vedere împrejurarea că partea adversă avea obligația de a satisface achitarea onorariului de expert de mai multe termene.
Reprezentantul Ministerului P. arată că situația învederată de către apelanta pârâtă este de notorietate și poate dura încă foarte multe termene pentru a se face dovada achitării onorariului de expert, însă, consideră că instanța poate avea în vedere și posibilitatea dării în debit a părții.
În urma deliberării, Curtea respinge cererea formulată de către apelanta pârâtă, având în vedere că nu este prima cerere de acest fel care se formulează în prezenta cauză.
Reprezentanții părților, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri prealabile de formulat.
Reprezentantul Ministerului P., de asemenea, arată că nu mai are cereri prealabile de formulat.
Curtea, având în vedere că nu sunt probe de solicitat și administrat și nici cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de apel.
Avocatul apelantului pârât solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și motivat, modificarea hotărârii apelate în sensul obligării apelantei la plata sumei stabilite prin raportul de expertiză efectuat în faza procesuală a apelului. Cu privire la momentul pe care ar trebui să îl aibă în vedere instanța pentru stabilirea despăgubirilor datorate către intimată, consideră că acesta este anul 2012, astfel cum prevăd și dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994.
Solicită obligarea intimatei reclamante la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariul de expert.
Avocatul intimatei reclamante solicită omologarea raportului de expertiză, iar ca moment esențial ce ar trebui să fie avut în vedere de instanță pentru stabilirea despăgubirilor este decembrie 2008.
Cu privire la cheltuielile de judecată ocazionate cu prezentul proces, arată că înțelege să le solicite pe cale separată.
Reprezentantul Ministerului P. solicită admiterea apelului, omologarea raportului de expertiză efectuat în apel, iar ca moment al stabilirii despăgubirilor ar trebui să fie avută în vedere data întocmirii raportului de expertiză în această fază procesuală.
CURTEA,
Deliberând constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 07.04.2008 pe rolul Tribunalului București - Secția a III-a Civilă, reclamanta . a chemat în judecată pe pârâții M. Transporturilor, prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A și Comisia pentru Aplicarea Legii nr.198/2004 de pe lângă Consiliul Local Sector 1 București, contestând hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr.8 din 25 februarie 2008 emisă de M. Transporturilor, prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A și Comisia pentru aplicarea Legii nr.198/2004 de pe lângă Consiliul Local Sector 1 București, solicitând ca despăgubirea acordată pentru expropriere a imobilului din . - 371, Sector 1 București să fie în cuantum de 430.000 Ron și nu 113.489,52 lei, așa cum a fost acordată prin hotărârea contestată.
În motivarea cererii, s-a arătat că, prin actul de vânzare-cumpărare nr.323 din 19 aprilie 2004, reclamanta a dobândit suprafața totală de 4000 mp., iar prin HG. nr.872 din 20 decembrie 2007 s-a decis exproprierea unor imobile, printre acestea aflându-se și suprafața de 309 mp. din totalul de 4000 mp., pe care îi deține reclamanta.
La 1 februarie 2008, reprezentanții reclamantei au declarat că nu sunt de acord cu valoarea totală a despăgubirilor stabilite de Comisia pentru aplicarea Legii nr.198/2004 de pe lângă Consiliul local Sector 1 București, apreciind că suma oferită nu este în concordanță cu valoarea de piață a terenului.
La termenul din 21 mai 2008, reclamanta a precizat acțiunea arătând că înțelege să se judece cu S. R., prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A și nu cu M. Transporturilor.
La termenul din 18 iunie 2008, s-a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei Comisia pentru aplicarea Legii nr.198/2004 de pe lângă Consiliul local Sector 1 București.
Reclamanta a mai formulat o precizare a acțiunii, după administrarea de probatorii, prin care a solicitat ca plata despăgubirilor să fie stabilită în Euro/mp. și să fie plătită la cursul B.N.R de la data plății, respectiv 273 Euro/mp., pentru suprafața expropriată de 309 mp.
Tribunalul București - Secția a III-a civilă, prin sentința civilă nr.367 din 13 martie 2009, a admis în parte contestația; a anulat parțial hotărârea nr.8/2008, numai în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor și a stabilit despăgubirile datorate de expropriator reclamantei ca fiind în cuantum de 67.362 Euro, în echivalent lei la cursul B.N.R de la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, prin hotărârea contestată, s-a dispus exproprierea și s-a acordat, prin consemnarea plății, despăgubiri în cuantum de 113.489, 52 lei Ron, echivalentul a 30.900 Euro, pentru terenul situat în București, Sector 1, . - 371, având număr cadastral 5837/1 și aparținând reclamantei, în suprafață de 309 mp.
Din raportul de expertiză tehnică imobiliară a rezultat că valoarea de circulație a imobilului expropriat la data consemnării despăgubirilor era de 237.114 lei, contravaloarea a 67.362 Euro, având în vedere o valoare de 218 Euro/mp., față de 100 Euro/mp. la cât evaluase inițial comisia.
Tribunalul a făcut aplicarea dispozițiilor art.9 alin.3 din Legea nr.198/2004, modificată, și a avut în vedere valorile indicate în raportul de expertiză tehnică.
Împotriva sentinței a declarat apel S. R. prin C.N.A.D.N.R. SA, fără a formula motive.
Intimata a solicitat, la data de 16.11.2009 în faza procesuală a apelului, obligarea apelantei la plata dobânzii legale calculate la suma de 67.362 euro, începând cu data de 25.02.2008 (data emiterii hotărârii de expropriere) și până la plata efectivă a întregii despăgubiri, iar în subsidiar, obligarea apelantei la plata dobânzii legale cu începere de la data de 13.03.2009 (data pronunțării primei sentințe) și până la achitarea efectivă a despăgubirii.
Solicitarea intimatei a fost justificată de împrejurarea că întârzierea în achitarea despăgubirii fixate de instanța fondului a condus la înregistrarea de prejudicii financiare.
Apelul declarat a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr.584A/16.11.2009 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie.
A reținut instanța de apel că prin întâmpinarea formulată în faza procesuală a fondului de către intimata C.N.A.D.N.R. SA, s-a arătat că, potrivit expertizei evaluatoare, lucrarea de expropriere nu afectează construcții sau investiții, iar despăgubirea aferentă suprafeței de teren este de_ Euro, fiind stabilită în funcție de prețul pieței libere la data întocmirii raportului, informațiile în legătură cu prețurile de tranzacționare fiind obținute de la birouri notariale, agenții imobiliare zonale și de pe internet.
Expertiza a constatat că la momentul emiterii hotărârii de expropriere, terenul în discuție avea o valoare de 218 euro/mp., reprezentând media valorilor rezultate din anunțurile telefonice și prețurile practicate de agențiile imobiliare, valori reduse cu o marjă de negociere de 10%, astfel încât cuantumul despăgubirii este de 237.114 lei reprezentând 67.362 euro.
Experții, a apreciat instanța de apel, au avut în vedere o valoare medie a metrului pătrat de teren, corespunzătoare zonei în care se află suprafața expropriată, tocmai pentru a realiza o despăgubire justă, la valoarea reală a bunului; valoarea de 100 euro/mp., susținută prin obiecțiunile formulate la raportul de expertiză întocmit, nu reprezintă o valoare reală a terenului expropriat, neexistând în acest sens dovezi administrate de apelantă.
Cererea formulată de intimata – reclamantă, referitoare la acordarea dobânzii legale, a fost respinsă, deopotrivă, apreciindu-se că atât plata dobânzii, cât și reactualizarea sumei acordate pot fi solicitate, potrivit prevederilor art.3712 Cod procedură civilă, organului de executare, cu atât mai mult cu cât cel care a investit instanța cu soluționarea căii de atac este S. R. prin C.N.A.D.N.R. SA.
Împotriva deciziei civile a promovat recurs pârâtul S. R. prin C.N.A.D.N.R. SA, criticând soluția pentru nelegalitate în considerarea dispozițiilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
A arătat recurentul că temeiul cererii de chemare în judecată a fost reprezentat de dispozițiile art.9 din Legea nr.198/2004, care fac trimitere la legea generală în materia exproprierii, respectiv Legea nr.33/1994; astfel, acțiunea pronunțată în conformitate cu prevederile textului arătat se soluționează potrivit dispozițiilor art.21 – 27 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică, în ceea ce privește stabilirea despăgubirii.
Dispozițiile generale reprezentate de prevederile art.26 din Legea nr.33/1994 stabilesc criteriile de evaluare pe care comisia de experți desemnată urma să le aibă în vedere, ceea ce în cauză nu s-a întâmplat; metoda de evaluare trebuie să se sprijine pe prețul cu care se vând terenurile în zonă, iar nu pe prețurile cu care diverse persoane particulare lansează oferte pe piața imobiliară.
Prin decizia civilă nr.5831/04.11.2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Civilă și de proprietate intelectuală a fost admis recursul promovat, casată decizia și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
S-a reținut că sintagma „prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele” are semnificația prețului efectiv plătit și consemnat ca atare în contractele autentice și nu pe aceea a ofertelor de preț ale agențiilor imobiliare sau a prețului de tranzacționare extras din rubricile anunțurilor de mică publicitate privind imobilele de același fel situate în aceeași unitate administrativ – teritorială.
În cuprinsul raportului de expertiză întocmit în primă instanță, valoarea despăgubirii a fost stabilită pe baza informațiilor puse la dispoziție de părți, informațiile culese din buletinele informative ale Comisiei Naționale de S., A.N.E.V.A.R., C.E.T.-R, literatura de specialitate, respectiv din bazele de date on-line privind tranzacțiile cu terenuri, fiind nesocotite prevederile art.26 (2) din Legea nr.33/1994.
Instanța de apel, a arătat Înalta Curte de Casație și Justiție, a omis să se pronunțe asupra apărării privind greșita aplicare în cauză a dispozițiilor art.26 (2) din Legea nr.33/1994, în raport de care se impune efectuarea unei expertize de specialitate, care să țină seama de prețul plătit și consemnat ca atare în contractele autentice de vânzare – cumpărare, iar nu de ofertele de vânzare cuprinse în anunțurile de mică publicitate.
În rejudecarea apelului, instanța a dispus întocmirea expertizei tehnice, potrivit îndrumărilor formulate în decizia de casare, comisia de experți urmând a avea în vedere criteriile de aplicare prevăzute în economia dispozițiilor art.26 (2) din Legea nr.33/1994, inserate în cuprinsul obiectivelor formulate.
Apelantul expropriator a depus la dosar înscrisuri reprezentând copii ale unor contracte de vânzare - cumpărare având ca obiect suprafețe de teren situate în zona în care se află amplasat imobilului a cărui expropriere s-a realizat (filele 45-56).
La data de 06.06.2012 a fost depus la dosar raportul de expertiză întocmit de comisia constituită din experții ingineri P. C., G. C. și M. A. S..
Alăturat expertizei au fost anexate înscrisurile care au fost avute în vedere la întocmirea lucrării(filele 74 - 94).
Expertiza a stabilit valoarea lotului de teren expropriat, în suprafață de 309 mp., situat în București, .-371, sectorul 1, prin raportare la trei momente distincte, respectiv momentul emiterii hotărârii de stabilire a despăgubirilor nr.8/25.02.2008, momentul întocmirii expertizei în faza procesuală a fondului (decembrie 2008) și cel al întocmirii expertizei în apel (2012).
Pe de altă parte, comisia de experți a precizat că nu au fost identificate cauze generatoare de prejudicii sau care ar putea aduce un spor de valoare pentru restul proprietății, urmare lucrărilor de extindere a centurii rutiere.
Curtea apreciază că o despăgubire corectă trebuie să răspundă criteriilor de legalitate, realitate și actualitate a sumei ce urmează a fi plătită expropriatului cu acest titlu.
Prin decizia de casare s-a statuat că stabilirea despăgubirii la care este îndreptățită reclamanta trebuie să se realizeze potrivit prevederilor art.26 (2) din Legea nr.33/1994, expertiza urmând a ține seama de prețul plătit efectiv și consemnat ca atare în contractele autentice de vânzare – cumpărare.
Potrivit art.9 din Legea nr.198/2004, în ipoteza în care expropriatorul este nemulțumit de cuantumul despăgubirii se poate adresa instanței judecătorești competente în termenul prevăzut de lege.
Dispozițiile Legii nr.198/2004 instituie, practic, o procedură simplificată de expropriere, în temeiul căreia transferul dreptului de proprietate operează de drept la data plății despăgubirilor pentru expropriere sau, după caz, la data consemnării acestei sume, în condițiile legii (art.15 din Legea nr.198/2004).
În măsura în care suma stabilită prin hotărârea Comisiei constituită în baza art.6 din Legea nr.198/2004 nu este apreciată drept corespunzătoare de către expropriat, acesta are posibilitatea de a se adresa instanței de judecată, iar acțiunea astfel promovată, fundamentată pe dispozițiile art.9 din Legea nr.198/2004 se soluționează în condițiile art.21-27 din Legea nr.33/1994, în privința stabilirii despăgubirii.
Așadar, atunci când contestația vizează exclusiv modalitatea concretă de stabilire a despăgubirilor, se aplică regimul juridic de drept comun în materia exproprierii, reprezentat de art.36 din Legea nr.33/1994.
Alineatul al doilea al textului arătat stabilește că, la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ – teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză.
Din această perspectivă, curtea urmează a avea în vedere despăgubirea reprezentând valoarea lotului de teren expropriat, stabilită la momentul efectuării raportului de expertiză în faza procesuală a apelului, aceasta răspunzând, deopotrivă, criteriului legalității (art.26 din Legea nr.33/1994), dar și celui al valorii reale actuale de piață a bunului.
Cu privire la cererea formulată de intimata – reclamantă în condițiile art.294 (2) Cod procedură civilă, de acordare a dobânzii legale aplicate sumei reprezentând despăgubirea, se apreciază că aceasta poate fi solicitată organului de executare în faza procesuală a executării hotărârii, în temeiul prevederilor art.3712 Cod procedură civilă, sens în care solicitarea urmează a fi respinsă.
În consecință, în baza art.296 și următoarele Cod procedură civilă, Curtea va admite apelul, va schimba în parte sentința civilă apelată, în sensul că va stabili despăgubirile datorate de expropriator reclamantei la suma de 31.518 Euro, în echivalent lei la data plății, iar pe cale de consecință va respinge cererea formulată de intimată
În baza art.274 Cod procedură civilă, Curtea va obliga intimata, către apelant la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2.400 lei, reprezentând onorariu expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelantul-pârât S. R. PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA cu sediul în București, ..38, sector 1 și cu sediul ales la Cabinet de Avocat S. T., în București, ..29, ., ., împotriva sentinței civile nr.367 din 13.03.2009, pronunțată de Tribunalului București – Secția a III a Civilă în dosarul nr._/3/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă S.C. F. L. S.R.L. cu sediul în București, ..646- 648, sector 6 și cu sediul ales la administrator C. D. P., în București, ..5, ., ., sector 4.
Schimbă, în parte, sentința civilă apelată în sensul că:
Stabilește despăgubirile datorate de expropriator reclamantei la suma de 31.518 Euro, în echivalent lei la data plății.
Respinge cererea formulată de intimata – reclamantă ..
Obligă intimata, către apelant la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2.400 lei, onorariu expert.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 27.09.2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
C. O. M. I.
GREFIER
M. C.
Red. C.O.
Tehnored. C.S.
2 ex./25.03.2013
T.B.Secția a III-a Civilă - A.V.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 308/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Partaj judiciar. Decizia nr. 1622/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
